Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Dmitri Medvedev: Armele nucleare ale Rusiei împiedică Occidentul să îi declare război

Publicat

in

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat că arsenalul nuclear al ţării sale şi regulile stabilite de Moscova pentru utilizarea sa sunt singurii factori care împiedică Occidentul să înceapă un război împotriva Rusiei, într-un articol publicat duminică, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Vladimir Putin și Dmitri MedvedevFoto: Mikhail Metzel / TASS / Profimedia Images

Într-un articol publicat în Rossiiskaya Gazeta, fostul preşedinte rus a mai spus că Moscova îşi va continua războiul în Ucraina până când “regimul dezgustător, aproape fascist” de la Kiev va fi înlăturat şi ţara va fi total demilitarizată.

Dmitri Medvedev, care obişnuia să se prezinte ca un modernizator liberal în perioada în care a exercitat mandatul de preşedinte al Federaţiei Ruse (2008 – 2012), este în prezent unul din cei mai fervenţi susţinători ai războiului din Ucraina. El denunţă în mod regulat Occidentul, pe care îl acuză că vrea să divizeze Rusia în beneficiul Ucrainei.

„Este Occidentul gata să declanşeze un război adevărat împotriva noastră, inclusiv un război nuclear, sub autoritatea Kievului?” scrie oficialul rus într-un articol de 4.500 de cuvinte.

„Singurul lucru care îi opreşte pe duşmanii noştri astăzi este înţelegerea faptului că Rusia va fi ghidată de fundamentele politicii de stat… privind descurajarea nucleară. Şi, în cazul în care apare o ameninţare reală, va acţiona în privinţa ei”.

Preşedintele Putin şi alţi înalţi oficiali au declarat în mod repetat că politica Rusiei privind armele nucleare prevede că acestea pot fi folosite dacă există o ameninţare la adresa integrităţii teritoriale. Rusia are cel mai mare stoc de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. La începutul acestei luni, Vladimir Putin a spus că riscul unui război nuclear creşte, dar a insistat că Rusia nu a „înnebunit”, iar propriul arsenal nuclear este un element de descurajare pur defensiv.

„Lumea occidentală face echilibristică între dorinţa arzătoare de a umili, ofensa, dezmembra şi distruge Rusia cât mai mult posibil, pe de o parte, şi dorinţa de a evita o apocalipsă nucleară, pe de altă parte”, scrie Medvedev. Dacă Rusia nu obţine garanţiile de securitate pe care le cere, „lumea va continua să se clatine în pragul celui de-al treilea război mondial şi a catastrofei nucleare. Noi vom face tot ce putem pentru a preveni acest lucru”, asigură vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

În acelaşi articol, Dmitri Medvedev mai afirmă că Rusia ar putea uita de legăturile normale cu Occidentul pentru următorii ani şi poate chiar decenii şi se va concentra, în schimb, pe relaţiile cu restul lumii.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

CCR a motivat în doar trei zile decizia prin care a respins argumentele lui Iohannis: Noile prevederi privind Consiliul Legislativ trebuie promulgate

Publicat

in

Curtea Constituțională (CCR) a publicat Decizia nr.335 din 9 iulie 2024 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis se referă la Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Aceasta a fost adoptată de Senat pe 4 martie 2024, în urma cererii de reexaminare formulate de președintele României.

După adoptarea inițială a legii de către Parlament, președintele României a cerut reexaminarea legii. Parlamentul a reexaminat și modificat legea conform cererii președintelui, dar a eliminat și un articol (art. I pct. 18) fără legătură directă cu cererea de reexaminare, ceea ce a condus la sesizarea Curții Constituționale pentru a doua oară.

Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate

Curtea a verificat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a obiecției de neconstituționalitate, conform art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, privind titularul dreptului de sesizare, termenul legal și obiectul controlului de constituționalitate. Obiecția a fost depusă în termenul de 10 zile prevăzut pentru promulgare, deci a fost admisibilă sub aspectul respectării termenului.

Curtea a constatat că este competentă să soluționeze obiecția de neconstituționalitate, având în vedere că legea criticată nu fusese promulgată și se afla încă în procedura de control a constituționalității.

Analiza fondului obiecției de neconstituționalitate

Principalul punct al obiecției de neconstituționalitate a fost eliminarea art. I pct. 18, care modifica art. 25 din Legea nr. 73/1993. Acesta prevedea aplicarea dispozițiilor Legii nr. 7/2006 personalului Consiliului Legislativ și membrilor acestuia. Eliminarea acestui articol a fost contestată pentru că ar fi depășit limitele cererii de reexaminare.

Autorul sesizării a susținut că Parlamentul a încălcat limitele cererii de reexaminare și considerentele Deciziei nr. 725 din 13 decembrie 2023, unde Curtea a statuat că dispozițiile art. I pct. 18 nu generau un paralelism legislativ neconstituțional.

Curtea a reiterat că reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se limiteze la obiecțiile specificate în cererea Președintelui. În același timp, trebuie asigurate corelările necesare cu textele vizate de cerere.

Curtea a concluzionat că eliminarea articolului nu contravine Constituției, deoarece nu generează incoerențe legislative și nu depășește limitele cererii de reexaminare. Mai mult, existența normei în vigoare în alte acte legislative (de exemplu, Legea nr. 7/2006) oferă un cadru legislativ suficient pentru reglementarea statutului funcționarilor publici din Consiliul Legislativ.

Curtea a respins argumentul că Președintele trebuie să folosească instrumentele constituționale (cererea de reexaminare și obiecția de neconstituționalitate) într-o anumită ordine. Constituția permite Președintelui să utilizeze aceste instrumente în orice ordine, înainte de promulgarea legi.

Curtea a invocat mai multe decizii anterioare (Decizia nr. 562/2018, Decizia nr. 334/2018) pentru a susține că obiecțiile de neconstituționalitate pot fi analizate pe fond chiar dacă Președintele a cerut mai întâi reexaminarea legii și apoi a sesizat Curtea.

Deciziile Curții sunt obligatorii și pentru Președintele României. În cazul de față, Președintele a respectat procedura constituțională prin sesizarea Curții înainte de reexaminare, deci obiecția de neconstituționalitate este admisibilă.

Curtea a decis să respingă obiecția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, concluzionând că legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 este constituțională în raport cu criticile formulate.

Ce prevede legea

Legea, transmisă în data de 16 martie 2024 de Parlament preşedintelui în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare stabilirea duratei mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie, care pot fi reînnoite o singură dată, mandatele aflate în curs urmând să înceteze la 5 ani de la intrarea în vigoare a legii.

Actul normativ mai prevede introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia – cadru aplicabilă.

Citeste mai mult

NATIONAL

Vânătoare de comori prin Muzeul Naţional de Istorie a României

Publicat

in

Muzeul Naţional de Istorie a României găzduieşte timp de o lună proiectul CultMuse, prin care 14 voluntari din ţări ale Uniunii Europene, desfăşoară diverse activităţi atractive, pentru a ajuta publicul să descopere lumea muzeelor, informează Rador Radio România.

Voluntarii vin din România, Franţa, Suedia, Estonia, Finlanda şi Letonia. Astăzi a debutat proiectul european CultMuse, cu o vânătoare de comori prin Muzeul de Istorie – experienţă care se va repeta şi mâine, de la ora 14:30. Intrarea este gratuită. Reporterul RRA Ancuţa Cocoroveanu a stat de vorbă cu doi dintre participanţi.

Richard: „Numele meu este Richard, sunt din Letonia. În cadrul acestui proiect, scopul nostru este să creăm activităţi prin care oamenii să afle mai multe despre muzeu şi expoziţiile sale. Am pregătit un joc în care participanţii trebuie să descopere misterul din spatele unei aşa-zise crime. Noi le spunem că directorul muzeului a fost omorât de una dintre personalităţile istorice ale României, iar în urma indiciilor primite, vizitatorii vor ghici despre cine este vorba.”

Alex: „Numele meu este Alex, am 18 ani. Eu vreau să fac medicină, dar mereu am fost pasionat de istorie şi de aceea am decis să vin să particip în acest proiect. Mi s-a părut o oportunitate foarte grozavă pentru dezvoltarea mea personală şi am decis să mă alătur.”

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend