Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Directorul INML acuză Colegiul Medicilor București că de doi ani refuză cererile legiștilor pentru opinii de specialitate. Răspunsul: „Nu există cadru legal, iar această muncă trebuie să fie și plătită” 

Publicat

in

Cazul de la Spitalul Pantelimon a scos la iveală un conflict între reprezentanții INML, care au corelat decesul cu acțiunile doctorițelor de la ATI, și Colegiul Medicilor, care i-au acuzat pe legiști că „au încălcat în mod grav drepturile medicilor inculpați la un proces echitabil”. Neînțelegerile sunt însă mai multe și datează de dinaintea evenimentelor recente, reiese din discuțiile cu ambele părți implicate.

George Curcă, directorul Institutului Național de Medicină Legală (INML), spune că instituția pe care o conduce a început să primească refuzuri de la Colegiul Medicilor București în ultimii doi ani, deși anterior a existat „o colaborare instituțională”, constând în solicitări și primiri de opinii medicale „ce veneau în sprijinul expertizelor medico-legale”. 

Într-un răspuns al Colegiului Medicilor București din 2022, legiștilor le este refuzată opinia medicală de specialitate, pe motiv că nu există cadru legal pentru aceasta. În alt răspuns, care datează din 2023, legiștii primesc din nou un refuz într-un caz de neonatologie, în care ceruseră o opinie de specialitate: „Opiniile medicale de specialitate în dosarele INML sunt exclusiv de competența profesioniștilor din cadrul INML”, se arată în documentul obținut de HotNews.ro. 

Răspuns al Colegiului Medicilor din București pentru INML 1
Răspuns al Colegiului Medicilor din București pentru INML 1
Răspuns al Colegiului Medicilor din București pentru INML 2
Răspuns al Colegiului Medicilor din București pentru INML 2

INML a apelat tot mai rar la Colegiul Medicilor, din cauza refuzurilor

„Au fost cazuri în care am cerut un punct de vedere de la Colegiul Medicilor, și nu doar o dată”, arată și medicul legist Sorin Hostiuc, consultat de HotNews.ro. „În ultima perioadă însă, ne-au răspuns ceea ce ați văzut și dumneavoastră în acele două adrese la care vă referiți”, explică acesta.

În timp ce Colegiul Medicilor București vorbește despre „lipsa cadrului legal”, directorul INML spune că „toate solicitările și opiniile solicitate au fost efectuate numai instituțional, prin adrese oficiale. La fel și răspunsurile. Acestea au fost folosite pentru un plus de obiectivitate al activității medico-legale în actele medico-legale ale INML, în interesul justiției și adevărului științific”. 

George Curcă spune că începând cu perioada 2022 – 2023, INML a apelat tot mai rar la Colegiul Medicilor București pentru opinii de specialitate. 

George Curcă, directorul INML. Inquam Photos / George Călin

În cazul de la Spitalul Sf. Pantelimon, INML nu a cerut o opinie medicală de la Colegiu din cauza refuzurilor anterioare și pentru că exista deja una „solicitată de către organul de cercetare judiciară în cadrul cercetării”, nu de către INML. 

„Organele de cercetare judiciară au dreptul, conform Codului de Procedură Penală, să desemneze un expert atunci când apreciază necesar sau util cauzei”, precizează George Curcă. 

Vicepreședintele Colegiului Medicilor București: „Nu e un conflict între medicina legală și restul medicilor”

Dr. Lucian Negreanu, vicepreședintele Colegiului Medicilor din București care a semnat refuzurile către INML, spune, în dialogul cu HotNews, că „nu vorbim despre un conflict între medicina legală și restul specialităților medicale”. 

Dr. Lucian Negreanu, vicepreședintele Colegiului Medicilor din București. Inquam Photos / George Călin

„Nu e vorba că INML nu ar vrea să beneficieze și de expertize ale unor specialiști, medici, sau că noi, Colegiul Medicilor, nu vrem să oferim aceste expertize și ne punem de-a curmezișul. Însă nu există niciun cadru legal pentru asta, pe care și unii, și alții, ni-l dorim”, afirmă dr. Lucian Negreanu. 

În perioada 2020-2022 au fost oferite de către Colegiul Medicilor București, în total, 104 opinii medicale solicitate de INML – 24 de opinii în anul 2020, 52 în 2021 și 28 în 2022, potrivit lui Lucian Negreanu. Apoi, ele s-au oprit. De ce s-a întâmplat acest lucru?

„Această muncă ar trebui să fie și plătită”

„Unii colegi au fost chemați pe la Parchet sau la instanțe să fie întrebați de ce au avut acea opinie, în condițiile în care nu exista un cadru legal. În plus, această muncă ar trebui să fie și plătită. Gândiți-vă că cineva îți trimite 2.000 de pagini și îți cere o opinie. În acest moment nimeni nu știe cine ar trebui să plătească această muncă. Este o problemă de timp și de disponibilitate, dar și de legalitate”, afirmă Lucian Negreanu.

El consideră că un corp al experților medicali care să poată oferi opinii medicale la cererea INML este necesar și ar trebui înființat prin lege, mai ales după cazul Pantelimon. Iar acest corp al experților „nu înlocuiește legistul, ci poate să îl ajute în spețe foarte tehnice”. 

„Ar fi necesară o lege care să spună că exista 100 de specialiști care să ajute medicul legist, care are o competență în acest domeniu. Eu, spre exemplu, m-aș putea înscrie pe această listă la specialitatea mea – Gastroenterologie. Specialiști de vârf din diverse specialități medicale să poată fi pe această listă.”

„Nu poate fi doar un parteneriat între Colegiul Medicilor și INML, ci este necesară o lege în acest sens”, subliniază medicul. 

Lucian Negreanu adaugă că „nu avem un conflict cu legiștii. Sau unii, sau ceilalți vrem să avem dreptate. Vrem doar să avem toate instrumentele”. 

„Răspunsurile Colegiului Medicilor sunt legale”

Răspunsurile repetate ale Colegiului Medicilor București către INML, în care refuză să pună la dispoziție un expert pentru o opinie medicală, sunt „legale în acest moment, pentru că nu există nicio bază legală după care să funcționeze experții medicali”, spune, în discuția cu HotNews, și președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu. 

Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Colegiile teritoriale ale medicilor – precum Colegiul București – nu pot cere modificări legislative, acest lucru fiind de competența colegiului național. Colegiul Medicilor din România este cel care cere schimbarea Legii malpraxisului și introducerea experților medicali în anchete de aproximativ 2 ani și a elaborat și o propunere legislativă în acest sens, afirmă președintele CMR, în dialogul cu HotNews:  „Acești experți medicali există în alte țări, iar participarea lor la anchete este recomandată inclusiv de către CEDO.”

„Este o problemă legislativă. Legea după care funcționează IML este o lege din vremea lui Stalin, din anii 50. Este o lege din 1953. Legiștilor le convine, pentru că ei sunt într-un monopol. Este o lege pe care au moștenit-o, iar lor le-a convenit. Le dă o putere. Deasupra lor nu mai este nimeni”, acuză Daniel Coriu. Așa cum arată legea în acest moment, „judecătorul ascultă numai opinia lor (a legiștilor – n.red.)”, adaugă el.

De cealaltă parte, directorul INML, George Curcă, spune însă că, deși instituția a fost înființată în anul 1897, aceasta funcționează, în prezent, în baza unei Ordonanțe de Guvern din anul 2000, republicată. Expertizele medico-legale sunt reglementate de Codul de Procedură Penală și sunt dispuse, conform procedurii, de către organul judiciar, mai spune George Curcă: „Medicii legiști sunt experți medico-legali, calitate pe care o dobândesc în cei 4 ani de rezidențiat și examen de specialitate, atestați de către Consiliul Superior de Medicină Legală. ”

Concluziile legiștilor în ancheta de la Spitalul Sf. Pantelimon, contestate de Colegiul Medicilor

Concluziile legiștilor în ancheta de la Spitalul Sf. Pantelimon au fost contestate atât de Colegiul Medicilor, cât și de Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă.

Colegiul Medicilor a cerut din nou, la începutul acestei săptămâni, într-un comunicat de presă semnat de președintele Daniel Coriu și de șeful Societății Române de ATI, Șerban Bubenek, modificarea Legii malpraxisului și includerea în realizarea expertizelor medicale a opiniilor unor experți, medici, pe lângă medicii legiști.

Unul dintre argumente este că „CEDO a criticat modalitatea în care sunt reglementate expertizele medicale în România”.

În referatul Parchetului cu propunerea de arestare a celor două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon, concluziile specialiștilor INML au fost: „apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legătură de cauzalitate”.

Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis public, recent, o serie de precizări despre realizarea expertizelor medico-legale, acuzând propagarea unor „informaţii eronate şi care demonstrează necunoaşterea legislaţiei”. Legiștii au afirmat că sunt singurii care au „competenţa legală şi capacitatea ştiinţifică de a evalua corectitudinea actului medical”. Ei au vorbit, de asemenea, despre o „probabilitate de peste 99% ca decesul” pacientului în vârsta de 54 de ani de la Spitalul Sf. Pantelimon, anchetat de procurori, „să se fi produs în momentul la care s-a produs datorită scăderii dozei de noradrenalină”. 

Loading

ACTUAL

Numit de Ciolacu „regele contractelor cu statul”, un lider PNL ripostează: „M-a enervat teribil! Pe Marcel Ciolacu îl doare rău de tot ficatul”. La ce se referă

Publicat

in

Valeriu Iftime este șeful CJ Botoșani, om de afaceri, șeful organizației județene a PNL, membru în conducerea centrală și unul dintre „starurile” de dată recentă ale liberalilor. Sâmbătă, Marcel Ciolacu l-a atacat. Sunat de HotNews, Iftime a spus ce crede despre liderul PSD.

Povestea a început în momentul în care vineri siteul de investigații Snoop a remarcat-o printre suporterii din primul rând al lui Marcel Ciolacu pe femeia de afaceri Mihaela Neagu, cunoscută pentru multiplele probleme ale achizițiilor, în urma celor 1.800 de contracte pe care le-a avut cu statul, conform datelor doar din ultimii 5 ani.

Întrebat sâmbătă la Prima TV, Marcel Ciolacu a spus că nu o cunoaște pe Mihaela Neagu. Și a spus că adevăratul „Rege al contractelor cu statul” este Valeriu Iftime, cu 3 miliarde euro în contracte publice. „E membru în biroul politic al Partidului Național Liberal”, a spus Ciolacu despre Iftime. HotNews a vorbit cu Valeriu Iftime. 

-Bună ziua, domnule Iftime, ați văzut…
-Bună ziua, sunt pe drum de la Sinaia spre București, la ce vă referiți?

-Sunteți la curent cu declarațiile făcute de Marcel Ciolacu despre dumneavoastră?
-Ciolacu?

-Președintele PSD a spus la Prima TV că sunteți, citez, „Regele contractelor cu statul”. Că aveți 7.800 de contracte cu statul.
-Eu nu stau să-mi număr contractele. Plus că nu valoarea sau cantitatea lor contează, ci dacă ești bun în ceea ce faci.

-Deci e adevărat că aveți atâtea?
-Dacă s-a referit la așa ceva și s-a exprimat așa, înseamnă că pe Marcel Ciolacu îl doare rău de tot ficatul.

-De ce?
-Pentru că i-am bătut la Botoșani și au pierdut județul după 30 de ani de domnie PSD. Am vrut să intru în politică venind din zona privată, să văd dacă pot să schimb nulitățile din politică existente de 30 de ani la Botoșani. Și am reușit să le schimb.

Nu știu dacă sunt 7.800 de contracte, n-am stat să le număr. Cred că vreo 80% dintre ele sunt bani europeni. Cine ar fi trebuit să ia acele contracte dacă nu firma care e cea mai bună în domeniu și care a făcut treabă bună peste tot?

Ce spune Ciolacu e o meteahnă prostească și anume dacă câștigi un astfel de contract, automat s-a făcut pe sub masă.  Am firmă cu 1.000 de oameni, anul trecut am virat statului român 23 de milioane de euro impozite. Mi se pare foarte ciudat ce spune acum Ciolacu despre mine. 

„Acum sunt și mai nervos”

-Marcel Ciolacu v-a invocat ca membru în conducerea PNL. 
-Pot să spun că e un prost dacă susține sau insinuează așa ceva? Ce treabă are PNL? Am avut contracte de infrastructură energetică, am făcut centrale termoelectrice și am câștigat contracte inclusiv la Buzău, știe domnul Ciolacu acest lucru? Mi l-a dat dânsul dacă l-am câștigat la Buzău sau l-am câștigat pentru că am avut cel mai bun proiect? Am făcut centrale termoelectrice la Bacău, la Constanța. Habar nu aveam ce primari sunt și din ce formațiune politică provin în orașele în care paticipam la licitații. Ce treabă am eu cu politica?

„Am candidat pentru PNL pentru că sunt om de dreapta, asta e viziunea mea, e dreptul meu. V-am spus, am vrut să intru ca privat în politică pentru a încerca să schimb ceva. M-a enervat teribil chestia asta și acum sunt și mai nervos și chiar foarte deranjat de afirmațiile lui Marcel Ciolacu”

-Ați finanțat în trecut vreo campanie sau vreun membru PNL?
-Niciodată. A, dacă se numește finanțare sume de genul 2.000, 3.000, 5.000 RON, atunci, da, am finanțat. N-am fost niciodată PNL-ist de frunte, nici acum nu sunt în prima linie a celor care fac politică și care strigă la portavoce că PNL e cel mai tare, dar dacă i-am bătut măr la alegerile locale pe cei de la PSD, atât de tare, încât ei nici nu mai pot să doarmă noaptea, atunci mă trezesc cu afirmații de genul ăsta. Sunt extrem de deranjat, chiar revoltat, de ceea ce a zis Ciolacu. Să se lege în acest fel de mine? Eu care sunt curat și care am făcut toate afacerile în mod onest? Nu-i permit așa ceva!

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

CNN, despre scenariul de coșmar al alegerilor din Republica Moldova. „Vor lichida, câte una pe rând”

Publicat

in

Moldovenii votează duminică, 3 noiembrie, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale cruciale, care ar putea determina dacă țara post-sovietică își menține cursul spre Europa sau revine pe orbita Kremlinului. Confruntarea se dă între Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo. Analiștii consulați de CNN au analizat mizele alegerilor de mâine, avertizând că o victorie a pro-rușilor asupra puterii politice de la Chișinău ar amenința democrația și independența țării.

„Scenariul cel mai rău este că, dacă preiau controlul deplin asupra parlamentului, vor lichida pe rând orice instituție democratică, inclusiv alegerile libere și corecte”, a declarat Valeriu Pașa, directorul comunității WatchDog.md, pentru CNN.

Actuala preşedintă pro-europeană Maia Sandu, susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, caută să câștige un nou mandat după ce a condus Republica Moldova mai aproape de UE decât oricând, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina făcea ravagii granița sa de est.

Maia Sandu a obţinut în primul tur 42,45% din voturi, desfășurat în aceeași zi cu referendumul privind apartenența la UE, care a fost validat la limită. Ambele voturi au fost afectate de o vastă schemă de cumpărare de voturi legată de Kremlin, despre care Sandu a spus că echivalează cu un „atac fără precedent” asupra democrației Republicii Moldova, notează CNN.

În turul II, ea se confruntă cu fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiştilor, pro-rus. Dacă alte partide prietenoase cu Kremlinul îl vor sprijini, turul doi va fi extrem de strâns.

Stoianoglo, descris „calul troian” al Rusiei

CNN amintește că în dezbaterea prezidențială de duminică trecută, Sandu l-a numit pe Stoianoglo „calul troian” care încearcă să se infiltreze la Chișinău, în numele Kremlinului.

Analiştii consultați de CNN spun că acest lucru nu este doar retoric.

Valeriu Pașa, directorul WatchDog.md, o comunitate a societății civile de tip think-tank din Republica Moldova, a declarat pentru CNN că votul de duminică este despre „dacă vom avea un președinte care este ales de cetățeni sau cineva care câștigă pentru că banii murdari ruși au plătit pentru asta”.

Înainte de voturile de luna trecută, oligarhul fugar moldovean prorus, Ilan Şor, s-a oferit să plătească oamenii pentru că lucrează pentru a alege un candidat prietenos cu Rusia și pentru a opri validarea referendumului.

Maia Sandu a spus că schema a încercat să corupă aproximativ 300.000 de alegători – echivalentul a 10% din populație.

De ce e criticată Maia Sandu

În ciuda sondajelor care îl creditau cu puțin peste 10% înainte de alegeri, Stoianoglo a fost votat de 25,98% dintre alegători în primul tur. Atât Kremlinul, cât și Șor au negat amestecul în procesul electoral, dar oficialii moldoveni au avertizat că al doilea tur ar putea fi vizat și de scheme similare.

Pe lângă cumpărarea de voturi, analiștii spun că primul tur a relevat o opoziție reală față de Sandu, al cărei prim mandat a fost devastat de crize succesive.

„Mai întâi a fost pandemia de Covid-19, apoi a fost războiul Rusiei în Ucraina, apoi a fost criza gazelor”, a declarat pentru CNN Maksim Samorukov, membru al Centrului Carnegie Rusia Eurasia.

Maia Sandu. Foto: Profimedia

Unii au criticat și decizia „cinică” a lui Sandu de a organiza referendumul UE în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, poziționându-se singurul politician capabil să aducă Moldova în Europa.

„Planul guvernului a fost ca problema integrării europene să atragă sprijinul pentru Maia Sandu. S-a dovedit invers: nemulțumirea față de Maia Sandu a tras în ​​jos sprijinul pentru integrarea europeană”, a spus Samurokov.

Stoianoglo încearcă să valorifice nemulțumirea față de Sandu, fiind împărțit în ambele tabere. El a cerut „resetarea” relațiilor cu Moscova și a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin, susținând totodată că este angajat să adere la UE.

Scenariul dacă pro-rușii reușesc să câștige puterea politică

Oficialii moldoveni se pregătesc pentru al doilea tur de scrutin afectat de amestecul pro-rus. O înfrângere a Maiei Sandu ar aduce o lovitură zdrobitoare pentru speranțele Moldovei de un viitor european.

Un guvern prietenos cu Rusia ar putea provoca, de asemenea, noi probleme în Transnistria, o fărâmă separatistă de teritoriu în care sunt staționați aproximativ 1.500 de soldați ruși. Oficialii s-au întrebat de mult dacă Transnistria ar putea deveni în cele din urmă un al doilea front în războiul din Ucraina.

„Scenariul cel mai rău este că, dacă preiau controlul deplin asupra parlamentului, vor lichida treptat orice instituție democratică, inclusiv alegerile libere și corecte. După aceea, vor folosi Moldova ca un cap de pod în spatele Ucrainei”, a conchis Valeriu Pașa.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Ce a răspuns Marcel Ciolacu, întrebat dacă nepotul său reuşea în afaceri dacă el nu avea o funcţie importantă

Publicat

in

Preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, consideră că nepotul său, Mihai Cristian Ciolacu, „ar fi reuşit mult mai bine” în afaceri dacă el nu avea o funcţie importantă, susținând că acesta „preferă câteodată să evite” în conversaţii să spună că îl cheamă Ciolacu.

„Cred că ar fi reuşit mult mai bine. Gândiţi-vă ce presiune e pe el, cât de atent este să nu vorbească cu nimeni, să nu se interpreteze ceva şi această presiune o are de vreo patru ani. El are vreo 35 de ani”, a declarat Ciolacu, sâmbătă, 2 noiembrie, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, citat de News.ro, întrebat dacă nepotul său ar fi reuşit în afaceri dacă el nu avea o funcţie importantă.

De asemenea, Ciolacu a mai spus că nepotul său preferă să evite în conversaţii că îl cheamă şi Ciolacu.

„Nepotul meu preferă câteodată să evite în conversaţii să spună că îl cheamă şi Ciolacu. Cred că toate neamurile mele fac acest lucru. Ce lume vrem noi? Unde mai ducem această ură şi această instigare plecată de 20 de ani de la preşedinţii României? Ăia sunt de stânga, ăia sunt răi, ăia sunt ciuma roşie. Cât vrem să facem această falie între români şi, pe urmă ne minunăm cu toţii că lucrurile nu funcţionează (…)”, a mai spus Ciolacu.

HotNews a scris că firmele Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, înființate de Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, au obținut fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru două parcuri fotovoltaice în decembrie 2023, a confirmat Ministerul Energiei, la solicitarea redacției noastre. 

 În aprilie 2022, a înfiinţat firmele. În martie 2023, a obţinut Avizul Tehnic de Racordare (ATR) de la Transelectrica. În iunie 2022, a aplicat la fonduri PNRR, pentru care a primit aprobare în decembrie 2023. 

Potrivit unor specialiști din piață consultați de HotNews.ro, care au solicitat să nu fie citați cu nume, tranzacția cu Premier Energy are, pe piață, o evaluare de circa 15 milioane de euro.

Totodată, conform G4media, nepotul lui Marcel Ciolacu a primit cadou acțiuni la o companie farmaceutică din Buzău.

Buzoianul Răzvan Prisada a fost numit în 2022 de ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, în funcția de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, instituție-cheie care reglementează o piață de 6,4 miliarde de euro. Cu patru ani înainte de numire, în 2018, soția lui Prisada îi făcuse cadou lui Mihai Cristian Ciolacu o parte din acțiunile deținute la o companie farmaceutică din Buzău, potrivit sursei citate.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Marcel Ciolacu a fost întrebat despre „regina contractelor cu statul” și a spus că există un lider PNL „care are contracte cu statul român în valoare de 3 miliarde de euro” 

Publicat

in

Invitat sâmbătă la Prima TV de către moderatorul Sebastian Zachmann să spună dacă o cunoaște pe Mihaela Neagu, femeia de afaceri devenită susținătoarea sa și care are 1.800 de contracte cu statul, Marcel Ciolacu a declarat că nu o știe. Liderul PSD susține că Neagu a fost rugată de șase persoane” să se mute din primul rând de la dezbaterea sa, dar ea nu a vrut, spunând că e o adunare publică.

  • „Am citit și eu în HotNews că e „regina contractelor cu statul”. Câte contracte are?”, a spus prim-ministrul Marcel Ciolacu. 
  • Când i s-a spus că are 1.800 de contracte, candidatul PSD a replicat: Domnule Zachmann, știți câte contracte cu statul român are președintele Consiliului Județean Botoșani? Domnul Iftime? E membru în biroul politic al Partidului Național Liberal”.
  • Numele lui Iftime, ca adevăratul rege al contractelor cu statul” a apărut, imediat după dezvăluirea Snoop, în publicația Gândul. Același exemplu, aceleași cifre și aceeași expresie folosită de Gândul au fost utilizate mai apoi de Marcel Ciolacu.
Valeriu Iftime / Sursă: INQUAM Photos Denis Grosu

La dezbaterea de miercuri de la Antena 3 CNN, în primul rând al susținătorilor lui Marcel Ciolacu, între liderii PSD Sorin Grindeanu și Paul Stănescu a stat o persoană necunoscută. 

„Regina contractelor cu statul”

Siteulul de investigații Snoop a arătat cine este. Se numește Mihaela Neagu, om de afaceri cu peste 1.800 contracte cu autoritățile publice. A fost supranumită în ultimii ani, în presă, regina afacerilor cu statul”. 

Neagu aceeași persoană care, scrie publicația de sport Golazo, a plătit 6 milioane de euro din bani publici pe când conducea clubul sportiv Olimpia. Controlul trimis atunci de Ministerul Tineretului și Sportului a descoperit că statul a fost prejudiciat masiv.

Prima reacție a liderului PSD Marcel Ciolacu a venit la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV de sâmbătă, 2 noiembrie 2024.

Jurnalistul Sebastian Zachmann i-a pus candidatului mai multe întrebări despre Neagu. Ciolacu a negat că o cunoaște. Ciolacu a menționat că, după apariția dezbaterii publice, mai mulți colegi l-au întrebat cine este Neagu. Și a spus că, dacă se vorbește despre cei care fac afaceri cu statul, atunci e de adus în față, de fapt, un lider PNL, pe care l-a numit Regele contractelor cu statul”. 

Ciolacu: Nu știu eu la ce i-a folosit doamnei să bage capul în poză”

Iată dialogul dintre cei doi:

Sebastian Zachmann: Ce căuta doamna Mihaela Neagu în primul rând la acea dezbatere unde dumneavoastră ați fost pe scenă?

Marcel Ciolacu: Dacă și eu am făcut lista cu cei 500 de invitați… Am întrebat. Am înțeles că nu a fost pe lista de invitați, lucru pe care l-au transmis și colegii mei.

S-au dus vreo șase persoane și au invitat-o să nu mai stea în primul rând. Sorin Grindeanu m-a întrebat de vreo trei ori, „mă, cine este doamna de stă…”, Olguța m-a întrebat, Mihai (n.r. Tudose) m-a întrebat…

Sebastian Zachmann: Adică nici ei nu o cunoșteau. Din partid…

Ciolacu: Acum să ne întoarcem, ca domnul Hrebenciuc… când sunt alegeri, unii bagă capul în poză. Nu știu eu la ce i-a folosit doamnei să bage capul în poză. 

Zachmann: Stați așa, că nu a ajuns așa, singură, acolo… Nu a fost parașutată.

Ciolacu: Am cerut toate listele de invitați ale noastre.

Mihaela Neagu și Sorin Grindeanu. Foto: Captură video Antena 3

Ciolacu: Domnul Iftime? 7.800 de contracte cu statul român în valoare de 3 miliarde de euro”

Zachmann: Știți cine a invitat-o sau nu?

Ciolacu: Mi s-a spus foarte clar că doamna Mihaela… și mai cum…

Zachmann: Neagu. Mihaela Neagu. „Regina contractelor cu statul”. Așa e cunoscută.

Ciolacu: Am citit și eu în HotNews că e „regina contractelor cu statul”. Câte contracte are?

Zachmann: 1.800. Livrează lapte, zahăr, rații militare, produse de curățenie…

Ciolacu: Domnule Zachmann, știți câte contracte cu statul român are președintele Consiliului Județean Botoșani? Domnul Iftime? 7.800 de contracte cu statul român în valoare de 3 miliarde de euro. E membru în biroul politic al Partidului Național Liberal. Mă criticați pe mine că o persoană neinvitată și vă spun, neinvitată…

  • Vineri, la ora 17:00, după ce Snoop publicase de dimineață articolul referitor la „Regina contractelor cu statul”, în publicația Gândul a apărut „Fabuloasa poveste a Regelui achizițiilor publice”. A fost nominalizat Iftime, iar cifrele și expresiile folosite de către Gândul au fost preluate de Marcel Ciolacu. 

Zachmann: Nu înțeleg cum a ajuns o persoană neinvitată acolo.

Ciolacu: Neinvitată. Am tot staff-ul meu, puteți vorbi cu el. S-au dus șase persoane și i-au spus „doamnă, plecați de aici”. Și le-a zis nu, e dezbatere publică. Am înțeles. Am depășit. E greu de crezut așa ceva, și vă înțeleg.

Zachmann: E greu, pentru că acolo îți selectezi oamenii de încredere.
Ciolacu: În ce perioadă a avut doamna contracte? Încă din pandemie. Când erau domnii Orban, Cîțu… 

Zachmann: Dar și acum îi merge bine. Sub dumneavoastră.

Ciolacu: Eu nu o cunosc pe doamna. Nu mă ocup de cumpărat zahăr.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Un document istoric imperial de mare valoare, vândut cu acte în Franța la 3.000 de euro, preț de chilipir, a ajuns în mijlocul unei dispute între ruși și francezi

Publicat

in

La o licitație organizată în Franța, a fost vândut un decret militar „foarte rar” al împăratului rus Petru al II-lea. S-a întâmplat la o săptămână după ce Arhiva Militar-Istorică din Moscova (RGVIA) a raportat public furtul documentului.

Documentul în cauză este „Decretul împăratului Petru al II-lea către Colegiul Militar privind înlăturarea lui Famentsin din postul de comandant al Sankt Petersburgului și numirea prințului G.A. Urusov”, datat 9 septembrie 1727.

Fișa de la Auguttes, casa de licitații care l-a scos la vânzare în Franța, notează că documentul este „foarte rar”, amintind că Petru al II-lea a murit la vârsta de 14 ani. El a condus Rusia între 1727 și 1730, când a murit de variolă. Domnia  scurtă a lui Petru al II-lea a fost marcată de turbulențe interne și este cunoscută în istoria rusă și datorită unei curiozități: tânărul împărat s-a stins din viață tocmai în ziua în care urma să aibă loc nunta sa.

Un istoric care vizitează în mod regulat RGVIA a declarat Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia, sub condiția anonimității că decretul împăratului putea fi furat cu ușurință. Intrarea în instituție se face pe bază de cerere, dar nu există un sistem de permise permanente. Documentele sunt arhivate în fișiere „conținând uneori o mie de coli”, iar filele sunt numerotate cu creionul, potrivit istoricului.

„Nu ai voie să iei genți în sala de lectură, dar teoretic poți ridica cu ușurință lucrări individuale din dosar punându-le într-o mapă, caiet sau husă pentru laptop, pe care ai voie să le iei cu tine. Când fișierul este înapoiat, nimeni nu verifică conținutul acestuia în prezența vizitatorului, deoarece controlarea fiecărui dosar în parte pare pur și simplu imposibilă”, explică istoricul rus.

Documentul provine dintr-o perioadă turbulentă din istoria Rusiei, după moartea împăratului Petru cel Mare

Potrivit experților consultați de Lenta, documentul furat „are o mare valoare istorică și culturală” deoarece este o dovadă importantă a unui eveniment de mare profil din epoca loviturilor de palat din secolul al XVIII-lea. El reflectă răsturnarea de la putere a lui Alexandr Menșikov, un apropiat al țarului Petru cel Mare și unul dintre cei mai puternici oameni de stat ai Rusiei din perioada respectivă.

După moartea în mai 1727 a împărătesei Ecaterina I, a doua soție și succesoarea lui Petru cel Mare, Menșikov a condus de fapt statul în numele noului monarh Petru al II-lea, în vârstă de 11 ani în momentul urcării pe tron.

Aristocrații nemulțumiți de modul absolutist în care Menșikov exercita puterea au reușit să îl întoarcă pe tânărul împărat împotriva sa. Pe 9 septembrie 1727, Consiliul Suprem al țării s-a întrunit în prezența lui Petru al II-lea și i-a anulat lui Menșikov toate titlurile nobiliare și distincțiile, condamnându-l la exil.

Decretul scos la licitație de casa Auguttes în Franța l-a vizat pe general-maiorul Yegor Famintsin, susținut de Menșikov. Acesta era comandantul garnizoanei din Sankt Petersburg, orașul construit de Petru cel Mare pentru a servi drept nouă capitală a imperiului său, și a mai multor fortărețe din împrejurimi. Famintsin a fost destituit din funcție la același consiliu la care a fost consfințită căderea în dizgrație a patronului său.

„Colegiului nostru militar. I-am ordonat comandantului din Sankt Petersburg, Famintsin, să renunțe la comandă și să trimită chestiunile legate de comandament, conform ordinului nostru, către prințul Grigori Urusov. Dat în Consiliul nostru Suprem Secret, la 9 septembrie 1727. Petru”, notează decretul semnat de tânărul împărat.

Decretul împăratului Petru al II-lea a fost vândut cu puțin peste 3.000 de euro

Licitația de la Auguttes a început de la 1.000 de euro, documentul fiind vândut pentru 3.120 de euro.

Critica de artă și jurnalista Sofia Bagdasarova, care subliniază la rândul ei cât de rar este documentul, a declarat pentru Lenta că acesta ar fi putut fi furat „acum zece sau douăzeci de ani”.

„Și decretul ar fi putut foarte bine să fie vândut pentru prima dată atunci, și cumpărătorul de la acea vreme să nu fi știut despre originea sa ilegală”, a sugerat ea.

Istoricul Mihail Kamenski afirmă în schimb că marile case de licitații verifică de regulă obiectele ajunse în posesia lor și că „departamente întregi” din Rusia ar trebui să fie implicate în verificarea furtului. Expertul descrie casa de licitații franceză ca fiind un „mojic puternic”.

Kamenski afirmă de asemenea că nu este prea târziu ca Rusia să conteste licitația și să își recupereze documentul istoric, dar că directorii de la RGVIA „trebuie să se miște rapid” în acest sens.

Vasilisa Denisova, directoarea adjunctă a RGVIA, a fost cea care a raportat furtul decretului la poliție, afirmând că nu se știe când și în ce circumstanțe a fost înlocuit acesta cu un fals, dar că angajații arhivei derulează propria investigație în acest sens.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

VIDEO | Accidente nocturne in Argeș cu mașini proptite: una în pom, alta într-o casă

Publicat

in

Pa parcursul nopții, pompierii argeșeni au fost solicitați să intervină în cazul a două accidente rutiere, după cum urmează:

Două echipaje de pompieri, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat, au intervenit la un eveniment rutier produs în comuna Berevoiești, satul Gămăcești, unde un autoturism a ieșit în afara părții carosabile și a lovit un copac. Paramedicii SMURD au evaluat o persoană de sex feminin, în vârstă de aproximativ 17 ani, care prezenta un traumatism în zona capului. În urma acordării primului ajutor calificat, victima a fost transportată la spital. Pompierii au mai asigurat și măsuri specifice, la fața locului fiind identificate scurgeri de lichide combustibile.

Pompierii de la Detașamentul Mioveni au fost solicitați să intervină în cazul unui accident rutier produs în comuna Pietroșani, satul Retevoiești în care, un autoturism a părăsit partea carosabilă și a lovit un garaj. Echipajul medical a asistat două persoane, nefiind necesar transportul, ulterior, la spital. Pompierii au asigurat măsuri specifice până la înlăturarea oricărui pericol.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend