Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că totalul cetățenilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 august 2026 este 19.034.549, cu 3.091 mai mulți față de data de 31 iulie 2026, când figurau înscriși în Registrul electoral 19.031.458 de alegători români. Menționăm că, din totalul alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, un număr de 17.982.576 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.051.973 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Iată tabloul complet al cetățenilor cu drept de vot din județul Argeș. Informațiile devin esențiale în contextul discuțiilor tot mai frecvente din spațiul public privind posibilitatea organizării unor alegeri anticipate.

Numărul total de alegători înscriși pe listele electorale din județul Argeș este de 506.283 mai mic cu aproape 4000 fata de anul alegerilor din 2020 can Argesul avea pe liste 510.714 alegători.

Piteștiul rămâne polul electoral al județului, depășind pragul de 135.000 de alegători, urmat de Mioveni, Câmpulung și Curtea de Argeș. La polul opus, comune precum Râca, Dâmbovicioara sau Boțești numără sub 1.000 de cetățeni înscriși pe listele permanente.

Situația alegătorilor pe localități (Județul Argeș)

Undă de șoc pe scena politică din Argeș! O nouă modificare legislativă privind Agenția Națională de Integritate (ANI) declanșează un adevărat tăvălug în administrația locală din întreaga țară, iar județul nostru nu a scăpat neatins. Printre cei zece edili din România care urmează să fie demiși definitiv din funcție se numără și un primar liberal din Argeș: Ion Banzea, primarul comunei Poienarii de Muscel.

Noua Lege ANI nu mai iartă: Interdicția devine ordin de demitere executoriu!

Dacă până acum edilii declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese reușeau să tergiverseze punerea în aplicare a sancțiunilor prin meandrele birocratice și procese fără sfârșit, noua lege privind integritatea schimbă radical regulile jocului.

Proiectul de lege adoptat de Parlament impune aplicarea directă și obligatorie a ordinelor de încetare a mandatului pentru toți edilii care figura în evidențele finale ale Agenției Naționale de Integritate cu decizii de incompatibilitate sau conflicte de interese.

Potrivit informațiilor confirmate pe surse politice, pe lista neagră la nivel național se află 10 primari și 17 consilieri locali, din partidul PNL, PSD, USR și independenți. Dintre aceștia, Ion Banzea (PNL) reprezintă „cota” Argeșului a edililor rămași fără scaunul de primar.

Prefectura Argeș, obligată să semneze ordinul de încetare a mandatului

Procedura este una fără cale de întoarcere. În perioada imediat următoare, Instituția Prefectului Județul Argeș va trebui să pună oficial în aplicare noile prevederi legale și să emită ordinul prin care mandatul de primar al lui Ion Banzea încetează înainte de termen. Comuna Poienarii de Muscel va fi astfel condusă interimar de viceprimar până la organizarea de noi alegeri sau clarificarea cadrului administrativ.

S-a terminat cu fentat legea pe spatele funcției!

Ani de zile, fotoliul de primar a fost privit de mulți edili drept un scut invincibil împotriva deciziilor ANI. Te declarau incompatibil? Nicio problemă: angajai avocați, deschideai procese, trăgeai de timp și îți duceai mandatul până la capăt liniștit pe banii și voturile cetățenilor.

Decizia de a pune în aplicare, fără menajamente, sancțiunile pentru lipsa de integritate este o palmă necesară peste obrazul administrației locale! Ion Banzea și ceilalți edili de pe listă primesc un bilet de ieșire direct din primării. Rămâne de văzut câți alți edili din județ vor mai tremor în fotolii când controalele vor intra la foc automat în dosarele de achiziții și angajări din neam în neam!

Județul Argeș încheie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu un rezultat dezastruos, atragând doar 206 milioane de euro. Clasat pe un rușinos loc 24 la nivel național, Argeșul pierde definitiv cursa dezvoltării din fonduri europene. În Regiunea Sud-Muntenia, județul se situează pe locul 4 din 6, reușind să depășească doar județele Teleorman și Olt, în timp ce este depășit categoric de restul vecinilor din regiune.

Analiza distribuției fondurilor arată o disproporție uriașă: sume consistente au mers către proiecte administrative și confortul șefilor din instituții, în timp ce domeniile critice pentru populație — precum turismul, sănătatea, energia sau reformele sociale — au primit fonduri nesemnificative sau chiar zero.

Distribuția fondurilor PNRR în județul Argeș

• Educație: 63,26 mil. EUR (316 proiecte)
• Valul Renovării: 49,60 mil. EUR (41 proiecte)
• Fondul local: 41,47 mil. EUR (128 proiecte)
• REPowerEU: 11,19 mil. EUR (6 proiecte)
• Managementul apei: 9,04 mil. EUR (6 proiecte)
• Managementul deșeurilor: 7,80 mil. EUR (12 proiecte)
• Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare: 7,29 mil. EUR (145 proiecte)
• Sănătate: 6,27 mil. EUR (37 proiecte)
• Reforme sociale: 3,20 mil. EUR (7 proiecte)
• Transformare digitală: 2,84 mil. EUR (9 proiecte)
• Păduri și protecția biodiversității: 2,06 mil. EUR (9 proiecte)
• Energie: 1,85 mil. EUR (3 proiecte)
• Turism și cultură: 0,15 mil. EUR (5 proiecte)
• Transport sustenabil: 0,00 EUR (0 proiecte)
• Reformă fiscală și reforma sistemului de pensii: 0,00 EUR (0 proiecte)
• Bună guvernanță: 0,00 EUR (0 proiecte)

Suma de doar 150.000 de euro alocată turismului și culturii reprezintă o bătaie de joc la adresa potențialului județului, la fel cum cele doar 6,27 milioane de euro pentru Sănătate arată dezinteresul total pentru modernizarea spitalelor din Argeș. Fără niciun proiect finanțat pe transport sustenabil sau bună guvernanță, Argeșul rămâne la coada Europei din cauza incapacității administrative a autorităților locale și județene.

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Argeș a anunțat că nu va mai organiza concursul sau testarea la nivel județean pentru ocuparea posturilor didactice vacante ori rezervate în anul școlar 2026-2027. Măsura îi vizează direct pe profesorii suplinitori care vizau o catedră în unitățile de învățământ preuniversitar din județ.

Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic, aprobată prin OMEC nr. 6695/2025. Reprezentanții ISJ Argeș au precizat că măsurile se aplică pentru posturile rămase libere după derularea etapelor principale din Calendarul mobilității din sesiunea 2026.

Catedrele și fracțiunile de normă care vor rămâne nedistribuite vor fi atribuite prin două modalități:

• Repartizare directă: Procesul se va desfășura în cadrul ședințelor publice organizate la nivelul ISJ Argeș, conform normelor prevăzute la art. 94 alin. (7), art. 96 alin. (3) și art. 104 din Metodologie.
• Plata cu ora: Încadrarea cadrelor didactice se va face direct în unitățile de învățământ, în regim de plata cu ora, doar cu avizul prealabil al Inspectoratului Școlar Județean Argeș.

Măsura simplifică procedura administrative de la nivel județean, însă elimină posibilitatea susținerii unei noi testări scrise locale pentru candidații care nu au obținut o catedră în etapele naționale.

Toți angajații contractuali din administrația publică centrală și locală care se află în „raporturi ierarhice directe” cu soțul sau cu o rudă de gradul I (părinți/copii) nu vor mai putea să fie în relație de tip șef-subaltern începând cu data de 8 octombrie, conform modificărilor publicate în Monitorul Oficial pentru Codul Administrativ și coroborate cu o interpretare a Agenției Naționale de Integritate ajunsă în posesia Știripesurse.ro.

Președintele Asociațiilor Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a cerut ANI un punct de vedere cu privire la „modul de interpretare” a Legii 165/2026 care a introdus în Codul Administrativ noi reguli pentru personalul contractual din administrație și instituții.

Legea, structurată pe 11 articole, a fost adoptată de Parlament în sesiune extraordinară ca jalon PNRR, a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 august și a intrat în vigoare pe 9 august.

Actul normativ introduce o serie de noutăți în articolul 550 din Codul Administrativ în sensul că personalului contractual din administrația publică (ministere, primării, prefecturi, agenții, deconcentrate) i se vor aplica următoarele interdicții aplicate funcționarilor publici:

Care sunt angajații vizați de noua lege

Este în conflict de interese personalul contractual care se află în una dintre următoarele situaţii:

• a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
• b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
• c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
• În cazul existenței unui conflict de interese, personalul contractual este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, Iuarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii.
• Încălcarea dispoziţiilor reprezintă abatere disciplinară și se sancţionează în condiţiile prevăzute la art. 248 din Codul Muncii prin:
• a) avertisment scris;
• b) retrogradare din funcție pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
• c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
• d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
• Interdicție la relații ierarhice directe. Nu sunt permise între personalul contractual raporturi ierarhice în cazul în care sunt soţi sau rude de gradul I (părinte-copil).
• Termenul limită este 8 octombrie
• Persoanele aflate în această situație vor trebui să iasă în termen de 60 de zile din raporturile ierarhice directe de tip șef-subaltern.
• Situaţiile se constată de către şeful ierarhic superior care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe. Termenul de 60 de zile va expira pe 8 octombrie.

Valul de haos care a lovit administrația locală din întreaga țară a lăsat urme și la Curtea de Argeș. Mii de aleși locali, consilieri locali și județeni s-au văzut puși în fața unei decizii radicale: să renunțe la mandatul obținut prin vot sau la postul deținut în cadrul instituțiilor de stat.

În spatele acestei situații s-a aflat o nouă reglementare privind incompatibilitățile, care îi obliga pe cei angajați la stat să aleagă rapid între cele două funcții. Pentru a evita starea de incompatibilitate, Ștefan Dumitrache și-a înregistrat ieri oficial demisia din funcția de consilier local din Curtea de Argeș, preferând să rămână la conducerea Muzeului Municipal, unde ocupă postul de director.

Contactat pentru opinii, Ștefan Dumitrache a precizat că nu regretă decizia luată, chiar dacă consideră că prevederile legale aplicate au fost neconstituționale.

Totuși, gestul său a devenit inutil la mai puțin de 24 de ore. După haosul generat în primăriile și consiliile din țară, Parlamentul s-a mobilizat de urgență pentru a remedia blocajul. În cursul după-amiezii de astăzi, a fost adoptat un amendament depus de UDMR care abrogă direct prevederile privind incompatibilitatea aleșilor locali angajați în sectorul bugetar.

Cum demisia sa a fost deja înregistrată oficial, Ștefan Dumitrache rămâne, cel puțin deocamdată, fără mandatul din Consiliul Local Curtea de Argeș, dovedindu-se că toată grăbirea din administrație a fost în zadar.