În secolul în care informaţia circulă cu o viteză fantastică, când comunicarea a atins cote extraordinare, tocmai din cauza unei comunicări defectuase – ca să nu-i zicem pur şi simplu, lipsă de comunicare – singurele localităţi din judeţul Argeş calificate în finala concursului “Satele Culturale ale României 2016”, Dâmbovicioara şi Bascov nu s-au prezentat pentru a-şi susţine dosarele în faţa juriului.

Vineri 26 februarie 2016, înte orele 09-14, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti, AFSR – ASOCIAŢIA CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA a organizat competiţia de diseminare a comunelor candidate pentru Programul ”SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI 2016”. Comunele finaliste si-au prezentat programele culturale în faţa unui juriu de specialitate, iar cele care au obţinut un punctaj de minim 80 de puncte din maxim 100 posibile au fost declarate SATE CULTURALE ALE ROMANIEI 2016.

SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI este un program AFSR iniţiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franţei în România şi a Delegaţiei Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural şi turistic al satului românesc. Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiţia să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziţii, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei şi turismului cultural.

Jurizarea programelor culturale propuse de comunele finaliste :

• Calitatea, numărul şi diversitatea evenimentelor – 50 puncte
  • Viziunea comunei, prezentarea proiectelor de dezvoltare – 20 puncte
  • Parteneriatul – 10 puncte
  • Experienţa candidatului – 10 puncte
  • Importanţa şi impactul evenimentelor – 10 puncte.

Comuna Drăguş din judeţul Braşov a obţinut cel mai mare punctaj în cadrul celei de a treia ediţii a competiţiei Satele Culturale ale României. „Sper ca, în continuare, comuna Drăguş să fie păstrător de tradiţie şi păstrător de port”, a declarat vineri primarul din Drăguş, Gheorghe Sucaciu. Următoarele localităţi clasate au fost Sângeorgiu de Mureş (Mureş) şi Ciocăneşti (Suceava), aceasta din urmă fiind şi câştigătoarea ediţiei din 2014.

„Iubim această ţară, iubim România, iubim limba română, chiar dacă suntem minoritari. Soţia e româncă. Multiculturalitatea este o bogăţie pentru toată ţara”, a afirmat primarul din Sângeorgiu de Mureş, Sofalvi Szabolcs.

Spre deosebire de ediţiile anterioare, în acest an organizatorii au decis să acorde titlul de „sate culturale ale României” tuturor candidatelor care au întrunit cel puţin 80 de puncte, din totalul de 100 posibile. Astfel, distincţia a revenit unui număr de 23 de participante. Comunele care au mai obţinut, în acest an, titlul de sat cultural sunt: Miroslava (Iaşi), Vorona (Botoşani), Siseşti (Mehedinţi), Şiria (Arad), Tulgheş (Harghita), Vadu Crişului (Bihor), Izvoarele (Prahova), Jidvei (Alba), Cândeşti (Dâmboviţa), Polovragi (Gorj), Băcia (Hunedoara), Horia (Constanţa), Bonţida (Cluj), Ruginoasa (Iaşi), Dudeştii Noi (Timiş), Corneşti (Cluj), Costeşti (Vâlcea), Văcăreni (Tulcea), Prundeni (Vâlcea), Arcani (Gorj).

Ce spun oficialii?

Eric Poppe, delegat oficial în România al Delegaţiei Wallonie – Bruxelles, a subliniat că satul este „inima României”, locul în care se întâlnesc valori ale trecutului, dar că poate reprezenta şi o sursă pentru viitorul ţării. El a adăugat că este foarte important că satele româneşti au sărbători şi evenimente pline de viaţă, în condiţiile în care în Occident multe sate au fost abandonate de tineri, chiar dacă în ultimii ani a început să se înregistreze şi un fenomen de revenire. În acest sens, el a atras atenţia asupra pericolului transformării unor localităţi rurale în „sate dormitoare” şi a apreciat că pentru România agricultura ecologică poate reprezenta o şansă importantă.

Aurelia Cosma, cercetător etnolog la Muzeul Satului, a arătat că prezentările făcute de fiecare comună în parte constituie adevărate strategii de dezvoltare. „Nu peste mult, nu ştiu dacă vom mai vorbi de cuvântul „sat”. Pentru că nici satul nu rămâne în loc, viaţa pulsează şi urmează ritmul pe care îl impun timpul şi timpurile. Nu putem să avem festival dacă nu avem drumuri, nu putem să avem o şcoală competitivă dacă în săli e frig, nu o să putem să participăm la o lansare de carte dacă în satul respectiv creşte numărul analfabeţilor. Aveţi o misiune foarte grea”, a spus ea.

Nicolae Marghiol, preşedinte executiv al Asociaţiei Cele Mai Frumoase Sate din România (AFSR), organizator al competiţiei, a precizat că în urma acordării acestor premii, asociaţia alături de partenerii săi, Ambasada Franţei în România şi Delegaţia Wallonie – Bruxelles la Bucureşti, îşi ia angajamentul de a găsi finanţări pentru proiectele comunelor câştigătoare, de a le promova în cadrul diferitelor evenimente. „Cum se va întâmpla şi la noi – şi se întâmplă deja în Italia, în Franţa – sunt sate care dispar. Vor dispărea şi în România. Probabil un sfert din satele româneşti vor dispărea. Asta înseamnă modernitatea. Civilizaţia ne împinge să venim către oraşe. Şansa noastră este ca o parte dintre comunele României să poată supravieţui prin agricultură, turism rural, cultură”, a spus el, subliniind totodată importanţa dezvoltării infrastructurii.

Şi cu localităţile argeşene, cum rămâne?

În exclusivitate pentru Ziarul Profit, Nicolae Marghiol a explicat de ce nu apar în listă şi localităţile argeşene: “Cele două localităţi din Argeş nu au venit să-şi susţină candidatura. Ei au fost invitaţi, la un moment dat au zis că vin şi nu au mai venit. Asta a fost problema. Concursul a fost în două etape: în prima etapă au trimis un dosar cu 5 evenimente, cu poze. Au fost aproape 60 de comune, din care eu în finală am selectat doar 25. În etapa finală trebuia să vină cineva de la primărie, să susţină în faţa juriului dosarul de candidatură, evenimentele, cu o prezentare power-point. Lucrul ăsta nu s-a întâmplat, nu a venit nimeni nici de la Bascov, nici de la Dâmbovicioara. Trebuia să obţină minim 80 de puncte din 100. Câteva localităţi au fost la limită, dar am vorbit cu juriul şi am zis să-i încurajăm. Aşa că le-am dat titlul tuturor celor 23 care s-au prezentat.”

Considerând că cele două localităţi argeşene au ratat o oportunitate destul de importantă de a scoate în evidenţă posibilităţile turistice, de a atrage anumite fonduri pe proiecte culturale, într-un cuvânt – de a promova localităţile respective, am luat legătura cu primarii Dumitru Secăreanu de la Dâmbovicioara, respectiv Gheorghe Stancu de la Bascov, întrebându-i ce s-a întâmplat? Răspunsurile edililor nu le comentăm: “Nu s-a întâmplat nimic, la noi nu a sosit nimic pe mail, pe nimic. La noi nu a apărut absolut nimic, nimic. Am înţeles şi eu de la fetele de la Centrul de Informare Turistică faptul că dosarul a fost analizat şi că am intrat în finală, dar degeaba, dacă nu au comunicat absolut nimic.”a precizat Dumitru Secăreanu, primar Dâmbovicioara. Pe de altă parte, primarul din Bascov Gheorghe Stancu ne-a declarat: “Eu am fost plecat la Bucureşti, la Asociaţia Comunelor, unde am luat cele două premii din trei. Am luat premiul “Nicolae Sabău” pe cultură, din cele 500 de primării prezente, dar şi premiul “Ivan Patzachin” pe sport, premii înmânate chiar de cele două mari personalităţi. Am ajuns târziu, Lorena a avut ceva probleme, şi nu am ajuns pentru că ne-au venit adresele cu 4-6 ore înainte, undeva joi la ora 17.30. Când să pregătim materialele, eu ajungând joi noaptea? Eu sunt în Consiliul Director şi am rămas în urmă, să semnez actele. Vom face o adresă, să vedem ce se mai poate face, pentru că am fost invitaţi foarte târziu.”