Dr. Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, a explicat într-un interviu acordat News.ro cum ar trebui să mâncăm de sărbători astfel încât să nu ne punem în pericol sănătatea. Este vorba despre cantitatea de alimente pe care o consumăm, cantitate care ar trebui să fie proporţională cum mişcarea pe care o facem, spune dr. Negru.

Măncărurile de sărbători ar trebui consumate în cantităţi mici, alternate apoi cu mişcare, mai spune medicul, mai ales dacă înainte a existat o perioadă de post. Carnea de mânzat, de exemplu, este una mai greu de digerat şi ar trebui să fie consumată în cantitate mică şi însoţită neapărat de legume, mai spune medicul.

„Recomand ceea ce spune toată lumea: dacă nu alergăm mai mult, de ce să mâncăm mai mult? Vrei să mănânci doi mici şi o bere, nu te opreşte nimeni, de la doi mici, însă, la 20 e mare distanţă. Şi dacă mănânci doi mici, de ce să mai mănânci şi o friptură mare? Aici e toată povestea. Şi cu Paştele, la fel.

Te înfometezi cronic în perioada postului, nimeni nu spune să nu mănânci bucatele tradiţionale de Paşte, mănânci un ou, nu mănânci 20 de ouă. Dacă mănânci un ou, poţi să mănânci şi nişte drob. Cât? Un 25-50 de grame, de ce trebuie să mănânci mai mult? Vrei şi o bucăţică de friptură de miel, cine spune să nu mănânci, foarte bun, dar, vedeţi dumneavoastră, carnea de mânzat este o carne relativ greu de digerat. O bucăţică mica, mestecată bine şi cu multe legume alături, de aia s-a inventat stufatul, nu?

Este vorba că să mănânci puţin, nimeni nu te obligă să mănânci tot. Pacienţii mai vechi ştiu, când intră în cabinet nici bună ziua, nici altceva, întâi se duc şi se suie pe cântar, şi îl întreb, că erai durduliu şi eu ţi-am dat un regim să slăbeşti. El îmi spune ”Păi a fost Paştele sau a fost Crăciunul”, şi eu îl întreb: ”De Paşte, de Crăciun, ai alergat mai mult? Nu. Atunci de ce ai mâncat? Mâncarea totuşi este făcută ca să-ţi acopere necesarul energetic, în niciun caz de plăcere şi de bucurie””, a explicat medicul.

Medicul Doru Negru vorbeşte despre complicaţiile care pot apărea după un consum excesiv de alimente. Pancreatita acută şi atacul de gută, printre pericole. Totul se reduce la cât mănânci, ci nu neapărat ce mănânci, spune dr. Negru.

„Aprob şi înţeleg plăcerea şi bucuria, dar întrebarea e cât, nu ce. Păi zice, a fost Paştele, nu am alergat mai mult. De ce ai mâncat? Nu ţi-am interzis să mănânci, eu ţi-am zis uite, mănânci şi ou, şi stufat şi ciorbă, şi friptură ş drob, 100 de grame toate. Păi cum 100 de grame? Atât ai alergat, atât mănânci.

Dacă mănânci puţin, nu se întâmplă nimic

Dar vedeţi, sunt intoxicaţiile cu mâncare, intoxicaţia cronică care se cheamă obezitate şi cea acută care se cheamă indigestie sau toxiinfecţie alimentară.

Poţi să facă pancreatită acută că mănânci foarte mult odată, poţi să faci atacul de gută că ai mâncat foarte multă carne de mânzat, de animal tânăr, de miel.

Purine, purimidine, astea sunt nişte proteine care prin mecanismul de digestie se transformă în acid uric iar acidul uric se elimină renal sau se depune în articulaţii şi te doare de-ţi sar capacele. Ideea e cât mănânci, nu ce mănânci. Nimeni nu spune să nu mănânci, dar de aici până la a recupera tot ce nu ai mâncat într-o lună înainte de Paşte mi se pare absurd şi penibil”, a precizat medicul.

Alcoolul în cantităţi mari dăunează organismului. Şi la acest capitol dr. Negru vorbeşte despre importanţa moderaţiei. 15-20 de minute de mişcare care poate însemna o plimbare în natură ajută foarte mult organismul să ardă mai repede caloriile.

„Nimeni nu spune să nu bei o ţuică înainte, dar o ţuică înseamnă o cinzeacă, cum era pe vremuri, cinzeacă înseamnă 50 de militri, e sănătate curată. Un pahar de vin iarăşi e sănătos, dar un pahar are 200 de mililitri, nimeni nu te obligă să bei mai mult.

De la un pahar două la toată sticla e mare diferenţă

Mişcarea este foarte importantă pentru că, dacă dai din picioare, atunci poţi să arzi mai repede ceea ce ai vârât pe sub nas. După o masă copioasă zău dacă îţi vine să te mişti, eu zic să nu fie masa copioasă, iar după masă să facem o plimbare, un sfert de oră, 20 de minute e bucuria sufletului, se simte şi burta bine, te simţi şi tu bine, e o feerie mai ales că e vreme frumoasă, nici foarte cald, nici foarte frig”, a spus medicul.

Omul, de la starea de foame la starea de saţietate. Saţietatea este starea anormală, ci nu aceea de foame. Organismul nostru este adaptat la foame, spune dr Negru. Mâncarea trebuie să fie un mijloc pentru a supravieţui, ci nu un scop în sine, mai spune medicul.

„Vedeţi, milioane de ani i-au trebuit mamei natură să ne facă aşa cum ne-a făcut. Noi suntem adaptaţi la foame, noi suntem animale, starea normală a animalului e foamea, anormală e saţietatea. Noi am transformat normalul şi firescul, foamea, într-o excepţie cu care nu ne-am întâlnit niciodată, iar excepţia, saţietatea, în ceva cotidian. Boala noastră, cum o spun de ani de zile, se cheamă intoxicaţie cronică voluntară cu mâncare la un sedentar.

Noi am mâncat de foame o singură dată în viaţă: când eram sugari. După aia am mâncat din orice altă cauză: că ne-au silit părinţii, de bucurie, de necaz, de socializare, de orice, numai de foame nu. Normal este să mănânci pentru cât şi cum alergi, ori noi nu mai alergăm, am întors maşina lumii cu susul în jos, am tansformat mijlocul într-un scop. Din câte ştiu eu mâncarea e un mijloc de a supravieţui, nu e un scop. Ca şi banul, e un mijloc de schimb, nu e un scop. De ce trebuie într-una să ne plecăm în faţa mâncării?”

Ce spune Dr. Negru despre copiii obezi sau cu tendinţă de obezitate: „Îi băgăm în cap tâmpenia ”Papă tot, copil cuminte, să te faci mare, papă tot”

„Este vina părinţilor şi a bunicilor, haideţi să ne uităm un pic la copilul de 3, 4 ani. Copilul la 3, 4 ani care are baterii care nu se termină niciodată, pe care trebuie să stai cu ochii ca pe butelie că numai năzdrăvănii face, dar el aşa cunoaşte lumea, ar trebui să învăţăm de la el. El ne arată cum suntem făcuţi şi ce suntem făcuţi să facem. Ce vrea copilul la 3, 4 ani? Vrea să alerge, nici nu ştie să meargă, el aleargă. Ce nu vrea copilul şi consideră o pedeapsă? Să stea pe scaun la masă, şi noi îi scoatem această normalitate cu forţa din cap, îi băgăm în cap tâmpenia ”Papă tot, copil cuminte, să te faci mare, papă tot” şi când a crescut copilul mare vine unul ca mine şi îi spune la vârsta adultă, ”Tot sistemul tâu de gândire e viciat. Tu trebuie să alergi şi să nu mănânci”.

Am întors maşina lumii invers, am transformat sărbătoarea sufletului în sărbătoarea burţii. Da, e o sărbătoare, bucură-te, dar asta nu înseamnă că trebuie să te îmbuibi. Masă plină, de ce trebuie să fie masă plină? După aceea ne simţim obligaţi, e păcat, ia uite câte am făcut, cum să nu le mănânc? Dar cine te pune să le mănânci?”, a declarat pentru News.ro Dr. Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Credincioșii ortodocși adunați la Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim așteaptă ca preoții să vină cu Lumina Sfântă. Ulterior, lumina va fi dusă în țările ortodoxe, inclusiv în România.

Biserica Sfântului Mormânt din IerusalimFoto: Ahmad Gharabli / AFP / Profimedia Images

În mod tradițional, Lumina Sfântă se aprinde în sâmbăta Săăptămânii Mari, în jurul orei prânzului.

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, în seara zilei de sâmbătă, 4 mai, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, precizează News.ro.