Cezar Creţu (292 ATP) l-a învins, vineri, pe Yunchaokete Bu (113 ATP), în primul meci al întâlnirii de Cupa Davis România – China, care are loc la Craiova. Astfel, România conduce cu 1-0.

Creţu s-a impus cu scorul de 3-6, 6-4, 7-6 (4), înn trei ore şi şapte minute.

Al doilea meci de simplu de vineri, din cadrul întâlnirii din Grupa Mondială IIa Cupei Davis, îi va opune pe Gabi Adrian Boitan (364 ATP la simplu) lui pe Yi Zhou (527 ATP).

Ziua de sâmbătă va începe cu partida de dublu, dintre perechea Victor Cornea/Bogdan Pavel şi cuplul Fajing Sun/Rigele Te. Cornea ocupă locul 80 în lume la dublu, Pavel este pe 272, Sun pe 289, iar Te pe 742.

Ultimele două meciuri de simplu se vor juca între Filip Cristian Jianu (234 ATP) şi Bu, respectiv între Creţu şi Zhou, ambele fiind dueluri care au loc în premieră.

România şi China nu s-au mai întâlnit până acum în Cupa Davis, Craiova găzduind, în premieră, un meci din cadrul acestei competiţii.

Pentru a putea vota la alegerile parlamentare la o secție din străinătate, românii din diaspora mai au trei zile la dispoziție pentru a se înscrie, în timp ce pentru a vota prin corespondență se pot înscrie până în 17 octombrie. 

Pentru a putea vota într-o secție de votare, românii din diaspora se pot înscrie până luni, 16 septembrie, inclusiv, pe site-ul votstrainatate.ro/parlamentare. Pentru a se organiza o secție de votare, este nevoie ca cel puțin 100 de persoane să fie înscrise pentru a vota în aceeași localitate din străinătate, conform Expert Forum. 

„Prin înregistrarea ca alegător în străinătate, cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința în străinătate solicită organizarea unei secții de votare în statul unde vrea să voteze. Prin completarea acestui formular, cetățeanul român cu domiciliu sau reședința în străinătate își exprimă opțiunea de a vota în străinătate la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024, urmând să fie radiat pentru acest scrutin din lista electorală permanentă din România (doar dacă cererea este aprobată)”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă. 

Până la ora redactării acestui articol, 3.375 de români s-au înscris pentru a vota la o secție de votare organizată în afara României. Cei mai mulți dintre ei sunt din Olanda – 720, Marea Britanie – 600 și Germania – 354, conform cifrelor de pe vostrainatate.ro. 

Votul prin corespondență la alegerile parlamentare

Românii plecați în străinătate care nu vor să voteze neapărat la o secție de votare, dar vor să își exercite acest drept, se pot înscrie pentru a vota prin corespondență. Ei mai au la dispoziție încă 34 de zile, până în 17 octombrie 2024. 

„Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate și care deține un document care dovedește dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență din străinătate”, explică AEP. 

Până acum s-au înscris pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare 2.850 de români. 

Alegerile prezidențiale: până când se pot înscrie românii din străinătate ca să voteze

Pentru alegerile prezidențiale, românii care vor să voteze la o secție de votare din afara României se pot înscrie pe site-ul votstrainatate.ro/presedinte până în 24 septembrie, inclusiv. 

Până acum s-au înscris 3.241 de români, cei mai mulți din Olanda – 676, Marea Britanie – 572 și Germania – 347. 

Pentru românii din diaspora care vor să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale, termenul limită de înscriere pe același site este 10 octombrie. 

Calendarul alegerilor parlamentare și prezidențiale pentru românii din diaspora 

Românii din străinătate au două zile de vot la alegerile parlamentare din acest an:

• 30 noiembrie, ora 07:00: începerea primei zile de votare în străinătate
• 1 decembrie, ora 7:00: începerea votării în țară. Tot atunci va avea loc începerea celei de-a doua zi de votare în străinătate.

Pentru alegerile prezidențiale, calendarul de vot pentru românii din diaspora se întinde pe trei zile. În primul tur românii din străinătate vor începe să voteze din 22 noiembrie:

• 22 noiembrie, ora 12:00, începe votarea în diaspora, iar la ora 21:00 se încheie.
• 23 noiembrie, ora 7:00, românii din afară îşi exercită dreptul de vot până la ora 21:00.
• 24 noiembrie, ora 7:00, românii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă preşedintele.

Pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, votul românilor din diaspora va începe din 6 decembrie:

• 6 decembrie, ora 12:00, începe votarea în diaspora şi se încheie la ora 21:00.
• 7 decembrie, ora 7:00, românii din afară se pot prezenta la vot până la ora 21:00.
• 8 decembrie, ora 7:00, votarea începe și pentru românii din țară şi se încheie la ora 21:00.

Pierdem medici, asistente, șoferi, meseriași, oameni calificați. Exodul românilor e laitmotivul pe care îl auzim de ani buni și chiar dacă s-au găsit soluții pe ici, pe colo, continuăm să importăm forță de muncă. Vedem muncitori străini din ce în ce mai des pe șantierele din București sau pe străzi, cu ghiozdane de mâncare în spate. Sunt și în depozite sau în bucătăriile restaurantelor. Însă cei mai mulți vin să lucreze în construcții.

Nepalezi, vietnamezi sau indieni, toți au venit de la capătul lumii în România, din dorința de a-și scoate familiile din sărăcie. Așa cum au făcut-o și ai noștri, care au ajuns de-a lungul anilor să construiască Europa.

Salariile mai mari din Vest sunt motivația pentru asiaticii care ajung în România, așa cum au fost și pentru românii care au plecat. O arată și cifrele: peste 5,7 milioane de români sunt în Diaspora. Asiaticii cu venituri minime în jurul a 100 de dolari pe lună, la ei acasă, sunt candidații perfecți la un trai mai bun în Europa.

Pe de o parte, este efectul lipsei unei politici coerente de a păstra muncitorii în țară, dar și lipsa unor stimulente menite să-i aducă înapoi. Pe de altă parte, este și dreptul fiecărui om de a încerca să câștige mai bine. România nu e nici pe departe singurul stat care nu a știut cum să rezolve această ecuație social-economică.

Citește pe Panorama.ro de ce ajung patronii români să importe forță de muncă din Asia. 

Un tânăr din Belarus, cunoscut drept „cel mai monstruos culturist” din lume, a murit la 36 de ani. Bărbatul era cunoscut pentru modul extrem al stilului său de viață.

Moartea lui Illia „Golem” Yefimchyk a fost confirmată miercuri de contul de Instagram @whoisthebestbb. Culturistul ar fi suferit un atac de cord acasă pe 6 septembrie și a intrat în comă, a informat Daily Mail, citând presa din Belarus și Rusia.

Soția lui, Anna, i-a făcut compresii toracice în timp ce așteptau ambulanța, însă a murit la câteva zile după, potrivit New York Post.

„Mi-am petrecut fiecare zi lângă el, sperând, iar inima lui a început să bată din nou timp de două zile, dar doctorul mi-a dat vestea groaznicăl. Le mulțumesc tuturor pentru condoleanțe. E bine să știu că că am sprijin, deși am rămas singură pe lume”, a spus femeia.

Illia Yefimchyk a fost supranumit „Mutantul” în lumea culturismului pentru corpul său. Sportivul ținea o dietă în care mânca până la 16.500 de calorii pe zi. Se presupune că cele șapte mese ale sale zilnice includeau peste cinci kilograme de friptură și peste 100 de bucăți de sushi. Oamenii spun că a fost inspirat de pe Arnold Schwarzenegger și Sylvester Stalone.

Doi soți din Bihor au fost inculpați pentru proxenetism și trafic de persoane, fiind acuzați că au forțat două femei, aflate în situații vulnerabile, să se prostitueze. Cei doi ar fi racolat victimele, și le luau banii câștigați. Ambii au fost arestați preventiv, iar bărbatul se află deja în spatele gratiilor pentru implicarea într-un alt dosar, relatează News.ro.

„Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că, în perioada ianuarie – septembrie 2024, inculpata împreună cu soţul său (inculpat aflat în stare de arest preventiv într-o altă cauză) au recrutat şi adăpostit două persoane vătămate majore profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau ( lipsa unei locuinţe şi a mijloacelor materiale de subzistenţă) pe care ulterior, prin acte de violenţă fizică şi psihică le-au obligat să practice prostituţia în folosul lor”; scrie într-un comunicat dat publicităţii vineri de DIICOT.

Pe 12 septembrie, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bihor a decis arestarea preventivă a celor doi pentru o perioadă de 30 de zile.

Ancheta relevă că soții le forțau pe victime să meargă zilnic în locațiile specificate de ei pentru a întreține relații sexuale contra cost.

Banii obținuți în urma acestor activități erau complet însușiți de traficanți și folosiți în interes personal.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că ofensiva Kievului în regiunea rusă de graniță Kursk a „încetinit” înaintarea trupelor Moscovei în estul Ucrainei, informează agenția France Presse.

Kievul a lansat o incursiune șoc în regiunea Kursk pe 6 august, avansând kilometri întregi pe teritoriul rus și cucerind zeci de așezări.

Declarațiile lui Zelenski au venit în contextul în care Moscova a susținut săptămâna aceasta că forțele sale au recucerit o serie de sate din Kursk.

Ofensiva din Kursk „a dat rezultatele la care ne așteptam, ca să fiu sincer. În regiunea Harkov, inamicul a fost oprit, progresul în regiunea Donețk a fost încetinit, deși este foarte dificil acolo”, a declarat liderul ucrainean, în cadrul unei conferințe organizate la Kiev.

Zelenski a mai spus că în prezent 40.000 de soldați ruși luptă în regiunea Kursk.

„Ei (rușii, n.r.) au vrut progrese rapide”, a adăugat președintele ucrainean.

El a făcut aceste afirmații la o zi după ce Rusia a susținut că a recucerit o fâșie de teritoriu în regiunea sa vestică Kursk.

Incursiunea armată din Kursk a forțelor ucrainene a luat Moscova prin surprindere și reprezintă cel mai mare atac al unei armate străine pe teritoriul Rusiei de la al Doilea Război Mondial încoace.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro