Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Demograful Vasile Ghețău vine cu vești noi: ‘Întoarcerea românilor din pribegie? 320 de mii de imigranți români în anul 2023’

Publicat

in

Vasile Ghețău, profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității București

• Introducere • Migrația externă la nivelul județelor și regiunilor de dezvoltare • Întoarcerea acasă a bărbaților și femeilor • Motivația revenirii acasăEfectele imigrației și emigrației asupra structurii pe vârste a populației •

Introducere

În articolul publicat la 23 ianuarie arătam că în anii 1990-2024 scăderea populației rezidente prin migrație externă a fost de 2,6 milioane locuitori, însemnând aproape două treimi din întreaga scădere de 4,2 milioane. Precizam că o evoluție aparent imprevizibilă, spectaculoasă ca dimensiune, a avut loc în anii 2022 și 2023 însemnând migrație externă pozitivă și o creștere a populației rezidente prin migrație cu 91 și 85 mii locuitori. Creșterea din anul 2023 provine dintr-o imigrație cu schimbare de reședință de 324 mii persoane și o emigrație de 239 mii persoane. Migrația pozitivă nu însemnă automat și o creștere a numărului populației rezidente, lipsind cealaltă componentă, creșterea naturală.  În anul 2022 această componentă a continuat ferm să rămână negativă, ca în toți anii 1990-2021, de aproape 95 mii persoane, rezultând un regres al populației rezidente prin ambele componente de numai 4 mii locuitori. În anul 2023 situația a fost una și mai surprinzătoare la o privire rapidă. După ultimele date finale publicate de Institutul Național de Statistică numărul născuților în anul 2023 a fost de 160 mii, cu 5 mii mai mare decât în datele provizorii. Scăderea naturală ajunge astfel la 84 mii locuitori. Punând alături migrația pozitivă de 85 mii persoane ar însemna că în anul 2023 populația rezidentă a crescut cu aproape 900 locuitori! Este o schimbare remarcabilă, imprevizibilă doar la o privire rapidă. Populația rezidentă a crescut după 33 de ani de declin! Va trebui să așteptăm datele pe anul 2024 pentru a vedea dacă schimbarea se confirmă, dacă numărul imigranților în creștere după Pandemie anunță declanșarea unei autentice și durabile migrații de retur. Motivația de retur ar putea avea originea în dificultățile economice după Pandemie și în contextul războiului din Ucraina în țări în care au reședința românii. Pe de altă parte, în contextul adâncirii crizei de forță de muncă în țară în mai multe sectoare și domenii ale economiei naționale salariile și alte beneficii au crescut sensibil apropiindu-se de cele medii din țările în care se află emigranții români.

În articol sunt prezentate și analizate datele asupra imigranților și emigranților cu schimbare de reședință în anul 2023  pe vârste, sexe, județe și regiuni de dezvoltare [1]. Nu sunt publicate date pe țări de origine a imigranților și nici după nivelul de educație ori starea civilă, caracteristici care ar putea aprofunda cunoașterea motivației și mecanismelor determinante. Va fi privilegiată abordarea la nivelul regiunilor de dezvoltare economică. Vor fi folosite date asupra numărului de imigranți și emigranți dar și rate la 1000 de locuitori, clasamentele variind considerabil.

Migrația externă la nivelul județelor și regiunilor de dezvoltare

Cât de previzibilă putea fi explozia numărului de imigranți în anii 2022 și 2023? Luând în considerare amploarea neobișnuită a schimbării există temei pentru a admite că factorii declanșatori ai creșterii au apărut după anul 2015 când progresul numărului de imigranți s-a declanșat și alura ascendentă a curbei în figura 1 o confirmă. A fost amorsarea marii schimbări. Refluxul din anii 2020 și 2021 a fost provocat de reglementările restrictive de circulație și izolarea din timpul Pandemiei, reluarea creșterii fiind apoi extrem de radicală. Nu a fost însoțită și de mișcare similară a numărului de emigranți neexistând în țară context favorabil creșterii acestei componente a migrației externe. Am putea chiar admite că acel context a constituit în același timp unul cu acțiune de tip pull favorabil întoarcerii acasă alături de acțiunea factorilor de tip push din țările unde aveau reședința imigranții reveniți acasă. Liniile ajustate ale celor două componente în figură definesc clar tipul de evoluție, liniar la emigranți și exponențial la imigranți.

Cele două curbe permit și o interpretare mai nuanțată a impunătoarei creșteri din anii 2022 și 2023. Admițând instalarea creșterii fluxurilor de imigranți începând cu anul 2017 nu poate fi omisă ipoteza unei contribuții importante la valorile de excepție din cei doi ani a concretizării unor decizii de imigrare în anii 2020 și 2021 nerealizate în anii Pandemiei și concretizate imediat după epidemie. Este procesul de recuperare specific fenomenelor demografice perturbate în dezvoltări de factori exteriori imprevizibili.

Migrația externă cu schimbare de reședință în anul 2023 este ridicată în toate județele. Are variații mari ca număr al imigranților și emigranților provenite esențial din mărimea diferită a populației județelor. Celelalte lucruri fiind egale, unei populații mai mari îi corespund valori mai mari și ale imigrației și emigrației. De fapt, imigranții nu sunt decât emigranții din ani trecuți care se întorc acasă. O influență o are și propensiunea spre migrare dobândită în timp și provenită și din grad de dezvoltate a județelor, la populații foarte apropiate județul Teleorman având migrație superioară județului Alba. Sărăcia este aliat al emigrației. Dacă recurgem la rate de imigrare și emigrare clasamentul județelor se schimbă radical, ratele eliminând efectele perturbatoare ale mărimii populației și reflectând mai fidel intensitatea fenomenului. În figura 2 avem ambele clasamente. Lăsând deoparte Capitala cu 1,7 milioane locuitori migrația a fost în anul 2023 net superioară ca dimensiune în județele cu populații mai mari, Prahova, Iași, Constanța, Timiș, Cluj și Dolj. Județele cu populațiile cele mai mici, Covasna, Tulcea, Sălaj, se află la cealaltă extremitate a clasamentului. Clasamentul după ratele de imigrație și emigrație oferă un alt peisaj. Mai întâi, valorile celor două rate sunt omogene, forța imigrației și emigrației este asemănătoare. Pozițiile dominante aparțin unor județe cu grad mai mare de sărăcie, Caraș-Severin, Teleorman, Olt, Mehedinți, Ialomița, Tulcea. Sărăcia a fost contextul determinant. În județele mai dezvoltate, Brașov, Iași, Cluj, Sibiu, Timiș și în Capitală ratele sunt mai mici.

Județul Ilfov deține o poziție particulară, cu migrație externă mică. Expansiunea economică a regiunii București-Ilfov, locurile de muncă, nu au încurajat emigrația masivă și, implicit, imigrația masivă de retur. Poziția particulară vine în mare parte din comuniunea București-Ilfov. În anul 2023 și-au stabilit reședința în județ 58 de mii de peroane. Aproape 17 mii din București și peste 3 mii și-au schimbat reședința dintr-o localitate în alta a județului. Rezultă că aproape 38 de mii au venit din alte județe, din toate județele dar preponderent din cele aflate în jurul județului.  Populația județului era în anul 2023 de 574 mii locuitori, în creștere continuă [1].

Faptul că atât imigrația cât și emigrația au cunoscut creșteri substanțiale în anii 2022 și 2023 în toate județele atât ca număr cât și ca rate la 1000 locuitori ilustrează profunzimea și amploarea schimbărilor în decizii.

A doua figură pe județe, 3, se referă la migrația netă, imigranți minus emigranți și rata migrației nete în anul 2023. Migrația netă este general pozitivă, imigranții depășind confortabil emigranții ca număr. Este creșterea populației rezidente prin componenta migrație externă (neluând în seamă scăderea naturală). Capitala și județele cu potențial demografic mai mare Prahova, Iași, Constanța, Timiș, Cluj dețin pozițiile cele mai importante în clasament, la cealaltă extremitate fiind plasate județe cu populație puțin numeroasă. Ierarhiile sunt inversate dacă luăm în considerare ratele de migrație netă, tronând județele Teleorman, Olt, Mehedinți, Tulcea, Ialomița, Buzău, Călărași și Giurgiu. Capitala, județele Brașov, Ilfov, Iași, Cluj au ratele cele mai mici. Ratele conferă omogenitate ansamblului clasamentului.

Particularitățile județelor din figura 2 în nivelul imigrației, emigrației și migrației nete se transmit prin agregare la nivelul celor 8 regiuni și în figura 4 putem examina diferențele. Sunt diferențe în migrația netă, diferența dintre imigranți și emigranți ca număr,  ca rate de migrație netă. Iată ce evidențiază clasarea regiunilor după migrația netă ca număr de persoane și ca rate:

– plasarea regiunii Nord-Est pe cea mai înaltă treaptă ca număr de migranți; nu surprinde, regiunea fiind furnizor major de migranți (și interni și internaționali) de mai multă vreme;

– nivelul foarte apropiat din regiunea Sud-Muntenia poate fi pus pe seama particularităților unei populații care a avut (și are) experiențe și practici superioare celorlalte regiuni în migrația internă prin plasarea regiunii București-Ilfov cu marele său potențial economic în interiorul regiunii Sud-Muntenia; experiențele și practicile, mediul favorabil difuzării informațiilor de tip know-how nu puteau rămâne fără ecou în migrația externă proprie populației din județele regiunii Sud-Muntenia și de aici plasarea ei pe al 2-lea loc la migrație externă ca număr;

– regiunea București-Ilfov are numărul cel mai mare de imigranți și emigranți dar diferența dintre cele două categorii de migranți, însemnând migrație netă, este relativ mică și plasează regiunea în a 7-a poziție.

Clasamentul după nivelul ratelor, luând în considerare și mărimea populațiilor regiunilor, schimbă semnificativ pozițiile regiunilor:

–  regiunea Sud-Muntenia își păstrează a 2-a poziție fiind însă depășită de regiunea Sud-Vest Oltenia, cu populație mai mică;

– regiunea Nord-Est este expediată pe locul 7, vecină cu regiunea București-Ilfov aflată pe ultimul loc.

Întoarcerea acasă a bărbaților și femeilor

În figura 5 se poate observa numărul foarte apropiat al bărbaților și femeilor în cele 2,8 milioane de români cu reședința în alte țări la începutul anului 2023 (secțiunea 5A) și diferențe considerabile între numărul imigranților bărbați și femei în anul 2023 (secțiunea 5B). Dificil de identificat factorii acestei mari diferențieri. Date asupra stării civile, nivelului de educație, țărilor din care se întorc, nedisponibile, ar putea oferi unele informații. Ce ar putea determina mișcarea de retur apreciabil mai redusă a femeilor ori mișcarea de retur mult mai importantă a bărbaților?  Se află factorii care au declanșat masiva imigrație în anii 2022 și 2023 ((așteptată și în anul 2024) în țările de origine, în România ori în ambele părți? Este o motivație economică, de altă natură ori

amândouă? Posibil, locuri de muncă în activități specifice bărbaților mai bine plătite în țară în contextul adâncirii crizei de forță de muncă. Pe de altă parte, este posibil ca locurile de muncă ocupate în bună măsură în unele țări de femei din România în îngrijirea persoanelor vârstnice, în întreținerea locuințelor, în asistență medicală să aibă mai multă stabilitate în raport cu locurile de muncă ale bărbaților în sectoare economice afectate de recesiune în unele țări.

Motivația întoarcerii acasă

Intențiile revenirii acasă rezultate dintr-o cercetare selectivă efectuată în anul 2018 în rândul a 1554 români rezidenți în principal în Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Spania erau astfel motivate: deschiderea unei afaceri, construirea/cumpărarea unei locuințe, deschiderea unui cont de economii în țară, cumpărarea unui autoturism, oportunități de angajare. Cercetarea a avut loc în anul 2018 iar rezultatele au fost publicate în anul 2020 [2]. Să privim datele din figura 1 și să reținem că în anul 2018 au revenit în țară 173 mii de români și au emigrat 232 mii, migrația netă negativă fiind de 59 mii persoane. Nu se întrevedea decât palid neobișnuita ascensiune a imigrației din anii care au urmat și cifra de 324 mii în anul 2023. Care dintre motivațiile menționate au dus la spectaculoasa ascensiune? Toate puteau contribui în cei șase ani care au urmat și în care România a cunoscut progrese economice incontestabile și creșteri ale veniturilor populației. Putem adăuga accentuarea crizei de forță de muncă și ecoul ei în creșterea salariilor în sectoarele cele mai afectate de criză

Într-un articol publicat relativ recent de profesorul Dumitru Sandu la Contributors, în septembrie 2024, dedicat revenirii românilor în țară [3],autorul avansează următoarea motivație majoră a migrației de retur:  ‚Tot mai mulți români din străinătate au acumulat un număr mare de ani acolo și au considerat că este vremea să revină în țară, la familii, prieteni, cunoscuți, să ocupe eventualele locuințe pe care, între timp , le-au construit în țară, cu bani din migrație (remitențe economice)”.

Presa aduce frecvent în atenție problemele migrației românilor, sesizând printre altele motivele întoarcerii în țară ale unora dintre cei plecați. Iată unele opinii [4]:
•„România s-a dezvoltat în ultima perioadă și nivelul de trai a crescut”.

•”Ei sunt reci ca nație, ești într-o țară necunoscută, nu dau doi bani pe tine”.
•„Unii vin cu bani acasă pentru a-și deschide propriul business, unii ating stagiul minim de cotizare în străinătate și revin acasă pentru a încasa pensia minimă din statul vestic, unii sunt măcinați de dorul de casă, alții se întorc pentru a-și cumpăra propriul imobil”.


Efectele imigrației și emigrației asupra structurii pe vârste a populației

Cum este afectează structura pe vârste a populației rezidente de fluxurile anuale de imigranți și emigranți este ilustrat în figura 6 prin intermediul unor piramide comparabile, populația rezidentă,  cea a imigranților și cea a emigranților având fiecare efectiv standardizat de 100000 locuitori. Sunt deci doar structuri comparabile pe vârste. Imigranții din prima piramidă constituie un aport de populație tânără, mult mai important la bărbați. Emigranții constituie o pierdere de populație tânără, și ea mai importantă la bărbați. Impactul asupra structurii pe vârste a populației rezidente este rezultanta celor două componente ale migrației externe.

În cei 33 de ani de migrație negativă s-a constituit populația rezidentă în alte țări astăzi și în figura 7 putem vedea pierderea de populație tânără acumulată în timp, reînnoită în fiecare an prin noi intrări (emigranții din țară) și noi ieșiri (imigranții în țară). Piramida populației rezidente în alte țări (în galben) este suprapusă pe cea a populației rezidente în țară. Sunt cele aproape 3 milioane de români având reședința în alte țări. Continuarea migrației pozitive din anii 2022 și 2023 la aceleași dimensiuni ar putea reduce mărimea aceste piramide și ar mări-o pe cea a populației rezidente. Două observații se cuvin însă a fi avansate. Migrația pozitivă va putea duce la creștere a populației rezidente doar dacă va depăși dimensiunea scăderii naturale anuale a populației care se conturează a fi în anii următori de 100 mii locuitori. Ea rezultă din natalitate scăzută și mortalitate foarte ridicată. Va avea efecte pozitive și dacă va fi inferioară scăderii naturale prin reducerea declinului anual al populației rezidente.

Felul cum va evolua migrația externă în anii care vin este o necunoscută. Va depinde de mersul economiei, de veniturile populației și de situația politică. Măsurile de austeritate luate după ani de incompetență în gospodărirea finanțelor țării nu pot constitui un cadru favorabil stimulării întoarcerii celor aflați cu reședința în alte țări. Nu se pot întrevedea nici orizontul și nici măsura în care marile dezechilibre din finanțele țării vor putea fi îndreptate. Grava criză politică în care se află țara de mai multe luni și care se va prelungi cu urmări imprevizibile conturează și ea o țară ajunsă în stare de anormalitate. Migrația externă nu poate rămâne inertă la prelungita criza economică și cea politică. Sensibilitatea ar putea fi mai mare în contextul actual și cel care se conturează la emigrare cu schimbare de reședință. Au fost în anul 2023 aproape 325 mii de imigranți dar și și 239 mii de emigranți. Aproape două treimi dintre ei aveau vârste între 20 și 45 ani iar emigranții de astăzi se compun într-o proporție incomparabil mai mare din persoane cu studii superioare față de emigranții din deceniile trecute.

Printre cititorii articolului sunt cu siguranță persoane care au o experiență în migrația externă de tipul emigrare și apoi imigrare, după cum sunt numeroși cititori care se află în străinătate. Opiniile lor pot aduce mai multă cunoaștere a unui fenomen demografic care a fost și rămâne de mare actualitate.

R e f e r i n ț e

[1] Institutul Național de Statistică. TEMPO ONLINE Baze de date statistice

(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).

[2] Plopeanu, Aurelian-Petruș și Homocianu,Daniel, Why woud Romanian migrants from Western

Europe return to their country of origin?, Eastern Journal of European Studies, Vol. 11, Issue 1, June 2020 (https://ejes.uaic.ro/articles/EJES2020_1101_PLO.pdf).

[3] Dumitru Sandu, De ce revin românii în țară De ce revin românii în țară și parte din ei

re-migrează? , Contributors, 19/09/20 (https://www.contributors.ro/de-ce-revin-romanii-in-tara-si-parte-din-ei-re-migreaza/).

[4] Ziare.Com, 30 septembrie 2024, De ce numărul românilor care se întorc definitiv acasă a crescut

Puternic. Profit.ro, 27 septembrie 2024, Românii se întorc masiv în țară. Digi24.ro, 4 noiembrie 2024, Românii se întorc acasă.

Loading

DIVERSE

Rupere de nori în mai multe judeţe. GRINDINA a făcut prăpăd, unde loveşte urgia în orele următoare, HĂRŢILE ANM

Publicat

in

Cod Galben ANM valabil de la : 26-04-2025 ora 12:15 până la : 26-04-2025 ora 13:15

Alertele ANM în timp real AICI

In zona : Județul Harghita: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Vlăhița, Praid, Corund, Zetea, Suseni, Lupeni, Șimonești, Dealu, Lueta, Mugeni, Atid, Mărtiniș, Avrămești, Feliceni, Căpâlnița, Satu Mare, Porumbeni, Brădești, Vărșag, Merești, Ulieș;

Se vor semnala : Averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină.

ANM anunţă fenomene meteo periculoase în jumătate de ţară. Vânt puternic, ploi torenţiale, tunete şi fulgere, ISU le cere românilor să stea în case

Cod Galben ANM valabil de la : 26-04-2025 ora 11:55 până la : 26-04-2025 ora 13:30

In zona : Zona de munte a județului Buzău , respectiv zona de munte a localităților: Nehoiu, Lopătari, Gura Teghii, Chiojdu, Siriu, Mânzălești, Bisoca, Brăești, Colți, Bozioru, Chiliile;

Se vor semnala : Averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului și grindină de mici dimensiuni.

Vremea va deveni instabilă în zona Municipiului București pe parcursul următoarelor zile, informează Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în prognoza de specialitate publicată sâmbătă.

Potrivit meteorologilor, în intervalul 26 aprilie, ora 10:00 – 27 aprilie, ora 9:00, vor fi perioade cu intensificări ale vântului (viteze de 50 – 60 km/h), vijelii, averse (cantități de apă în jurul a 10 l/mp) și descărcări electrice. Temperatura maximă va fi de 21 – 23 de grade, iar cea minimă de 9 – 10 grade.

Totodată, în perioada 27 aprilie, ora 9:00 – 28 aprilie, ora 9:00, vremea va deveni răcoroasă, astfel că temperatura maximă va fi de 17 – 18 grade, iar cea minimă de 4 – 7 grade. Cerul va fi variabil la senin, cu înnorări la începutul zilei. Vântul va sufla moderat, cu ușoare intensificări (rafale de 40 – 45 km/h) în prima parte a intervalului.

De asemenea, în intervalul 28 aprilie, ora 9:00 – 29 aprilie, ora 10:00, regimul termic se mai încălzește, dar rămâne răcoros, chiar rece pentru această perioadă, în timpul nopții. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 17 – 19 grade, în timp ce minima se va încadra între două și cinci grade.

Potop în următoarele ore, alerte nowcastig în cascadă de la ANM. Rupere de nori în aceste judeţe, avertizările se apropie de Bucureşti

ANM a emis, sâmbătă, atenționări Cod galben și Cod portocaliu de vreme instabilă, valabilă în jumătate de țară, respectiv o informare de vreme rece, valabilă până marți, în toate zonele.

Potrivit meteorologilor, pe parcursul zilei de sâmbătă, între orele 14:00 – 23:00, va fi valabil un Cod portocaliu de averse torențiale, importante cantitativ, în județele Hunedoara, Alba, Sibiu, Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și în zona de munte a județelor Brașov și Prahova. În intervale scurte de timp (1-3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30 – 40 l/mp, izolat de peste 50 -n 60 l/mp.

Tot sâmbătă, în intervalul orar 10:00 – 23:00, va fi Cod galben de intensificări ale vântului în cea mai mare parte a Moldovei, estul și nord-estul Munteniei, precum și în nordul Dobrogei și al Crișanei, unde vântul va sufla la rafală cu viteze de 50 – 70 km/h și izolat de 80 km/h.

De asemenea, în intervalul 26 aprilie, ora 10:00 – 27 aprilie, ora 10:00, va fi în vigoare un al doilea Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată în Banat, Oltenia, în cea mai mare parte a Transilvaniei și a Munteniei, în sudul Dobrogei și în Carpații Meridionali și Occidentali. În aceste zone se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze de 50 – 70 km/h), vijelii și căderi de grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20 – 25 l/mp, izolat de peste 40 l/mp.

Conform prognozei de specialitate, în perioada 26 aprilie, ora 23:00 – 29 aprilie, ora 10:00, o informare de vreme rece și pe arii restrânse brumă vizează întreaga țară. Astfel, vremea se va răci accentuat treptat în majoritatea regiunilor, iar în Maramureș, Transilvania și în nordul și centrul Moldovei în cursul nopților se vor înregistra în general minime între -3 și două grade.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Mihaela Borcea se mărită a doua oară. Când are loc evenimentul și care este condiția impusă la nuntă: „Nu o să fie asta”

Publicat

in

Mihaela Borcea se mărită a doua oară, la începutul lunii iunie, într-o locație de vis de lângă București. Vedeta nu vrea să se respecte o tradiție veche și anume, furatul miresei. A trecut prin această experiență la 18 ani, când a devenit soția fostului acționar dinamovist.

Citește și: GALERIE FOTO Cum arată Mihaela Borcea, la 13 ani de la divorțul de Cristi Borcea. Femeia de afaceri parcă nici n-a îmbătrânit

Nașii vor fi Simona si Nelu Vrânceanu, prieteni foarte buni de-ai acestora. Iar domnișoarele de onoare vor fi fiica Mihaelei și a lui Cristi Borcea, care studiază în America, cele două fiice ale mirelui, dar și Carolyn, fiica de 19 ani a lui Cristian Borcea cu avocata Simona Voiculescu.

Atât Mihaela Borcea, cât și Sorin Rap vor purta două ținute la propria lor nuntă, una în biserică, la ceremonia religioasă și alta la petrecere. Cei doi au stabilit și lista artiștilor ce vor cânta, însă nu au vrut să o dezvăluie.

La prima nuntă m-au ascuns în bucătărie. De aceea, probabil, mereu am gătit de plăcere. De data aceasta nu se va fura mireasa. Noi avem mai multe fete. Sorin are și el două. Mai este și fiica lui Cristi, cu care am o relație foarte bună”, a dezvăluit Mihaela Borcea, pentru Cancan.ro.

Mesajul transmis de Mihaela Borcea la început de an

Mihaela Borcea a distribuit un text, considerându-l potrivit să-l citească toată lumea la început de an. Fosta soție a lui Cristi Borcea crede în energii și în faptul că orice gând se va întoarce împotriva noastră.

Faceți altora ceea ce doriți să vă facă ei vouă, căci fiecare gând rostit în întunericul minții va fi, mai devreme sau mai târziu, strigat de karma. Aceasta nu este doar o înțelepciune veche, ci o lege subtilă, dar profundă, care guvernează relațiile umane.

Modul în care gândim despre ceilalți, chiar și atunci când nimeni nu ne aude, creează energii care modelează felul în care ei se raportează la noi. Gândurile noastre, fie ele de iubire sau de dispreț, devin mesaje invizibile, dar extrem de puternice, pe care cei din jur le simt, chiar dacă nu pot explica de ce”, este mesajul distribuit pe rețelele sociale.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Cod roşu de intervenţie. Doi bărbați – de 33 și 29 de ani, au murit într-un teribil accident. Alte tragedii rutiere s-au produs în ultimele ore

Publicat

in

Un alt accident teribil a avut loc în urmă cu puţibn timp. Doi bărbați – de 33 și 29 de ani – au decedat în accidentul rutier produs în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe DN2-E85, între localitățile Garoafa și Bizighești, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vrancea.

Bărbatul de 33 de ani a fost declarat decedat la fața locului, iar celălalt a murit la spital. Potrivit polițiștilor, bărbatul de 33 de ani, care era în mașină cu soția și doi copii de 8 și 5 ani, ar fi adormit la volan și a pătruns pe contrasens, unde a lovit un autoturism condus de un șofer de 29 de ani, din județul Dâmbovița.

‘În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a stabilit că un bărbat în vârstă de 33 de ani, din județul Vrancea, în timp ce conducea un autoturism pe direcția Tișița către Focșani, pe fondul oboselii, a adormit la volan și a pătruns pe sensul opus de mers, intrând în coliziune cu un alt autoturism, în care se afla o singură persoană’, a precizat IPJ Vrancea.

Carambol cu CINCI mașini pe Autostrada A1, în a doua zi de Paște. Opt persoane au fost implicate în accidentul rutier. În trei luni, 240 de decese în accidente rutiere

În urma verificărilor efectuate de către poliţişti, s-a stabilit că bărbatul de 33 de ani, din judeţul Vrancea, în timp ce conducea un autoturism din direcţia Ţifeşti către Focşani, pe fondul oboselii, a adormit la volan şi a pătruns pe sensul opus de mers, intrând în coliziune cu un alt autoturism, în care se afla o singură persoană.

Cercetările continuă în cadrul unui dosar penal, sub aspectul comiterii infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

 O femeie a murit şi doi copii sunt în stare gravă, în urma unui accident de circulaţie produs în judeţul Arad

Din păcate, nu a fost singura tragedie, România fiind, de altfel, campioană în Uniunea Europeană la aceste accidente cu urmări foarte grave. O femeie şi doi copii au rămas încarceraţi în urma unui accident de circulaţie produs în judeţul Arad. Femeia a fost declarată decedată de către echipajele medicale, copiii fiind transportaţi la spital în stare gravă.

Cei doi copii au fost descarceraţi, fiind transportaţi în stare gravă la spital.  Deocamdată, autorităţile nu au anunţat vârstele victimelor.

Grav accident de circulaţie în judeţul Bihor – A fost implicat un autocar cu 30 de persoane / Şoferul a murit / 8 persoane, transportate la spital

 

Un autocar cu pasageri a intrat, vineri, într-un gard, în judeţul Bihor, mai multe persoane fiind rănite. Şoferul a fost în stop cardio-respirator şi nu a putut fi resuscitat. ISU Bihor a transmis că 8 persoane au fost transportate la spital cu diferite leziuni.

”În total au fost implicate 30 de persoane (1 şofer şi 29 de pasageri)”, a transmis ISU Bihor.

UPDATE: ”Din nefericire, în ciuda manevrelor de resuscitare efectuate de personalul medical, bărbatul care conducea autovehiculul a decedat, la faţa locului”, a transmis IPJ Bihor.

Alte două persoane au fost transportate la spital, pentru investigaţii medicale.

UPDATE: ISU Bihor precizează că în autocar se află 24 de persoane, care sunt evaluate medical şi li se acordă primul-ajutor.

”La impact a fost afectată şi o conductă de gaz, astfel că la faţa locului s-a deplasat şi echipajul de cercetare biologică, radiologică şi nucleară al ISU Bihor, precum şi echipaje ale operatorului economic care se ocupă de reţeaua de gaz din zonă”, a mai transmis sursa citată.

La rândul lor, reprezentanţii IPJ Bihor au transmis că în accidentul rutier a fost implicat un singur vehicul, respectiv un autobuz, care, în împrejurări ce urmează a fi stabilite din cercetări, a lovit zidul unui imobil din localitate.

Florin Zamfirescu trece prin momente cumplite. Accidentul care aproape că l-a lăsat orb, după operația de cataractă: „M-am împiedicat, erau niște denivelări” VIDEO

”În urma accidentului rutier,  conducătorului autovehiculului îi sunt efectuate manevre de resuscitare, de către personalul medical aflat la faţa locului. Alte şase persoane, pasagere în autobuz, sunt investigate medical la faţa locului”, au precizat poliţiştii.

Momentan, traficul rutier este blocat total pe respectiva porţiune de drum şi deviat pe străzile adiacente din localitate.

Poliţiştii rutieri urmează să efectueze cercetarea la faţa locului, pentru stabilirea cauzelor şi împrejurărilor producerii accidentului rutier.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Alege o pana si vei afla detalii nebanuite despre personalitatea ta. Esti curios?

Publicat

in

Test psihologic, alege o pana. Unicitatea este o caracteristica a naturii. Nimic din aceasta lume nu este identic cu altceva, chiar daca sunt din aceeasi specie. Doua flori nu vor fi la fel, doua animale nu vor fi la fel, doi oameni nu vor fi la fel. In ciuda acestor diferente, exista si caracteristici comune.

In cazul oamenilor, psihologii au alcatuit o serie de trasaturi comune ale acestora, bazandu-se pe identificarea anumitor comportamente.

Alege o pana din imaginea de mai sus. NU sta foarte mult pe ganduri, alege-o pe cea care te atrage cel mai mult. Apoi afla ce simbolizeaza alegerea facuta.

Pana numarul 1
Daca ai ales pana cu numarul 1 inseamna ca esti o persoana careia ii place linistea. Cauti armonia si fugi de oamenii cu care esti in dezacord. Esti o persoana cu inima buna, iti face placere sa-I ajuti pe ceilalti. Desi nu-ti place sa discriminezi, eviti persoanele conflictuale. Unii oameni iti pot lua bunatatea drept slabiciune. Insa tu stii care este adevarata ta forta.

Alege una dintre celei trei uși din imagine și află ce te așteaptă în 2025

Pana numarul 2
Esti perfectionist de cand te-ai nascut. Tot timpul ai vrut ceva mai bun, mai frumos, mai stralucitor. De asemenea, te-ai straduit ca tu insuti sa te ridici la standarde inalte, atat in ceea ce priveste capacitatile intelectuale, cat si in ceea ce priveste modul in care arati. Esti o persoana inteligenta si tenace. Unii oameni te pot considera rece si arogant.

Pana numarul 3
Daca ai ales pana cu numarul 3 inseamna ca esti o persoana tacuta si retrasa. Iti place independenta si pornesti singur in indeplinirea viselor tale. Nu te intereseaza parerea altora, nu cauti aprobarea societatii. Tu stii ce ai de facut si faci. Nu iti este frica de esec. Esti constient ca succesul are nevoie de rabdare si perseverenta.

Citește și : Test IQ. Găsiți cele 3 diferențe dintre imagini. Doar geniile reușesc să le observe în 8 secunde

Pana numarul 4
Ai un caracter puternic si esti foarte creativ. Te concentrezi pe rezolvarea problemelor si nu pe problema in sine, ceea ce te face un foarte iscusit lider. Oamenii se simt confortabil in preajma ta si iti cauta prezenta. Fire perfectionista, deseori te frustreaza lipsa de profesionalism din jurul tau. Trebuie, insa, sa te obisnuiesti cu ideea ca nimeni nu este perfect si sa-i accepti pe toti ca atare.

Mai multe, pe sfatulparintilor.ro

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Desertul românesc adorat de Papa Francisc. Cum se prepară „mălaiul dulce” şi ce alte mâncăruri prefera Suveranul Pontif

Publicat

in

Puțini își mai amintesc astăzi de desertul tradițional cu care a fost servit Papa Francisc în timpul vizitei sale istorice în România, în 2019. O prăjitură simplă, pregătită după rețeta unei bunici de la țară, a cucerit atunci inima Suveranului Pontif.

În 2019, în cadrul vizitei sale oficiale în România, Papa Francisc a luat masa de prânz la sediul Arhiepiscopiei Blaj. Cu această ocazie, a fost servit cu un desert mai puțin cunoscut, dar plin de savoare: mălaiul dulce. Rețeta autentică, transmisă din generație în generație de o bunică din zona rurală, a fost alegerea ideală pentru a evidenția tradiția și simplitatea bucătăriei românești.

LIVE VIDEO Zi tristă în întreaga lume. Papa Francisc este condus pe ultimul drum de sute de mii de credincioşi

Suveranul Pontif a fost vizibil impresionat de gustul prăjiturii și, potrivit martorilor prezenți la eveniment, a spus că „în simplitate se ascunde adevărata bogăție”. Aprecierea sa a transformat desertul într-un simbol discret al ospitalității românești.

Mălaiul dulce – O rețetă simplă, cu ingrediente la îndemână


Prepararea mălaiului dulce nu necesită ingrediente sofisticate, ci doar puțină grijă și atenție. Pentru a recrea desertul preferat al Papei Francisc, aveți nevoie de:

– 150 grame mălai extra

– 50 grame griș

– 3 ouă mari

– 450 grame iaurt foarte gras

– 50 ml lapte

– 100 ml ulei

– 2 lingurițe praf de copt

– 2 plicuri zahăr vanilat

– 150 grame zahăr tos

Cum se prepară mălaiul dulce

Într-un castron încăpător, se amestecă mălaiul, grișul și praful de copt. Se separă albușurile de gălbenușuri. Într-un alt bol, gălbenușurile se bat împreună cu zahărul tos și iaurtul, folosind un mixer. Treptat, se adaugă uleiul și laptele, continuând amestecarea până la omogenizare.

Se renunță la mixer, iar cu ajutorul unui tel se încorporează amestecul de mălai, griș și praf de copt. Se omogenizează bine până când rezultă o compoziție fină. Într-un bol separat, albușurile se bat spumă și apoi se adaugă treptat în compoziție, amestecând cu grijă pentru a păstra textura aerată.

Aluatul obținut se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se introduce în cuptorul preîncălzit la 180°C, unde se coace timp de aproximativ 30-35 de minute, sau până când trece testul cu scobitoarea.

Deși mălaiul dulce nu se regăsește frecvent în meniurile moderne, acest desert simplu a reușit să transmită exact ceea ce și-a dorit gazdele Papei Francisc: ospitalitate, autenticitate și căldură sufletească. Astfel, mălaiul dulce rămâne nu doar un simbol al gastronomiei românești tradiționale, ci și o amintire plină de farmec a vizitei Suveranului Pontif în România.

 

Aceasta era mâncarea preferată a Papei Francisc: Gusturi din bucătăria bunicii

Mâncarea preferată a Papei Francisc erau empanadas. Acestea erau preparate, în stil argentinian, cu aluat pe bază de făină, asemănător foietajului, și adesea umplute cu carne de vită tocată, cum este colita de cuadril (tri-tip de vită), un ingredient popular în această regiune și menționat și în The Vatican Cookbook.

Pe lângă empanadas, Papa era un iubitor al asado-ului (carne la grătar), un simbol al culturii sud-americane, dar și al preparatelor mai simple precum orezul alb cu ceapă și parmezan sau calamarii umpluți.

Pentru desert, prefera dulciurile simple, care îi aminteau de copilărie și de femeile care i-au marcat viața – bunica Rosa și mama Regina María. Îi plăceau torturile cu ciocolată, descrise drept „un adevărat triumf al desfătării”, dar și alfajores – prăjituri-sandviș cu umplutură de dulce de leche, specifice Argentinei. În The Vatican Cookbook, este menționată o scenă în care Papa Francisc i-a oferit unui bucătar elvețian un alfajor, spunându-i zâmbind: „Sper să-ți facă ziua mai bună.”

Zi de doliu național în România în memoria Papei Francisc. Ce măsuri presupune o astfel de decizie și ce obligații au românii

Această legătură afectivă cu mâncarea venea și din partea italiană a familiei sale. Bunicii Papei, care au deținut un restaurant în regiunea Piemont înainte de a emigra în Argentina în 1929, i-au transmis dragostea pentru preparatele italiene. Una dintre rețetele lui preferate a fost bagna càuda, un sos cald tipic regiunii Piemonte, pe bază de ulei de măsline, unt, usturoi, anșoa și ierburi aromatice. Roberto Alborghetti scria: „Bagna càuda este un simbol al ritualului convivial: conversația se învârte în jurul unui vas așezat în centrul mesei, iar poveștile și gesturile mesenilor prind viață.”

Papa Francisc iubea și pizza

Într-o mărturisire emoționantă consemnată în The Vatican Cookbook, Papa Francisc a spus că și-ar dori să mănânce pizza. „Dacă aș putea face o singură dorință? Aș vrea doar să ies într-o zi, neobservat, și să mănânc o pizza la o pizzerie”, a menționat Papa Francisc.
O dorință simplă, care reflectă umanitatea și modestia profundă a celui care a condus Biserica Catolică vreme de 12 ani.

În 2017, cu ocazia primei Zile Mondiale a Săracilor, Papa Francisc a luat prânzul în Vatican alături de 1.500 de persoane nevoiașe. Meniul ales cu grijă a inclus:

Când a fost întrebat despre talentul său culinar, Papa a răspuns cu umorul său obișnuit. „Ei bine, mâncarea gătită de mine n-a omorât pe nimeni”, o replică simplă, dar plină de lumină, care îl descrie perfect pe Papa Francisc – un om care și-a purtat umanitatea cu smerenie și care a găsit în mâncare o formă de legătură cu familia, credința și lumea. Astfel, empanadas era mâncarea preferată a Papei Francisc, adică plăcintele umplute cu carne, brânză, șuncă sau alte ingrediente.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Drama prin care trece Ruxandra Luca. Vedeta de la Antena 1 a plecat de acasă cu cei trei copii: „Am zile în care simt că e sfârșitul lumi”

Publicat

in

Ruxandra Luca se iubea cu partenerul ei de 20 de ani și au împreună trei copii. Se pare că despărțirea lor nu a fost una amiabilă, pentru că vedeta a fost nevoită să meargă pe cale juridică, cerând inclusiv ordonanță președințială, o măsură urgentă pentru a asigura drepturile ei și ale copiilor. Ulterior a urmat un proces prin care cei doi și-au disputat programul copiilor, pentru că fostul ei iubit nu s-a lăsat mai prejos și și-a cerut drepturile.

Citește și: Prezentatoarea de la Neatza cu Răzvan și Dani e foarte bolnavă. Problemele o țin la pat de câteva luni: „Sistemul meu imunitar e la pământ”

Ruxandra Luca: „Cei mici au nevoie de stabilitate”

Divorțul a afectat-o foarte tare pe vedeta Antenei 1, care a încercat să-și păstreze calmul în fața camerelor de filmat. Însă, la un moment dat, a mărturisit: „Am zile în care simt că e sfârșitul lumii, iar altele în care sper că va urma ceva mai bun”.

Cel mai greu moment pentru Ruxandra Luca a fost câna a plecat din vila în care trăise alături de fostul partener. Acum, încearcă să găsească stabilitate într-un apartament destul de spațios, unde locuiește împreună cu copiii.

Fiind singură cu ei, am ajutor din partea a două doamne. Am o doamnă care locuiește cu noi în casă, pentru că altfel nu s-ar putea. Și mai am o doamnă care e ca o bunică pentru copii și care vine la noi mai rar, dar care vine mai mult așa, pentru că au nevoie copiii, în special cei mici, de stabilitate. Mă trezesc la șase în fiecare dimineață, nu există altă oră de trezire, cel târziu la șase ca să-i pot pregăti”, spunea prezentatoarea, pentru Cancan.ro.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend