Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Democraţia, drepturile omului şi softul Pegasus

Publicat

in

Despre aşa – numitul “proiect Pegasus” s-a discutat foarte puţin în media românească. 16 redacţii din întreaga lume, reunite sub această denumire, coordonate de o organizaţie cu sediul la Paris, Forbidden Stories, în parteneriat cu Amnesty International, au dezvăluit, cu ajutorul unei ample anchete, dimensiunea supravegherii operate de mai multe guverne din state nedemocratice.

S-a descoperit că, în materie de supraveghere electronică, abuzul este regula şi nu excepţia, aşa cum prezintă de obicei guvernele care caută justificări în lupta împotriva terorismului. Actorii care operează în acest domeniu, state, companii sau indivizi, s-au asigurat că riscurile acţiunii lor nedemocratice sunt minime şi că, în numele siguranţei naţionale, orice acţiune este permisă.

Odată cu aceste dezvăluiri, o asemenea poziţionare va deveni mai greu de argumentat.

“Proiectul Pegasus” a descoperit că există mai mult de 50.000 de telefoane puse sub supraveghere începând cu 2016, fără ca posesorii acestora să ştie că fac obiectul unei urmăriri. Nu există până în prezent o listă exhaustivă a clienţilor firmei israeliene NSO care oferă softul Pegasus dar se ştie că printre aceştia se numără peste 40 de guverne. Softul Pegasus nu a fost folosit împotriva grupărilor teroriste sau a organizaţiilor criminale, ci împotriva jurnaliştilor, avocaţilor, opozanţilor, celor care militează pentru drepturile omului, etc. Acest soft are costuri foarte reduse, ceea ce a permis unor state precum Ungaria sau Maroc să-şi dezvolte o capacitate cibernetică folosită în scopuri de spionaj cu mult peste posibilităţile lor financiare sau tehnologice.

Nu este clar în acest moment dacă cele peste 40 de guverne care au achiziţionat softul Pegasus l-au folosit în mod efectiv pentru a spiona împotriva propriilor cetăţeni dar este foarte clar că aceste operaţiuni subminează statul de drept şi dreptul internaţional.

Guvernul israelian a avut cunoştiinţă de aceste operaţiuni de vânzare – cumpărare, datorită legislaţiei sale interne care nu permite exportul de soft decăt cu înştiinţarea autorităţilor. Desigur, Israel nu poate fi învinovăţit de folosirea softului Pegasus de către guverne ale altor ţări. Statul Israel blochează orice activitate de supraveghere care are ca obiect China, SUA sau Rusia – este prin urmare foarte posibil ca anumite tentative de achiziţionare ale softului Pegasus de către guvernele din aceste ţâri sau de către actori privaţi din aceste ţări sâ fi fost blocate de Israel.

Nu există nicio formâ de control al acestui soft. Utilizatorul unui telefon pus sub supraveghere nu ştie acest lucru, telefonul nu apare ca fiind infectat. Cei care preiau date din telefonul respectiv pot oricând să îşi înceteze activitatea, fără a lăsa vreun semn în urmă. Este astfel imposibil ca beneficiarul datelor furate să fie prins în flagrant delict. Softul Pegasus poate să preia date din telefon, să folosască chiar şi camera video a telefonului pentru înregistrarea posesorului acelui telefon, poate să facă screenshots şi să preia date despre localizarea exactă a posesorului, fără a putea fi depistat în vreun fel.

Nu există la ora actualâ instrumente de drept internaţional care să poată acţiona eficient atunci când un soft este vândut de o firmă dintr-o ţară într-o altă ţară cu scopul de a limita drepturile omului. Există doar Aranjamentul Wassenaar care priveşte controlul exporturilor armelor convenţionale, precum şi al bunurilor şi tehnologiilor cu dublă utilizare (în această ultimă categorie ar intra şi softul Pegasus) dar obligaţiile semnatarilor acestui acord internaţional sunt foarte vagi, puţin constrăngătoare, iar Israel nu este oricum parte la acest acord. Datorită dezvăluirilor “Proiectului Pegasus”, este foarte posibil să apară discuţii referitoare la crearea unui nou cadru internaţional în materie de export de soft care poate fi folosit pentru a leza drepturile omului.

Foarte grav referitor la softul Pegasus este că acesta atacă în profunzime intimitatea, avănd efecte mult mai devastatoare decât simpla interceptare a unor convorbiri telefonice. Intercepetarea acestor convorvbiri private este destul de bine reglementată la ora actuală în marea majoritate a democraţiilor constituţionale dar situaţiile de fapt generate de folosirea unui soft de tip NSO nu sunt acoperite de norme legale sau constituţionale decât prin extensia celor existente, Va fi nevoie de o reflecţie aprofundată în viitorul apropiat referitor la modalitatea de a reglementa asemenea situaţii pentru a asigura respectarea drepturilor omului.

Este evident că în continuare cetăţenii statelor democratice vor trebui protejaţi împotriva actelor de terrorism prin operaţiuni de supraveghere electronică extinsă. Cum anume se va putea realiza această protecţie având garanţia că guvernele nu încalcă drepturile omului rămâne o întrebare deschisâ.

Dezvăluirile aferente “Proiectului Pegasus” au implicaţii profunde nu numai în materie de drepturi ale omului dar şi în ceea ce priveşte calitatea democraţiei. Guvernele care au achiziţionat softul Pegasus au avut ca scop supravegherea opozanţilor politici. Autocraţii aflaţi la conducerea unor state au acţionat folosind mijloace care le oferă un avantaj considerabil. De fapt, folosirea softului Pegasus se înscrie într-o tendinţă mai largă a statelor autoritare, aceea de a menţine aparenţa unei democraţii, prin organizarea de alegeri libere şi chiar prin non-ingerinţe asupra funcţionării Parlamentului. Puterea nu se mai regăseşte la nivelul instituţiilor democratice, ci la nivelul unor structuri sau nivele de decizie care nu dau socoteală nimănui. Nu este clar de către cine şi în ce scop a fost folosit pănă acum softul Pegasus dar este cert că acţiunile de supraveghere au servit subminării democraţiei.

Se observă în ultima vreme că protestele din statele autoritare nu au niciun rezultat. Degeaba s-a ieşit masiv în stradâ anul trecut în Belarus sau anul acesta în Cuba, inutil s-a protestat în Hong Kong de ani de zile pentru ca mecanismele autoritare din RP Chineză să nu fie extinse şi în acest oraş. Liderii regimurilor autoritare nu au reacţionat şi au rămas la putere. Dacă nu ar fi avut la dispoziţie instrumente precum softul Pegasus, ar fi reacţionat probabil altfel, prin recunoaşterea falsificării alegerilor sau iniţierea unui dialog cu opoziţia. Controlul total asupra unor tehnologii de supraveghere în masă, fără niciun fel de control democratic, a dat mai multă încredere liderilor autoritari. Cum este greu de probat folosirea acestor tehnologii şi cum argumentul luptei împotriva terorismului poate fi şi este oricând oferit, liderii autoritari au căpătat încredere că folosirea softului Pegasus sau alte astfel de operaţiuni nedemocratice nu le va aduce niciun prejudiciu şi vor rămâne în continuare la putere.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

NATIONAL

LIVE Război în Ucraina, ziua 730: Occidentul se mobilizează pentru a ajuta Ucraina și a-i sancționa pe ruși / Vineri dimineața- explozii în Nipro, Herson și suburbii

Publicat

in

Moartea dizidentului ​rus Alexei Navalnîi a întețit sancțiunile occidentale la adresa Rusiei și sprijinul Vestului acordat Ucrainei. Pe front, noaptea de joi spre vineri a adus explozii în Nipro și suburbii, iar Hersonul era sub focul rușilor, populația fiind somată să rămână în adăposturi.

Război în Ucraina. Soldat ucrainean în regiunea DonețkFoto: Muhammed Enes Yildirim / AFP / Profimedia

Președintele Volodimir Zelenski a cerut Congresului SUA să aprobe un ajutor suplimentar pentru Kiev, spunând într-un interviu difuzat joi că nerespectarea acestui lucru ar costa vieți ucrainene . Parlamentarii republicani din Camera Reprezentanților au blocat aprobarea unui nou ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar Zelenskiy a făcut apel la acțiune în timpul unui interviu acordat Fox News – un canal favorit al conservatorilor americani. „Vor supraviețui ucrainenii fără sprijinul Congresului? Desigur. Dar nu toți”, a spus el. Liderul ucrainean a avertizat, de asemenea, că prețul pentru a ajuta acum Kievul este mult mai mic decât costul potențial al confruntării viitoare cu Putin.

Toate informațiile despre războiul din Ucraina – ziua 729 – LIVE pe HotNews.ro:

06:22Vineri, ministrul de externe Dmytro Kuleba va efectua o vizită de lucru la sediul ONU din New York. unde va participa la dezbaterea Adunării Generale a ONU privind situația din Ucraina și la o reuniune ministerială a Consiliului de Securitate al ONU privind agresiunea Rusiei. Ministrul va vorbi și la un alt eveniment despre deportarea copiilor ucraineni.

06:00De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, peste 164.000 de copii au fost mutați din regiunea Donețk în regiuni mai sigure, scrie Ukrinform, citându-l pe Vadym Filashkin, șeful Administrației Militare Regionale Donețk.

„Autoritățile împreună cu grupurile de voluntari au evacuat cu succes peste 1,3 milioane de civili, inclusiv 164.000 de copii și 42.000 de persoane cu dizabilități”, a spus guvernatorul regional.

01:14Propaganda rusă încearcă să discrediteze unitatea specială ucraineană Kraken

Propagandiștii Kremlinului răspândesc informații false despre o presupusă implicare a unității speciale ucrainene Kraken în uciderea unor localnici din satul Petropavlivka, regiunea Harkiv – transmite Centrul pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Informaţiile false sunt răspândite prin intermediul canalelor ruseşti de Telegram. Propagandiştii încearcă să convingă publicul că persoane din rândul populaţiei civile au fost ucise nu de către militari din armata rusă, ci de luptători ai unitaţii speciale Kraken a Directiei Principale de Informatii (GUR) din cadrul Ministerului Apararii de la Kiev şi că motivul crimei ar fi fost refuzul cetățenilor respectivi de a răspunde la un „salut naționalist”.

Citeste mai mult

NATIONAL

Încă un mesaj de susținere al unui mare opozant al lui Putin, după moartea lui Navalnîi: Le datorăm asta camarazilor noştri căzuţi

Publicat

in

Opozantul încarcerat Vladimir Kara-Murza, cunoscut jurnalist, activist politic şi regizor, a lansat joi un apel către ruşi, îndemnând-i „să nu dispere” şi să continue lupta pentru democraţie, după moartea în închisoare a lui Aleksei Navalnîi, principalul critic al preşedintelui Vladimir Putin, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

„Încă nu pot realiza ceea ce s-a întâmplat, nici raţional şi nici emoţional. Dar dacă ne lăsăm pradă tristeţii şi disperării, este exact ceea ce ei îşi doresc. Nu avem dreptul să facem asta, le datorăm asta camarazilor noştri căzuţi”, a declarat Kara-Murza, vorbind la o audiere în faţa unui tribunal prin videoconferinţă.
Vechi prieten al lui Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza a fost unul dintre apropiaţii lui Boris Nemţov, un alt opozant proeminent ucis în apropiere de Kremlin în 2015.

Kara-Murza a putut transmite un mesaj public marţi pe reţelele sociale prin intermediul echipei sale.

„Responsabilitatea pentru moartea lui Aleksei Navalnîi îi revine personal lui Vladimir Putin, căci Aleksei era prizonierul său personal”, a transmis el.

„Un bătrân răzbunător, laş şi lacom îşi menţine strânsoarea mortală, distrugând pe oricine în care vede o ameninţare la adresa puterii sale”, adaugă opozantul, referindu-se la preşedintele Vladimir Putin.

Kara-Murza, cetăţean ruso-britanic, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare după ce a fost acuzat de trădare, de răspândirea de „informaţii false” despre armata rusă şi de menţinerea legăturilor cu o „organizaţie indezirabilă”.

Aceasta este cea mai grea pedeapsă impusă unui opozant în istoria recentă a Rusiei. Potrivit susţinătorilor săi, el are, de asemenea, o stare de sănătate foarte precară, ca urmare a faptului că a fost otrăvit de două ori în trecut.

În mesajul său, el a spus că a aflat de moartea lui Aleksei Navalnîi de la radio, în celula sa, pe 16 februarie, în ziua în care administraţia închisorii a emis un scurt comunicat în care anunţa moartea principalului opozant al lui Vladimir Putin.

Din închisoarea sa din Siberia, Kara-Murza şi-a exprimat speranţa de a „face din Rusia o ţară democratică europeană normală şi liberă”. „Aleksei a spus: nu renunţaţi! Este imposibil să renunţăm!”, a declarat el.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend