Programul Rabla ar putea începe din iunie.

„Pentru programul Rabla, astăzi va fi publicat ordinul. Zece zile trebuie să stea în transparență. Sunt convinsă că vor fi cereri de dezbatere, mai ales în condițiile noi care sunt puse”, a afirmat ministra Mediului, Diana Buzoianu, citată de Mediafax.

Potrivit acesteia, după perioada de consultare publică și eventualele dezbateri, ordinul va putea fi aprobat, urmând etapele obișnuite de înscriere și depunere a dosarelor.

„O să avem efectiv calendarul care a fost și anul trecut. Exact același calendar va fi și anul acesta”, a spus Diana Buzoianu.

În aceste condiții, prima etapă a programului ar putea începe încă din luna iunie, dacă procedurile administrative vor fi finalizate conform termenelor estimate.

Ministrul Mediului a anunțat și o majorare a bugetului alocat programului Rabla în 2026, adică 300 milioane lei anul acesta, față de 200 milioane lei anul trecut.

„Este o creștere de 100 de milioane de lei. Arătăm astfel că credem în acest program, că vrem o continuitate”, a explicat Diana Buzoianu.

Ministrul a precizat că vor fi eligibile pentru finanțare vehicule fabricate în state membre ale Uniunii Europene, în țări din Spațiul Economic European și în statele incluse în cadrul Tratatului Mediteranean.

În urmă cu șase ani, Vulpița și Viorel Stegaru deveneau unul dintre cele mai urmărite cupluri. Cei doi și-au expus problemele la TV, iar publicul a savurat tot ce se întâmpla între ei. După perioada de glorie, foștii parteneri au revenit la viața normală, iar de ceva timp cuplul s-a spulberat. Viorel a rămas cu cei trei copii, iar Veronica și-a văzut mai departe de viața ei.

Vulpița Veronica Stegaru, apariție neașteptată
După toată tevatura publică, Vulpița s-a întors în satul ei natal, Blăgești, iar acum a revenit în forță și în mediul online. După o perioadă de absență, în care nu s-a mai știut nimic de ea, acum Veronica și-a refăcut apariția pe TikTok.

Recent, Veronica Stegaru a postat în mediul online un clip în care apare într-o ipostază copilăroasă. Se pare că aceasta nu și-a pierdut jovialitatea, iar recent s-a filmat cum încerca să meargă pe o bicicletă pentru copii.

Cu zâmbetul pe buze și cât se poate de veselă, Vulpița a atras atenția oamenilor din mediul online. Mulți au fost cei care au reacționat și s-au bucurat că Veronica a revenit în mediul online și imediat au asaltat-o cu întrebări.

„Viorel unde e?”; „Te ador”; „Ai dat în mintea copiilor!”; „Copiii unde sunt?”, sunt câteva dintre comentariile din mediul online.
Ei bine, Vulpița nu doar că a revenit în mediul online, ci pare că plănuiește să intre în lumea celor care fac live-uri pe TikTok. Recent, aceasta și-a invitat fanii să o urmărească, iar pentru primul ei live a pregătit o vizionare a unui episod de la Acces Direct în care se certa cu fostul soț.

„Eu astăzi o să intru live și noi împreună o să ne uităm la un episod cu mine și Viorel. Vă aștept pe live-ul meu”, a mai anunțat Vulpița, în mediul online.

Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, și-a exprimat confuzia cu privire la întârzierea de ani de zile a proiectului de construire a unui al treilea pod peste Dunăre, la Ruse–Giurgiu, potrivit agenției de presă bulgare BGNES, citată de portalul Dunav Most și transmisă de Radar.

Potrivit șefei statului, Europa de Sud-Est suferă de un deficit major de conectivitate, într-un moment în care schimbarea situației de securitate din regiunea Mării Negre necesită măsuri imediate de infrastructură. Blocarea în continuare a acestui pod strategic face ca Ruse să se confrunte cu cozi de kilometri întregi de camioane.

Citește și : Parlamentarii maghiari și-au tăiat singuri salariile cu 40%: „Este un act de modestie”. În România, veniturile demnitarilor ar urma să crească prin Legea salarizării unitare

Președinta Iotova a descris construcția unui nou pod drept un proiect critic, întârziat, care trebuie introdus de urgență la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București. Ea a subliniat că, deși finanțarea pentru un studiu de fezabilitate a fost asigurată, proiectul nu ocupă încă un loc corespunzător printre prioritățile europene.

„Nu îmi pot explica de ani de zile, în diversele funcții pe care le-am ocupat, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve privind construirea acestui pod”, a declarat Iliana Iotova.

Problema se reflectă direct în traficul din regiunea Ruse, unde poliția rutieră locală este nevoită zilnic să gestioneze fluxul continuu de vehicule grele, în lipsa unui progres diplomatic.

Șefa statului a atras atenția și asupra unor cauze interne ale lipsei infrastructurii de transport în Balcani, făcând referire la soarta Coridorului VIII. Potrivit ei, responsabilitatea pentru întârziere nu trebuie căutată exclusiv în afara granițelor Bulgariei.

„Problema majoră a faptului că nu există încă realitate Coridorul VIII nu este doar o chestiune de relații interstatale. De fapt, este și o chestiune de politică națională a noastră”, a declarat ferm Iotova.

Citește și : Se caută români care să lucreze în Elveția. Se dau salarii de 3.600 de euro, care sunt condițiile de angajare

Președinta Bulgariei a adăugat că regiunea nu este încă conectată eficient pe mare, rutier sau feroviar, ceea ce necesită mobilizare deplină la nivel de stat pentru construirea unei axe nord–sud.

Cât e ajutorul de șomaj în România. Anul acesta, valoarea acestei indemnizații este stabilită în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR).

Cât e ajutorul de șomaj în România. Tot ce trebuie să știe românii care și-au pierdut locul de muncă

Românii care și-au pierdut locul de muncă primesc de la stat 75% din ISR, la care se poate adăuga o sumă suplimentară calculată în funcție de stagiul de cotizare și de salariile realizate înainte de pierderea locului de muncă.

Anul acesta, valoarea ISR este de 660 de lei. Cum indemnizația minimă de șomaj reprezintă 75% din această valoare, cei care au realizat stagiul minim de cotizare și nu beneficiază de majorări în funcție de vechime vor primi 495 de lei pe lună, scrie Antena3. 

Citește și INS: Deficitul balanței comerciale pe primele patru luni, cu 7% mai mic față de aceeași perioadă din 2025

În cazul absolvenților care nu reușesc să se angajeze după finalizarea studiilor, indemnizația de șomaj este 50% din ISR. Mai exact, aceștia vor primi din partea statului 330 de lei pe lună.

Iată ce condiții sunt pentru a putea beneficia de ajutor de șomaj:

să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni;
să fi rămas fără loc de muncă din motive neimputabile lui (concediere, restructurare, expirarea contractului de muncă etc.);
să nu realizeze venituri mai mari decât valoarea ISR;
să fie înregistrat la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă;
să fie apt de muncă și disponibil pentru angajare.

Atenție, nu beneficiază de șomaj persoanele care și-au dat demisia sau care obțin venituri peste limitele stabilite de lege.

Potrvit legislației în vigoare, indemnizația de șomaj se acordă între 6 și 12 luni.

Citește și Statul român, bun de plată din cauza unei ”interpretări” a legislației fiscale de către ANAF

Parlamentarii maghiari au convenit să își reducă salariile cu 40% pentru a ușura presiunea asupra finanțelor publice și pentru a reflecta standardele de integritate cerute de noul prim-ministru Peter Magyar, într-un context bugetar dificil.

Magyar a descris măsura drept „un act de modestie”, într-o declarație acordată luna trecută postului RTL, iar propunerea a fost adoptată în unanimitate de cei 189 de parlamentari, la scurt timp după victoria sa în alegerile legislative din aprilie.

Începând de luna viitoare, parlamentarii maghiari vor avea un salariu de bază brut de 3.690 de euro. Potrivit majorității conservatoare, această măsură va genera economii echivalente cu costurile de funcționare ale parlamentului pentru un an.

Citește și : Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale a fost suspendat din funcție, fiind acuzat de abuz sexual. Avea în lucru anchete majore privind conflictele din Ucraina și Gaza

De asemenea, au fost eliminate decontările pentru telefoanele mobile, precum și reduceri ale indemnizațiilor parlamentare pentru chiria birourilor, locuințe și cheltuieli cu personalul.

Magyar a legat aceste reforme de eforturile mai ample de creștere a disciplinei fiscale și de combatere a corupției în acest stat membru al Uniunii Europene (UE).

În timpul celor 16 ani de guvernare ai liderului naționalist Viktor Orbán, corupția a costat Ungaria cel puțin 186 de miliarde de euro, potrivit lui Ferenc Bíró, șeful Autorității Naționale pentru Integritate.

Într-un interviu acordat duminică publicației De Akciokozosseg, un colectiv civic axat pe probleme democratice, Bíró a spus că fostul guvern i-a cerut să nu își exercite atribuțiile de supraveghere.

Magyar este unul dintre cei mai afectați de aceste măsuri, pentru că și salariul său scade. Salariul brut lunar al prim-ministrului va scădea de la 7,8 milioane de forinți (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți (10.556 de euro). Practic, este o reducere de peste 50%.

În schimb, în România, salariile demnitarilor ar urma să crească prin noua lege a salarizării.

Cel mai mare salariu din România, potrivit proiectului de lege, va fi cel al președintelui: 32.800 de lei, indemnizație brută. Este, în această formă, cel mai mare venit din sistemul public.

Indemnizația netă ar urma să fie de 19.188 de lei, în creștere de la 14.500 de lei net.

Urmează premierul României, cu 30.750 de lei brut. Noul salariu net va fi de 16.789 de lei, față de 13.764 de lei în prezent.

Miniștrii vor avea 26.650 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 15.014 lei, de la 12.776 de lei în prezent.

Pentru parlamentari, indemnizația ajunge la 24.600 de lei brut. Președintele Camerei Deputaților va avea 17.988 de lei net, în creștere de la 13.993 de lei, iar ceilalți parlamentari vor ajunge la 14.391 de lei net lunar, față de 10.951 de lei, ceea ce înseamnă aproape 3.000 de lei în plus pentru fiecare dintre cei 465 de parlamentari.

Citește și : Aleksandr Dughin nu mai are încredere în războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Cum vede ideologul Kremlinului societatea rusă după război: „Oamenii vor comunica printr-un internet al satelor rusești, închis și protejat de incursiunile toxice ale inamicului”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat însă că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan pentru a negocia cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterilor salariale pentru demnitari până în anul 2031.

Vacanțele în Grecia vor fi mai scumpe în 2026. Aproape toate preparatele restaurantelor din Thassos sunt mai scumpe ca în anii trecuți.

De exemplu, aperitivele tradiționale au prețuri cuprinse între 5 și 7,50 euro pentru o porție de tzatziki, tirokafteri (crema de brânză picantă) sau tarama, potrivit Libertatea.

Citește și: Scumpiri masive în Thassos. Cât a ajuns consumația minimă pentru un șezlong în 2026

Salata grecească (Choriatiki) costă între 9,50 și 11,90 euro. Salatele speciale, care conțin quinoa, fructe sau creveți, sunt mai scumpe. Ele pornesc de la 12 euro și pot ajunge la 15 euro.

Oporție de cartofi prăjiți a ajuns să coste 5,50 – 6 euro.

Citește și: Cum poţi ajunge cel mai ieftin în Thassos, în 2026. Metoda banală care poate fi folosită de orice român

O porție de moussaka costă în jur de 10 euro, în timp ce un gyros sau souvlaki la farfurie variază între 10 și 13 euro.

O porție de hamsii sau sardine la grătar este considerată o opțiune accesibilă, având prețuri între 8 și 11,90 euro.