Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

De ce cad arbori în București la cea mai mică ploaie? Îi afectează și sistemele de irigații care ar trebui să-i ajute. Explicațiile specialiștilor

Publicat

in

Ciclonul anunțat săptămâna trecută cu multe alerte meteo a adus doar o ploaie obișnuită de toamnă în București, însă, chiar și-așa, fără nicio vijelie, 17 copaci au căzut. Un peisagist consultat de HotNews.ro spune că explicația este gospodărirea precară a domeniului public, făcută de autoritățile locale. 

„Arborii ne cad în cap fiindcă nu sunt bine îngrijiți, iar ei s-au obișnuit cu această idee, de asta ne avertizează. Copacii cad fiindcă spațiile verzi nu sunt gestionate corect și nu avem registrul verde. E mai ușor să folosești drobul de sare”, explică pesagista Diana Culescu. 

17 copaci au căzut duminică, 29 septembrie, după ploaia care nu a avut nimic deosebit pentru sezonul în care ne aflăm, potrivit datelor centralizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov. O parte dintre ei au picat pe mașini, provocând daune.

De altfel, bucureștenii au primit și mesaj RO-Alert prin care erau sfătuiți să evite trecerea prin apropierea copacilor, a panourilor publicitare sau anumite construcții de pe care se pot desprinde elemente. 

Sistemele de irigații forțează arborii să-și țină rădăcinile spre suprafața solului, unde este apa

Dacă nu a mai fost niciun „fenomen extrem”, cum de au căzut atâția copaci? Diana Culescu, inginer peisagist și doctor în horticultură, explică cum anumite intervenții făcute fără expertiză duc la destabilizarea copacilor. 

„De exemplu, se instalează sisteme de irigații, ca să pună iarbă sub arbori. În primul rând, arborii au evoluat astfel încât sub ei să nu crească foarte multe lucruri, de asta e bine să lăsăm frunzele căzute acolo și să nu punem iarbă. Apoi, se pun irigații prin aspersiune, fiindcă așa are nevoie iarba. Prin asta forțăm arborii să-și țină rădăcinile spre suprafața solului fiindcă acolo este apa. Nu are rost să-și facă rădăcini foarte adânci dacă resursele de apă sunt la suprafața solului. Sistemul de irigații prin aspersiune ține apa în primii 30 de cm în sol. Prin aceste lucruri, noi generăm practic niște arbori periculoși. Mai este faptul că se taie rădăcinile arborilor să se introducă diverse echipamente edilitare în sol. Există soluții tehnice să nu tai rădăcinile arborilor, ci să sapi pe lângă ele, doar că la noi nu sunt folosite”, a explicat peisagista.

Semnele pe care arborii le arată, dar nimeni nu le bagă în seamă

Un alt factor care destabilizează arborii sunt toaletările prost făcute.

„Arborele toaletat cade fiindcă a avut o coroană foarte mare care hrănea o rădăcină foarte mare, ori dacă nu mai are o coroană foarte mare, rădăcina foarte mare nu își mai are rostul. Apoi, în momentul în care facem toaletare, activăm niște creșteri foarte rapide care acționează ca o velă în bătaia vântului. Practic nu are cum să nu cadă”, a explicat Diana Culescu.

Apoi, arborii găunoși stau cu anii pe domeniul public, nimeni nu îi inventariază și îi sprijină sau îi taie, mai precizează specialista. 

„Nu știm care arbori sunt găunoși fiindcă nu sunt oameni care să lucreze în administrația publică sau cu administrația publică și care să aibă idee ce este limbajul corporal al arborilor, practic o serie de semne pe care arborele ți le arată înainte cu 5-10-15 ani, acolo unde el va ceda. Și nu avem nici registrul verde, acolo ar putea să mai menționeze aceste lucruri oamenii care știu. De exemplu, la mine în stația de autobuz, sunt niște arbori cu găuri în ei de ani de zile. Este evident că la un moment dat se vor rupe dacă nu sunt ajutați, dar nimeni nu-i bagă în seamă”, a explicat Diana Culescu.

Pe de altă parte, primarii de Sector acuză că Primăria Capitalei nu dă avize de toaletare/defrișare și le ține la sertar, astfel că nu pot face aceste lucrări.

De ce se inundă unele zonele la fiecare ploaie

O altă inevitabilă urmare a averselor din Capitală sunt inundațiile. În zonele Tineretului, Piața Unirii, Pasajul Marasesti, Piata Natiunile Unite, Metalugiei și Berceni se formează în mod istoric acumulări de apă la fiecare ploaie mai mare, fiindcă sunt în vale.

Ploi semnificative în București și în mai multe județe din țară / FOTO: Bulevardul Tineretului este inundat in urma unei ploi torentiale
Bulevardul Tineretului este inundat in urma unei ploi torentiale

Problema putea fi remediată încă de acum 30 de ani, prin construirea unor canale colectoare, despre care se vorbește de cel puțin 20 de ani la nivelul Primăriei Capitalei, explică, pentru HotNews.ro, Andrei Zaharescu, inginer de instalații și fostul Șef Serviciu Echipare Edilitară la Primăria Capitalei.

„La Tineretului, urma să se facă o întregire de colector și în momentul în care se face, nu mai sunt probleme. Este vorba despre o extindere între Șos. Olteniței și Unirii. Știu că era în proiect. La Colentina este problemă, în zona râului. Acolo nu are rost să faci un canal colector, era bine să se facă o colectare și o mică epurare spre lac sau o stație de pompare care să pompeze apa spre colector, în amonte. Mai este restanță, colectorul de la Cheile Turzii, spre Metalurgiei”, a explicat Zaharescu.

Blocurile noi, construite haotic

Specialistul vorbește și de dezvoltarea urbanistică din București sau localității vecine, care s-a făcut haotic, fără ca infrastructura edilitară necesară să fie construită.

„Nu și-au făcut bazine de retenție. Era nevoie de canale colectoare și bazine de retenție, dacă sunt suprafețe betonate în proporție mare. Aceste bazine colectau apa în timpul ploii, apoi aceasta era evacuată spre canal. De exemplu, în zonele acelea de câmp unde s-au construit blocuri, trebuia să se facă prelungire de canale colectoare, de exemplu la Băneasa – zona Vadul Moldovei, la fel și în Voluntari, în Popești-Leordeni. În aceste zone rețeaua nu a fost dimensionată corect, nici gravitațional, nici cu pompare”, a explicat inginerul Andrei Zaharescu.

O altă cauză o reprezintă canalele de scurgere care nu sunt curățate sau sunt făcute prost.

„În rest, străzile se inundă fiindcă nu sunt curățate gurile de scurgere și apa se adună. Și se mai întâmplă o anomalie, când se face o modernizare de stradă, nu se pun corect gurile de scurgere, la baza pantei drumului”, a explicat inginerul.

Un alt pericol serios pe timp de vijelii în Capitală îl reprezintă panotajul stradal. Primarii de la Sectoarele 1 și 2 au dat jos în ultimii 4 ani zeci de reclame amplasate ilegal pe domeniul public. Printre cele mai periculoase sunt prismele puse pe trotuar, dar și panourile publicitare care nu sunt bine ancorate, iar la furtună pot face victime. Avem un exemplu din 2013, când un panou publicitar din zona Unirii a căzut peste două femei.

Loading

ACTUAL

Primăriile vor primi peste 3,2 miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Banii se vor aloca „indiferent de culoarea politică”, susține Ciolacu – VIDEO

Publicat

in

Guvernul va aproba joi alocarea de fonduri necesare ca toate primăriile care au solicitat susținere, indiferent de culoarea lor politică, să primească fondurile necesare pentru a continua investițiile în aceste comunități, a anunțat joi premierul Marcel Ciolacu. Este vorba de peste 3,2 miliarde de lei pentru aproximativ 3.200 de UAT-uri a precizat pentru HotNews.ro purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Premierul a făcut acest anunț la începutul ședinței de Guvern, deși actul privind fondurile alocate către primării nu se regăsește încă pe agenda ședinței.

Primăria București va primi 50 de milioane de lei, a mai spus Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Marcel Ciolacu, un nou termen pentru intrarea României în Schengen cu frontierele terestre. Nu este anul acesta: „Sunt niște softuri de implementat”

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, înainte de ședința de Guvern, că decizia privind aderarea României la Schengen și cu frontierele terestre este așteptată la Consiliul JAI din 13 decembrie, dar că ridicarea efectivă a controlului la frontiere va fi câteva luni mai târziu, în primăvara anului 2025.

„Sunt niște softuri de implementat. Cred că de sărbatorile pascale România va fi mai mult ca sigur în Schengen”, a explicat premierul, înaintea ședinței de Guvern.

La începutul lunii trecute, premierul Marcel Ciolacu a declarat că România va adera anul acesta la Schengen terestru. Premierul a indicat Consiliul JAI din decembrie ca dată la care s-ar putea lua decizia.

El a răspuns atunci când a fost întrebat de ce la Consiliul JAI din octombrie nu era pe agendă şi subiectul aderării României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

„Ba da, se află pe agendă, nu este un vot, pentru că, între timp, ştiţi la fel de bine ca şi mine că de abia s-au terminat alegerile din Austria. Şi era foarte puţin probabil că Austria îşi va schimba părerea, după numai câteva zile de la alegeri. Sunt într-un contact cu cancelarul Nehammer, să vedem ce majoritate se creează în Austria, şi mai este un JAI, parcă pe 11-13 decembrie. Eu sper, ca până atunci, să se lămurească foarte mult lucrurile”, a spus atunci Marcel Ciolacu.

Premierul s-a arătat optimist cu privire la data la care România va intra deplin în Spaţiul Schengen. „România va adera anul acesta la Schengen terestru”, a adăugat Ciolacu.

Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârşitul anului, Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare.

Chestiunea aderării României și Bulgariei la Schengen va fi discutată la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi din Luxemburg.

Vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu se declarase marți încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi a admis că la Consiliului JAI de joi nu se va întâmpla nimic concret.

Eurodeputatul PSD a solicitat în Parlamentul European luni, în cadrul unei dezbateri privind reintroducerea controalelor la frontierele Schengen de către anumite state membre, ca României să i se ofere o perspectivă concretă privind aderarea cu frontierele terestre până la sfârşitul anului în cadrul Consiliului JAI de săptămâna aceasta.

În schimb, celălalt vicepreşedinte român al Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă, susţine că dezbaterea privind aderarea României la Schengen s-a inflamat artificial, electoral, şi că nu sunt „paşi clari” care să arate că va exista o decizie favorabilă în acest an.

„Eu cred că există o fereastră de oportunitate toamna aceasta şi în prima jumătate a anului viitor. De ce? Pentru că avem două preşedinţii prietene. Atât maghiarii, cât şi polonezii îşi doresc ca România să intre în Schengen, şi unii, şi ceilalţi vor pune pe ordinea de zi subiectul. Deci consider că momentul este în următorul an”, a spus Ştefănuţă în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Anul 2024 se anunţă a fi cel mai cald din istorie, în care încălzirea globală va depăși pragul de 1,5 grade Celsius

Publicat

in

Anul 2024 va fi „aproape sigur” cel mai cald an înregistrat vreodată în istoria măsurătorilor meteo şi primul an cu o creştere a temperaturii medii globale de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, potrivit datelor serviciului european Copernicus, transmite AFP.

„După 10 luni din acest an, este acum aproape sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat şi primul an cu peste 1,5°C peste nivelul din perioada preindustrială”, a avertizat joi Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).

Este chiar „probabil” ca încălzirea să fi depăşit 1,55 grade Celsius în cursul anului calendaristic, potrivit Copernicus.

„Acest lucru marchează o nouă etapă în înregistrările temperaturii globale şi ar trebui să servească ca declanşator pentru o ambiţie sporită la următoarea conferinţă privind schimbările climatice, COP29″, a subliniat Samantha Burgess.

Octombrie, a doua cea mai caldă lună înregistrată vreodată în lume

Potrivit Copernicus, octombrie a fost a doua cea mai caldă lună din lume, după octombrie 2023, cu o temperatură medie de 15,25 grade Celsius. Aceasta este cu 1,65 grade mai caldă decât nivelurile preindustriale din 1850-1900, înainte ca utilizarea masivă a combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) să încălzească semnificativ atmosfera şi oceanele.

Aceasta este, de asemenea, a 15-a lună dintr-o perioadă de 16 luni în care temperatura medie a crescut cu mai mult de 1,5 grade.

Această cifră simbolică corespunde celei mai ambiţioase limite din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale mult sub 2 grade Celsius şi continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5 grade Celsius.

Cu toate acestea, acest acord istoric se referă la tendinţele climatice pe termen lung: media va trebui să rămână peste 1,5 grade Celsius de încălzire timp de 20 până la 30 de ani înainte de a se considera că limita a fost depăşită.

Anul 2023 fusese confirmat în ianuarie de cercetătorii la Programul Copernicus ca fiind cel mai călduros din istorie, ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om și stimulat de fenomenul meteorologic natural El Nino. Iar cercetătorii avertizau atunci că anul 2024 ar putea fi mai cald decât 2023.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Locuitorii unui sat au aflat cu stupoare că le-a fost scoasă la vânzare strada și casele în care trăiesc. „Chiar nu vrem să plecăm, dacă nu suntem obligați”. Furie în Anglia

Publicat

in

O organizație caritabilă a provocat indignare publică în Marea Britanie după ce a decis să scoată la licitație o stradă aflată în proprietatea sa, cu tot cu cele 24 de locuințe în care stau zeci de rezidenți, unii fiind chiriași de ani de zile aici, relatează Metro.

Anunțul că Trustul „Canal and River” urmează să scoată la licitație strada lor a provocat îngrijorări puternice printre locuitorii de pe Dock Road. Strada se află în Sharpness, o mică localitate portuară din regiunea Gloucestershire din sud-vestul Angliei.

Printre clădiri se numără 12 locuințe cu terasă una lângă alta, 8 case semi-detașate și două case detașate. Strada cu locuințele sale va fi scoasă la licitație, cu un preț orientativ de 1.575.000 de lire sterline. Cumpărătorul ar primi, de asemenea, două clădiri semi-detașate cu utilizare mixtă, un atelier cu un singur etaj, trei garaje și aproximativ 0,7 hectare de teren neocupat.

Locuințe de pe strada Dock Road din Sharpness, FOTO: Tom Wren / SWNS / Profimedia Images

Lotul unic de locuințe, care generează în prezent chirii de aproximativ 168.000 lire sterline pe an pentru Trustul „Canal and River, a fost descris de casa de licitații Allsop drept o „stradă rară, neîntreruptă”. Una dintre clădiri a fost anterior oficiul poștal din Sharpness.

Cazul a ajuns în atenția presei naționale din Marea Britanie după ce chiriașii din mica localitate au tras un semnal de alarmă privind situația lor.

Localnicii spun că licitația îi îngrijorează profund

„Credeam că vom rămâne aici pentru totdeauna și acum nu știm ce ne rezervă viitorul”, a declarat pentru Metro o locatară în vârstă de 54 de ani, Amanda Cawston, care spune că în ultimii trei ani a locuit în una dintre case alături de soțul ei și de fiul lor de 19 ani.

„Este un șoc. Am petrecut mult timp punând casa la punct după gustul nostru. Pe termen lung, s-ar putea să nu ne mai permitem această locuință. Poate va trebui să ne mutăm din nou. Nu suntem într-o situație să putem cumpăra, iar chiriile sunt scumpe. Chiar nu vrem să plecăm, dacă nu suntem obligați”, a explicat ea.

Dave Morse, în vârstă 78 de ani, afirmă că a locuit aici din 1999 și că a ajuns acum să se teamă că ar putea fi nevoit să plece din cauza unei posibile majorări a chiriei.

„M-ar întrista să pierd locul acesta, pentru că am făcut multă muncă atât în interior, cât și în exteriorul casei, și aș fi dezamăgit dacă ar trebui să plec”, a declarat el.

Zoe Walker, o femeie în vârstă de 45 de ani care s-a mutat în 2006 în casa ei de pe Dock Road, afirmă că „nu are unde să meargă”, dacă va fi forțată să plece.

Zoe Walker, o altă chiriașă ce locuiește într-o locuință de pe Dock Road, FOTO: Tom Wren / SWNS / Profimedia Images

Mai mulți rezidenți au exprimat îngrijorări asemănătoare.

Strada, scoasă la vânzare de o fundație care a preluat locuințe de patrimoniu

Trustul „Canal & River” a fost înființat în 2012 pentru a prelua din responsabilitățile companiei de stat British Waterways. În prezent, el are în custodie aproximativ 3.200 de kilometri de canale și râuri, împreună cu rezervoare și o gamă largă de clădiri și structuri de patrimoniu, atât în Anglia, cât și în Țara Galilor.

Pe website-ul său se descrie ca fiind „cea mai mare organizație caritabilă” din Regatul Unit, dintre cele care au obiect de activitate întreținerea cursurilor de apă.

Reprezentanții ONG-ului au reacționat după ce cazul chiriașilor din Sharpness a ajuns în presa națională.

„Înțelegem că o schimbare de proprietar poate părea neliniștitoare, dar în practică, deși va exista o schimbare de proprietar, nu va fi nicio schimbare în contractele de închiriere ale locatarilor, adică nimeni nu va fi obligat să-și părăsească locuința, iar proprietățile vor fi vândute cu aceiași termeni stabiliți cu chiriașii”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al fundației.

„Vom rămâne în legătură cu chiriașii noștri pe măsură ce procesul de vânzare progresează”, a mai spus acesta.

Strada din Sharpness urmează să fie scoasă la licitație joi.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Black Friday 2024 în România. Cum să vinzi 1.000 de telefoane în 64 de secunde și alte povești dintr-o istorie de 13 ani

Publicat

in

Acum 11-12 ani românii se îmbulzeau de Black Friday în magazinele cu televizoare și mașini de spălat, plăteau în număr mare cu bani „gheață” la curier și nici nu existau dulapurile stil easybox, fără de care ne-ar fi mai greoaie ridicarea cumpărăturilor online. De atunci, Black Friday de România s-a schimbat enorm, iar vânzările vor continua să crească și în 2024, semn că este interes foarte mare pentru acest eveniment al reducerilor. Cum a început Black Friday la noi în țară? Care au fost momentele care l-au schimbat pe vecie?

Cel mai bun indicator despre cât de popular a devenit Black Friday ține de vânzările eMAG: în 2011 au fost de 8 milioane euro, în 2012 de 12 milioane euro, iar estimarea pentru anul în curs este de peste 800 milioane lei, incluzând și companii de pe platformă (selleri).

Deși companii precum Altex și Flanco încep Black Friday în octombrie și au campanii de 25-35 de zile, cea mai așteptată zi de către public este cea în care eMAG alege să organizeze BF, iar în 2024 ziua este 8 noiembrie.

O schimbare uriașă

Black Friday ne arată cât de mult ne-am schimbat și ne-am „digitalizat” în ultimul deceniu. La începuturile BF erau extrem de puțini cei care plăteau online cu cardul (sub 15%) și foloseau aplicații mobile. În prezent, plata cu cardul și folosirea terminalelor mobile se regăsesc la mai bine de jumătate dintre cei care cumpără ceva de BF.

S-a mai petrecut o schimbare: în primii ani de Black Friday românesc se cumpărau mai ales electronice și electrocasnice, dar în ultimii cinci ani a crescut enorm ponderea cosmeticelor, a produselor de îngrijire, a celor pentru casă și a hainelor și articolelor de încălțăminte.

A crescut foarte mult în ultimii cinci ani și ponderea celor care cumpără de Black Friday produse în rate, fapt impulsionat și de diverse instrumente financiare lansate și de numeroasele parteneriate dintre retaileri și bănci.

Cele mai intense momente de Black Friday

Cele mai intense momente de Black Friday sunt în primele minute, vineri dimineață, undeva în jurul orei 7.30, când pe eMAG este „bătaie” virtuală pe produsele vedetă. Au fost ani în care cele mai interesante produse s-au terminat și în sub 30-40 de secunde, așa că îți trebuie mult noroc și mai multă rapiditate ca să le prinzi.

Românii cumpără de Black Friday în număr mare vouchere de reducere, fie că este vorba despre discount la bilete de avion la prețul nopților de cazare sau la abonamentul de la sala de fitness.

Un moment istoric a fost în 2019 când eMAG a introdus faimoasele dulapuri „easybox” care au devenit super-populare. Compania are acum 6.400 în țară și au lansat „box-uri” proprii și marile companii de curierat. Este greu să ne mai imaginăm shopping-ul online fără aceste locuri de unde ridicăm produsele.

Black Friday în România 2011-2023 – Prin ce a rămas în istorie fiecare ediție

Black Friday 2011 – 25 noiembrie

Conceptul de „Vinere Neagră” a fost pentru prima oară vizibil în țară în 2011, când însă desfășurarea a născut multe nemulțumiri, nu a existat o strategie clară și doar câteva magazine online au fost „pe fază” (în frunte cu eMAG). Erau doar începutul, eMAG vindea de 8 milioane euro, iar în 2024 așteaptă 800 de milioane lei, adică de vreo 25 de ori mai mult.

Black Friday 2012 – 23 noiembrie

Este anul din care ziua de Black Friday în România este cea aleasă de eMAG. În acel an a crescut enorm numărul magazinelor care au organizat BF și a fost anul în care foarte multe site-uri au „picat” din cauza traficului web uriaș. În acel an HotNews.ro a transmis pentru prima oară evenimentele zilei LIVE TEXT și a făcut acest lucru în fiecare Black Friday de atunci.

Black Friday 2013 – 22 noiembrie

În acel an a pornit tradiția ca magazinele fizice mari să aibă campanii de Black Friday care țin și peste 35 de zile. Tot în 2013, Black Friday s-a extins dincolo de „sfera” electronicelor și aparatelor de uz casnic, unele magazine alegând să vândă de Vinerea Neagră produse excentrice care nu aveau legătură cu specificul Black Friday-ului clasic. Din 2013 eMAG are și autoturisme la vânzare de Black Friday (practic vouchere de reducere).

Black Friday 2014 – 21 noiembrie

Black Friday ajunsese aproape de maturitate la capitolul strategii de marketing și magazinele și-au dat seama că lumea este atât de mult atrasă de reduceri, încât va cheltui sume mari în acele zile. Erau încă vremurile în care oamenii erau la prima oară în magazinele Altex și Flanco pentru a se îmbulzi între rafturi în căutarea unor produse la preț redus simțitor. Online-ul avea să schimbe lucrurile câțiva ani mai târziu, dar nu brusc.

Black Friday 2015 – 20 noiembrie

În 2015 a fost o situație specială și s-a comunicat ceva mai puțin și mai discret, dat fiind contextul sumbru creat de tragedia din clubul Colectiv și chiar și de atentatele de la Paris. Surpriza celor de la eMAG a fost că au vândut lingouri și monede de aur, tot mai multe site-uri au avut și vouchere pentru autoturisme la vânzare și unele site-uri au promis reduceri total nerealiste de 95%.

Black Friday 2016 – 18 noiembrie

A crescut numărul de magazine care au participat, iar cele consacrate și-au crescut consistent vânzările. eMAG a livrat peste un milion de produse în valoare de 302 milioane lei, iar pe Fashion Days s-au cumpărat și genți de peste 6.000 de lei bucata.

Black Friday 2017 – 17 noiembrie

ANPC a primit 63 de reclamaţii în urma campaniei Black Friday din noiembrie 2017 şi a dat amenzi în valoare totală de 122.000 de lei companiilor care au indus consumatorii în eroare. Companiile de curierat s-au organizat tot mai bine, au investit mai mult și au parafat parteneriate cu marii retaileri, fiindcă erau extrem de lungi termenele de livrare.

Black Friday 2018 – 16 noiembrie

A fost un foarte mare „salt” anual la vânzările eMAG de BF, 100 de milioane de lei în plus față de ediția trecută, până la 450 milioane lei, pe fondul dublării numărului de selleri de pe platformă.

Aplicațiile de mobil devin tot mai importante și cele mai interesante produse s-au dat pe eMAG în primele minute, semn că doar cei foarte rapizi și norocoși le pot prinde. 1.000 de telefoane Samsung Galaxy S8 la ofertă s-au dat în 64 de secunde și 500 de iPhone X și-au găsit posesori în 43 de secunde.

Black Friday 2019 – 15 noiembrie

Câteva mii de magazine online au avut campanii de Black Friday, dar elementul de spectacol pe seama căruia s-a glumit cel mai mult a fost Ferrari-ul „la promoție” pe care eMAG îl avea cu o reducere de 45.000 de euro (de la 308.000 euro, la 263.000 de euro). O tendință importantă s-a născut în acel an, pentru că mii de clienți au început să folosească acele dulapuri automatizate denumite „easybox”.

Black Friday 2020 – 13 noiembrie

A fost un Black Friday cu totul special, fiindcă s-a ținut în pandemie și a adus o creștere puternică a comerțului online, din moment erau în vigoare regulile de „distanțare socială”. A crescut puternic plata cu cardul. Datele procesatorului PayU au arătat că valoarea totală a volumelor tranzacționate online a crescut cu 78% și valoarea medie a coșului de cumpărături a fost de 647 lei.

Black Friday 2021 – 12 noiembrie

A fost a doua oară când Vinerea Neagră s-a ținut în pandemie, dar ediție rămâne de referință mai ales pentru că ANPC a făcut controale și a dat multe amenzi (chiar dacă erau sume mici). A crescut și mai mult ponderea celor care plătesc cu cardul și a fost mai mic numărul celor care au mers în magazinele fizice, mai ales că era nevoie și de certificat de vaccinare.

Black Friday 2022 – 11 noiembrie

A fost primul Black Friday după pandemie și un Black Friday care a venit spre finalul unui an în care produsele și serviciile s-au scumpit „pe toată linia”. Au fost noi recorduri la ponderea plăților cu cardul și a crescut numărul celor care și-au luat produse în rate. A fost prima oară când Black Friday-ul românesc pica în aceeași zi cu cel mai mare eveniment de shopping din lume, campania Singles Day, așa-numita „11.11”, din China. Și la noi au fost companii care au organizat campanii de reduceri denumite „Singles Day”.

Black Friday 2023 – 10 noiembrie

A fost prima oară când BF s-a ținut în prima decadă a lui noiembrie și a venit după un an agitat în care multe produse s-au scumpit. Se punea întrebarea: mai au cum să crească vânzările de Black Friday sau a fost atins maximul? Răspunsul a fost un„DA” hotărât, iar la eMAG s-a ajuns la 731 milioane lei, dublu față de ediția din 2017 și cu 150 milioane lei peste rezultatul din primul an al pandemiei,

A devenit tot mai clar că BF nu mai este doar despre electronice și electrocasnice, ci mai ales despre achiziția de cosmetice, haine și diverse produse de îngrijire. Specificul BF se schimbase în câțiva ani.

Cât a vândut eMAG de Black Friday în fiecare an (milioane lei)

2011: 8

2012: 12

2013: 23

2014: 145

2015: 202

2016: 302

2017: 350

2018: 450

2019: 499

2020: 586

2021: 610

2022: 644

2023: 731

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

FRICA se întoarce la Casa Albă. REPORTAJ din micul oraș în care s-a născut Joe Biden, dar jumătate din oameni l-au votat pe Donald Trump: „Nepoata mea merge cu autobuzul, mi-e și teamă din cauza migranților”

Publicat

in

Unul dintre cei doi jurnaliști HotNews trimiși la alegerile americane a mers într-un oraș mic, dar faimos, din statul Pennsylvania și a vorbit cu oamenii despre problemele țării și despre cum a fost viața lor în ultimii 4 ani. 

  • Scranton este o fostă capitală a cărbunelui din Pennsylvania și un fief democrat simbolic pentru America. Joe Biden s-a născut și a copilărit aici. În 2020, actualul președinte a câștigat detașat alegerile din Scranton în fața lui Trump
  • Deși marile orașe din Pennsylvania sunt covârșitor democrate, statul a fost adjudecat de republicani datorită votului din micile orașe, așa cum s-a întâmplat și în alte state.  
  • Printre explicațiile oferite de oamenii cu care HotNews a stat de vorbă în Scranton se numără și frica. Frica de migranți. 
  • „Frica. Trump la Casa Albă” este și titlul unei cărți publicate în 2019 de jurnalistul Bob Woodward, unul dintre cei doi autori ai dezvăluirilor despre afacerea Watergate.

Joe Biden s-a referit mereu, pe parcursul mandatului său, la „oamenii din jurul mesei din bucătărie”. E bucătăria copilăriei sale, din orașul pe care mergem să-l vizităm. Ceva s-a crăpat profund în blatul mesei și în imaginea de sine a democraților când CNN a difuzat, în ziua alegerilor, un sondaj, nu cu cifrele votului, era prea devreme, ci cu ceea ce cred americanii despre direcția țării lor. 

73% dintre oameni mărturisiseră la ieșirea de la urne că au votat cu un sentiment de nemulțumire, sau chiar de furie, față de drumul ales de administrația Biden. „E dezastruos pentru Kamala Harris! Nimeni n-a câștigat cu asemenea cifre de respingere”, a exclamat experimentatul realizator TV Chris Wallace. Dezastrul s-a confirmat pentru democrați, triumful i-a acoperit pe republicani, și poate că locul nașterii lui Biden ne va dezvălui ceva despre uriașa revenire a lui Trump.   

Moartea căprioarei și agonia unei administrații

Din Philadelphia faci cam două ore, pe autostradă, până în Scranton. La un moment dat, după ce treci prin spectaculoasa vale Lehigh din Munții Pocono, intri pe drumul expres „Joseph R Biden Jr.”, numit așa, evident, după cel de-al 46-lea președinte american.  

Programul de reconstrucție a economiei, „Bideneconomics”, a însemnat în jur de 13 miliarde de dolari alocați pentru infrastructură, reparații de autostrăzi sau poduri. Investițiile statului sunt vizibile și pe drumul spre Scranton: unele porțiuni din șosea sunt închise din cauza lucrărilor, ceea ce cauzează blocaje în trafic.

Drumul spre Scranton

Este o toamnă frumoasă, dar, totuși, decolorată în munții Pocono. Culorile pădurii sunt șterse din cauza secetei. Nu a mai plouat pe aici de mai bine de o lună, după cum remarcă prietenii mei americani cu care fac această excursie în Scranton. 

Afară sunt peste 20 de grade Celsius, neobișnuit de cald pentru o zi de 5 noiembrie. La un moment dat trecem și pe lângă o căprioară ucisă pe marginea drumului, lovită probabil de unul din camioanele care trec în viteză, într-o parte și-n alta. 

La intrarea în Scranton, pe partea stângă a drumului, remarcăm un mini-cartier de case mobile, primul de acest fel pe care-l întâlnesc în America. Pare pustiu, nu sunt localnici cu care să stai de vorbă. Câteva rufe întinse la uscat ne semnalează totuși că sunt oameni care trăiesc aici. 

Cartier de case mobile în Scranton

Casele sunt sub 200.000 de dolari, iar media în SUA este de 250.000 de dolari locuința

Scranton a fost epicentrul mineritului din Pennsylvania, dar a decăzut mult în ultimii ani. Totuși orașul cu 75.000 locuitori este mai plin de viață decât altele din așa-numita Rust Belt, adică acele localități americane, intrate în declin economic, dezindustrializate și, în mare parte, depopulate.  

Dacă citești statisticile locale vezi că orașul natal al lui Biden este acum unul al micilor afaceri, al comerțului cu amănuntul și al serviciilor. 

Un indicator important care vorbește despre viața localnicilor este prețul caselor. Datele oficiale arată că media proprietăților este sub 200.000. Sunt mai ieftine cu 26% decât media americană națională, în timp ce utilitățile sunt mai scumpe cu 5 %. 

Șomajul în Scranton este de 3,9%, puțin sub media națională, de 4,2%.  

Dar dincolo de statistici există lucruri pe care le remarci cu ochiul liber. În centrul orașului, multe vitrine sunt goale, semn că afacerile respective au dat faliment. 

Ambii candidați la președinție au trecut prin Scranton în această campanie electorală și deși sondajele au arătat că democrații încă sunt favoriți în oraș, căderea lor în preferințele electoratului era mai mult decât evidentă. În 2000, democrații câștigau cu 63 %, pentru ca scorul lui Biden din 2020 să fie de doar 54 %. 

Nu trebuie să fii însă analist politic ca să înțelegi că democrații au pierdut teren în Scranton. În fața caselor poți să vezi mult mai multe afișe cu Trump, decât de Harris.

”Conduc o afacere cu bijuterii, iar prețul la materia primă a crescut din 2019 cu 25 %”

Dar locul unde poți să afli mai multe despre viața din acest oraș este la mall-ul „The Marketplace at Steamtown”, din centru. Ajungem aici și încerc să vorbesc cu cât mai mulți clienți, dar și cu proprietari de magazine și mici afaceri.

„Care crezi că este cea mai importantă problemă pe care o are America în acest moment?” l-am întrebat pe Pat, de 35 de ani, proprietarul unui magazin de bijuterii, „Pat Riot Piercing”.

Pat, în fața magazinului de bijuterii.

„Inflația, lipsa joburilor, clasa de mijloc care o duce greu, prețurile la alimente. Oamenii care trăiesc cu salariul minim au o problemă majoră”, îmi enumeră Pat lucrurile pe care le consideră importante. 

Îl întreb dacă știe cât este inflația în acest moment în Statele Unite (2,4 %), dar îmi răspunde altfel la întrebare:

„Pot să-ți spun că eu conduc o afacere cu bijuterii, iar prețul la materia primă a crescut din 2019 până acum cu aproximativ 25 %”, spune Pat. 

Ucraina? „Da, dar trebuie să ne ajutăm pe noi întâi. Dacă suntem slabi, nu putem ajuta pe nimeni” 

Aron are o mică afacere în mall-ul din Scranton.

Când stau de vorbă cu Aron, un alt întreprinzător din mall care vinde sandvișuri și alte produse alimentare, regăsesc ideile lui Trump în proporție de aproape sută la sută.

„Trebuie să construim America din interior și apoi să-i ajutăm pe alții. Acum suntem slabi trebuie să ne concentrăm pe America mai întâi”, răspunde hotărât Aron, un bărbat de culoare care are în jur de 35 ani. 

Îl rog să-mi spună ce înseamnă „slabi”. 

„Înseamnă că oamenii nu-și permit ce au nevoie. Sunt mulți oameni fără casă în America, sunt copii care lipsesc (n.r.- una din acuzațiile făcute de Trump în această campanie a fost aceea că 300 mii de copii de imigranți care au intrat în țară au dispărut. Realitatea este însă ceva mai complexă), oameni fără adăpost peste tot, oameni înfometați, trebuie să stăm împreună și să rezolvăm aceste lucruri”, mai spune Aron.

Îl mai întreb dacă este de acord ca America să ajute Ucraina în războiul cu Rusia.

„Da, dar cred că trebuie să ne ajutăm pe noi întâi pentru că dacă nu suntem puternici, nu putem ajuta pe nimeni”, mai spune Aron care-mi precizează totuși că nu știe încă dacă va vota Trump. Mai are câteva ore să se gândească. 

„Economia a fost teribilă”

„Sunt prea mulți oameni care intră ilegal în țara noastră”, îmi răspunde Torry, proprietara salonului de cosmetică „The Hair Castle”, când o întreb care crede că este cea mai mare problemă a Americii în acest moment. 

– Cum a fost viața d-voastră în ultimii 4 ani, mai bună sau mai rea?
„Economia a fost teribilă, s-au scumpit benzina, mâncarea, ieșitul în oraș, toată lumea a crescut prețurile”, mai spune Terry. 

„Biden a încercat să îmbunățească lucrurile, dar a fost mai rău”

În Starbucks-ul de la parterul mall-ului, la o măsuță din colț, un bărbat la vreo 40 ani și un altul mult mai în vârstă dezbat aprins situația politică din țară. Intru în vorbă cu ei și aflu că-i cheamă Jim și Bill.

„Cred că în SUA va fi bine dacă în alegeri iese persoana pe care o apreciez eu, adică Kamala Harris”, îmi spune Jim când îl întreb ce așteptări are de viitor. Dar cum a fost viața lui în ultimii 4 ani?

„Poate nu am avut atâția bani câți aș fi vrut, dar a fost decentă”, mai spune Jim.

„Economia a fost la pământ, Joe Biden a încercat el să îmbunătățească lucrurile, dar a fost mai rău decât mai bine”, intervine în discuție și Bill.  

„Am trecut prin pandemie totuși, ce era să facă? Prețul la benzină a fost mare pentru că nu a folosit nimeni benzina în perioada aia”, i-a retezat-o Jim.  

„Așa este, a fost 5 dolari (n.r.- galonul, care înseamnă 3,7 litri), acum e 3 dolari. Cât este în România?”, mă întreabă Jim. Îi spun că este exact dublu decât în Statele Unite. 

„Am votat deja cu Trump pentru că este vibrat și inteligent”, îmi răspunde o femeie care se recomandă Helen și pe care o întâlnesc într-un magazin de mobilă, în timp ce se odihnea pe un fotoliu. 

Helen spune că a votat Trump.

– Care e principala problemă a Americii?
Migranții. Ei nu aparțin acestui loc și vin ilegal. Bunica mea e din Polonia și a venit cu vaporul după război. Acum pur și simplu trec granița, nu-i oprește nimeni.

– Dar care e problema cu migranții, mulți dintre ei muncesc…
Nu, nu muncesc. Și vin numai bărbați, nu vezi femei și copii, nepoata mea merge cu autobuzul mi-e și frică ce se poate întâmpla.  

„Trebuie să plătească cineva pentru imigranți. Noi plătim”

La ieșirea din mall, mă întâlnesc cu Brian și cu Shane. El îmi spune că este șofer de camion și lucrează pentru o companie mare.

– Care crezi că este cea mai problemă a Americii în acest moment? 
Brian: Economia. „Dar și ce întâmplă la graniță”, intervine în discuție Shane. Dacă granița nu este închisă foarte mulți oameni intră în țară și creează probleme.

– Ce fel de probleme?
– Jim: Trebuie să plătească cineva pentru imigranți, pentru casă, mâncare, medicamente și așa mai departe. De undeva trebuie să vină banii iar aceștia sunt din taxele noastre.

– Credeți că imigranții nu muncesc?
Sigur că muncesc, dar nu muncesc legal, nu plătesc taxe. Intră și ne iau joburile, piața de muncă este foarte jos în acest moment. 

– Cum a fost viața voastră în ultimii 4 ani? A fost mai bună sau mai rea?
– A fost mai rea, costurile au fost mai mari. Mă duc la Walmart și ce cumpăram înainte cu 100 de dolari, acum mă costă 200 de dolari. Ea (n..r. – Shane) merge cu camionul cu mine și ne costă mai mult decât până acum. 

La casa copilăriei lui Biden

Casa unde a copilărit Biden

Într-unul din cartierele bune ale orașului, pe strada North Washington, se află casa unde Joe Biden a trăit până la 10 ani. Nu e nimeni acasă cu care să stau de vorbă, Un om care își plimbă câinele îmi confirmă adresa: „Poți să faci și poze, toată lumea face la fel când trece pe aici”.

Sunt curios, totuși, dacă în acest cartier oamenii sunt chiar atât de porniți împotriva actualului președinte, cum am descoperit la mall. La casa vecină, niște muncitori lucrează să renoveze fațada și intru în discuție cu ei.

„Pentru mine a fost bine, că am avut de lucru. Când avem de lucru totul este perfect”, îmi spune unul dintre băieții de pe schelă, singurul care a vrut să-mi răspundă la întrebare. Nu pot să nu remarc totuși că, între ei, muncitorii vorbesc în spaniolă. Ai spune că în lume există doar limba muncii. 

Americanii au spus că „da”, munca e cea care contează, însă cu mult mai multe reguli în ce privește imigrația. E o schimbare fundamentală, care vine de la țara care și-a făcut o mândrie din a-i primi în brațele sale pe cei fără șanse. Schimbare care, probabil, va rezona pe întreaga planetă. 

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend