Datoria publică a României a ajuns la 802 miliarde lei în ianuarie 2024, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. Numai în luna ianuarie a acestui an Guvernul a adăugat 18 miliarde lei la datoria guvernamentală. În aceste condiţii, datoria publică a sărit pragul de 50% din PIB. De asemenea, este pentru prima dată când datoria statului trece peste pragul de 800 de miliarde de lei.

Dacă comparăm cu țările din Uniunea Europeană este puțin. Însă dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în ultimii ani e mult, în sensul că ritmul de creștere este puternic. Ar fi crescut și mai mult, dar ce ne-a salvat a fost inflatia mare spune la RFI Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Reporter: E mult sau e puțin acest 50% din PIB?

Adrian Codrilașu: Dacă comparăm cu țările din Uniunea Europeană este puțin. Însă dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în ultimii ani e mult, în sensul că ritmul de creștere este puternic. Dacă ne aducem aminte, am intrat în criza Corona cu datorie publică undeva la 35% din PIB, care a crescut rapid și a ajuns la 50%. S-ar fi dus și mai sus, dar ce ne-a salvat a fost inflația mare, care a expandat PIB-ul nominal și de asemenea, cursul euro – leu a fost relativ constant. Prin urmare, am raportat datoria publică la un PIB nominal mult mai mare expandat de inflație și asta ne-a ținut aici, la în jur de 50%. Însă pe măsură ce inflația scade, o să vedem crescând mult mai rapid datoria publică. Care e problema? O creștere prea abruptă poate genera probleme de finanțare. Practic, ce generează o criză? Nu nivelul datoriei, ci plățile care trebuie făcute la un moment dat pentru datoria publică. Când nu mai găsim finanțare pentru acele plăți atunci e o problemă. Așa cum a fost România în 2008. A intrat în criză cu o datorie publică undeva la 12% – 13% din PIB. Încă o dată, fluxurile generează criza nu stocul. E adevărat că stocul poate să pună o problemă pe partea de PIB potențial. Un stoc prea mare de datorie, care trebuie finanțat permanent, va reduce creșterea PIB-ului potențial.

Reporter: Care ar putea fi consecințele datoriei publice de peste 50%?

Adrian Codrilașu: Nu cred că borna de 50% generează consecințe, ci datoria publică ridicată. Ea trebuie finanțată. Mai mult, vedem deficite mari, care și ele trebuie finanțate prin emisiune de datorie. Avem de emis datorie pentru a finanța deficitele actuale. Avem de emis datorie pentru a finanța rambursările care ajung la scadență din datoria existentă. Trebuie să ne împrumutăm mult. Știm cu toții că atunci când cererea crește prețul crește. Când cererea de bani din partea Guvernului crește, îi crește și prețul, adică dobânda la care se împrumută. La ce duce lucrul acesta? Știm că dobânda la care se împrumută un stat în moneda locală e dobânda minimă din acea economie. Orice altă rată de dobândă plătită de o persoană fizică sau de o companie e mai mare decât dobânda la cere se împrumută statul. Duce la creșterea generalizată a ratelor în economie. Mai mult, deficitul bugetar generează și inflație. Vedem că an de an avem deficite bugetare mari. Vedem că avem și inflația cea mai mare din Uniunea Europeană.

Reporter: O dată cu trecerea de pragul de 50% a datorie publice Guvernul trebuie să adopte unele măsuri de reducere a cheltuielilor pentru a ține deficitul sub control. Ar putea avea aceste măsuri consecințe asupra populației? Care ar fi acestea?

Adrian Codrilașu: Guvernul ar fi trebuit de mult să își reducă cheltuielile cu administrația publică. Avem cea mai scumpă administrație publică din Europa. Din 2018 până acum am fost campioni la costul aparatului bugetar din România, fie că este central, fie că este local. Aici trebuie luate măsuri. Intră în funcțiune legea și să sperăm că vom mai reduce din numărul de oameni din administrația publică nu prin concedieri, ci natural, blocând angajările. Fiind pensionări și plecări din sistem, treptat, poate într-un orizont de 4 – 5 ani vom avea o administrație publică mai suplă și mai ieftină decât cea actuală, care cred că va duce și la o servire mult mai bună a plătitorului de taxe. În fond, pentru el e acea administrație publică.

Reporter: Credeți că ar avea guvernanții bunăvoință să facă acest lucru?

Adrian Codrilașu: Fiind un an electoral mă îndoiesc. Dimpotrivă, vedem cum sunt aproape săptămânal anumite creșteri de salarii în administrația publică în anumite domenii. O vom ține așa tot anul până după alegeri. Ne vom trezi în 2025 cu un deficit și mai mare. Și cum se va reduce atunci deficitul bugetar? Printr-o taxare masivă aplicată economiei.

Reporter: De ce ar fi îngrijorător la noi acest procent de 50% când sunt țări care au datorie guvernamentală și de peste 100%?

Adrian Codrilașu: Acele țări sunt țări dezvoltate. O țară dezvoltată este credibilă pe piețele financiare internaționale și găsește finanțare. O țară emergentă e mai puțin credibilă prin definiție. Fiind emergentă, automat este perceput un risc mai mare pentru acea țară. Se va împrumuta mai scump și există riscul ca în cazul în care sunt șocuri puternice pe piața internațională să nu mai găsească finanțare. Așa cum a fost cazul României în 2008 – 2009. Practic, la asta ajungem cu aceste deficite ridicate. Dacă avem noroc și nu se întâmplă niciun eveniment negativ semnificativ la nivel internațional o putem finanța. Însă, dacă se întâmplă un eveniment negativ puternic la nivel internațional o să avem probleme.

Reporter: Cum ar fi?

Adrian Codrilașu: Cum ar fi o extindere a războiului.

Reporter: Cum estimați că vor evolua lucrurile până la finalul anului? Cum va evolua datoria guvernamentală?

Adrian Codrilașu: Va crește.

Reporter: Până unde?

Adrian Codrilașu: Sunt și proiecții de până la 80% – 90% până la finalul deceniului. Să sperăm că nu ajungem acolo. Însă va tot crește. Atât timp cât avem acest deficit bugetar ridicat, iar Comisia Europeană are așteptări de 7% anul acesta, un nivel extrem de ridicat, lucrul ăsta nu va duce decât la majorarea datoriei publice.

preluare RFI via Rador Radio Romania