Lupta împotriva HIV, în pericol: Încetarea finanţării americane este ‘catastrofală’, potrivit experţilor

Anton Pisaroglu a anunțat retragerea sa din cursa pentru alegerile prezidențiale, deși a reușit să strângă peste 210.000 de semnături. Într-un mesaj adresat susținătorilor săi, el a explicat motivele deciziei și a criticat dur procesul electoral, pe care îl consideră „un simulacru” și „o capcană”.

Anton Pisaroglu a anunțat că nu își va mai depune candidatura la alegerile prezidențiale, deși a reușit să strângă peste 210.000 de semnături. Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, el a explicat că retragerea sa este determinată de „fragmentarea și demonizarea” mișcării suveraniste și de lipsa unei alternative reale în alegeri.

„DA, am reușit să strâng puțin peste 210.000 de semnături. Vă mulțumesc din suflet! Mulțumesc tuturor pentru mobilizarea excelentă, pentru tot sprijinul! Mulțumesc românilor din diaspora, mai ales comunităților din Italia și Marea Britanie, pentru efortul făcut. Mulțumesc echipei mele. Mulțumesc copiilor mei, Patrick și Annemarie, mulțumesc tuturor celor care mi-au fost aproape. Împreună, cu toții, am făcut o minune”, a declarat Anton Pisaroglu.

Cu toate acestea, el a decis să nu meargă mai departe în această competiție: „Validarea candidaturii domnului Simion e semnalul că planul de fragmentare a început. E un semn că nici George, nici doamna Gavrilă n-au înțeles ce urmează. N-au înțeles nimic din pact. N-au înțeles strategia cea adevărată. Urmează fragmentare, demonizare, antagonizare fără oprire. Mișcarea suveranistă anti-sistem nici nu va ajunge în finală”.

Anton Pisaroglu a susținut că alegerile prezidențiale din acest an sunt „un simulacru” și că turul doi, „cel care contează, cel care ne-a fost furat”, nu va mai fi recunoscut.

„Nu vreau și nu trebuie să fiu complice la asta. Nu avem voie să fim! Democrația trebuie adusă înapoi. E singura soluție! Trebuie să luptăm pentru ea!”

El a acuzat o campanie de discreditare împotriva sa în ultimele zile: „M-au portretizat în fel și chip, cum nici nu mi-aș fi putut imagina. Că sunt omul rușilor, că sunt omul lui Trump, că sunt noua stea a fermei de boți, mai rău ca Georgescu, periculos de legat. Alții că sunt globalist sau infiltrat, că sunt omul sistemului, ceva de speriat. Orice, doar să par ceva rău. Orice, doar să fiu de nefrecventat”.

Pisaroglu anunță marele plan politic

În locul candidaturii sale, Pisaroglu propune un nou proiect politic: „Săptămâna viitoare lansez Mișcarea pentru Turul 2, Înapoi. O organizație pentru toți cei care simt ceea ce simt și eu: că ne-a fost furat viitorul, că am fost păcăliți, că ne-a fost luat dreptul fundamental de a decide cum vrem să ne arate viața și cine să ne conducă”.

El susține că doar printr-o mobilizare puternică, acest obiectiv poate fi atins: „Uniți în credință, putem rescrie jocul. Bine organizați, în sinergie, nimic nu ne poate opri. Cauza e simplă: Turul 2, Înapoi. Iar ca organizație, Mișcarea pentru Turul 2, Înapoi. Uniți în credință, istoria ne va asculta”.

În încheiere, Anton Pisaroglu le-a mulțumit din nou susținătorilor săi și a subliniat că nu se retrage din luptă, ci își schimbă strategia:

„Continuăm lupta, dar nu la prezidențiale. Acolo va fi un simulacru – o mare eroare. Continuăm lupta, uniți în credință, formalizați în Mișcarea pentru Turul 2, Înapoi. Vă mulțumesc tuturor. Ne revedem curând – abia începem. Cu Dumnezeu, înainte!”.

Cine este candidatul surpriză?

Anton Pisaroglu este un personaj controversat, dovedit a fi în spatele lui Călin Georgescu, conform unei investigații realizate de Adevărul acum două săptămâni.

Un strateg politic cu relații puternice la nivel internațional, Pisaroglu a fost prezent în culisele marilor negocieri globale, având acces la lideri de prim rang. De la președintele Franței, Emmanuel Macron, la Papa Francisc, până la lideri din Africa și Orientul Mijlociu, numele lui Pisaroglu apare constant în zona de influență internațională.

Mai mult, expertiza sa în campanii politice nu este o necunoscută. A lucrat direct în campanii electorale pentru Nicușor Dan, George Simion și chiar Viorica Dăncilă.

Victor Ponta a anunțat oficial că renunță la cetățenia onorifică sârbă, pe care a primit-o în 2018 din partea Parlamentului și a președintelui Serbiei. Decizia vine în contextul candidaturii sale la alegerile prezidențiale din România, pe care spune că o va aborda cu „România pe primul loc”.

„Având în vedere validarea candidaturii mele la funcția de Președinte și angajamentul meu de a pune doar ROMÂNIA PE PRIMUL LOC, am luat decizia de a renunța în mod oficial la cetățenia onorifică pe care am primit-o din partea Parlamentului și a poporului sârb în anul 2018”, a scris Ponta pe Facebook.

Ponta: „Sunt gata să îmi asum toate responsabilitățile”

Fostul premier subliniază că înscrierea sa în cursa pentru Cotroceni presupune renunțarea la orice aspect din viața privată care ar putea afecta îndeplinirea sarcinilor constituționale.

„Sunt gata să îmi asum toate responsabilitățile și restricțiile care decurg din acest statut”, a precizat el.

Totodată, Ponta a reacționat la criticile venite din partea reprezentantului AUR în Biroul Electoral Central (BEC), care a ridicat problema dublei cetățenii în cazul candidaturilor la funcția supremă în stat. Fostul premier consideră aceste obiecții „netemeinice din punct de vedere legal” și un act de „ipocrizie politică detestabilă”.

„Nu există nicio interdicție legală privind candidatura cetățenilor români care au și cetățenia altei țări. Sunt mulți români care au dobândit cetățenia statului în care locuiesc și muncesc; dreptul acestora de a alege și de a fi aleși nu trebuie îngrădit doar pentru că au obținut o altă cetățenie. Susținerile reprezentantului AUR în BEC sunt evident netemeinice din punct de vedere legal și reprezintă o ipocrizie politică detestabilă, atâta timp cât afectează dreptul fundamental al cetățenilor români cu dublă cetățenie”, a argumentat Ponta.

„România a avut mereu doar doi vecini buni: Serbia și Marea Neagră”

În ceea ce privește relația cu Serbia, fostul premier a subliniat respectul său pentru poporul sârb și cultura acestuia.

„Iubesc și respect poporul vecin sârb: tradițiile, cultura, muzica, sportul, devotamentul religios și demnitatea de care a dat întotdeauna dovadă. România a avut mereu doar doi vecini buni: Serbia și Marea Neagră. Deși suntem vecini, nu am fost niciodată în conflict, iar sârbii ne-au înțeles și ne-au iertat pentru atitudinea liderilor politici români din 1998”, a spus Victor Ponta.

El a explicat și contextul în care a primit cetățenia onorifică sârbă: „Am primit cetățenia onorifică (alături de alte personalități internaționale) în anul 2018 din partea Parlamentului și a Președintelui Serbiei, în semn de recunoaștere a eforturilor mele, în calitate de Prim-Ministru al României, pentru buna colaborare dintre poporul sârb și poporul român. A fost o mare onoare pentru mine și voi rămâne în continuare un prieten și admirator al poporului sârb”.

„Pentru mine, România va fi întotdeauna pe primul loc”

În finalul postării, Victor Ponta a explicat că renunțarea la cetățenia sârbă are un scop clar: reafirmarea priorității sale pentru România.

„Decizia de a renunța la cetățenia sârbă are scopul de a demonstra că, pentru mine, întotdeauna România va fi pe primul loc”, a subliniat acesta.

Fostul premier și-a încheiat mesajul cu o urare adresată ambelor popoare: „Dumnezeu să ne binecuvânteze poporul român și poporul sârb deopotrivă!”.

Un zvon se răspândește rapid în Serbia, pe fondul protestelor mari din Belgrad: o grupare de hoți români ar fi intrat în oraș și vrea să dea spargeri în case și apartamente, în timp ce oamenii protestează împotriva președintelui și a Guvernului. Cel puțin asta zice publicația Informer, citând „surse”. Publicația este însă una pro-guvernamentală. Autoritățile de la București încă nu au venit cu un punct de vedere, singurul care a reacționat fiind europarlamentarul AUR Claudiu Târziu.

„PLANUL IADULUI OPOZIȚIEI: românii sosesc în Serbia și plănuiesc să pătrundă în apartamente în timpul protestelor! La ordinul opoziției, numeroși cetățeni români sosesc în Serbia, plănuind să pătrundă în apartamente din Belgrad, a aflat Informer. Potrivit sursei noastre bine informate, aceștia au un plan să spargă în casele cetățenilor care anunță pe rețelele de socializare că vor fi la protest.

‘A fost observată intrarea a aproximativ 150 de cetăţeni români, cu scopul de a pătrunde vineri seara şi sâmbătă în apartamentele din Belgrad, în timp ce oamenii protestau‘, a spus sursa noastră.

După cum arată interlocutorul nostru, un număr mare de polițiști vor fi însărcinați cu asigurarea siguranței cetățenilor pe străzi, iar infractorii cred că în acest timp vor putea fura și sparge apartamentele aproape nestingheriți”, arată articolul.

Reacția lui Claudiu Târziu

„O dezinformare ofensatoare la adresa românilor este rostogolită în aceste zile de un tabloid din Serbia, pe fondul luptei politice dintre puterea de la Belgrad și opoziție.

Publicația „Informer” avertizează, într-un articol mincinos, că, în timpul protestelor anunțate pentru astăzi, cetățeni români vor fi aduși special în capitala Serbiei pentru a sparge apartamentele celor ieșiți în stradă.

Respectăm lupta sârbilor pentru democrație și libertate și considerăm că rezolvarea problemelor interne este atributul exclusiv al națiunii sârbe.

România a fost mereu un vecin de încredere al Serbiei, care nu s-a amestecat niciodată în treburile interne ale altor state.

Consider că este incalificabil și inacceptabil ca într-o bătălie politică internă să fie denigrați și acuzați pe nedrept cetățeni români și, odată cu ei, națiunea română.

Acest gen de fake news trebuie demontat și combătut imediat de autoritățile sârbe și de conducerea politică de la București.

Cer Ambasadei României de la Belgrad să facă demersuri pe lângă instituțiile abilitate ale statului sârb pentru dezmințirea acestui tip de propagandă”, a spus Târziu.

Protestele de sâmbătă

Protestatarii anticorupţie din Serbia, forţele de ordine şi susţinătorii preşedintelui Aleksandar Vucic s-au confruntat, sâmbătă, în centrul Belgradului, în timp ce zeci de mii de oameni au participat la mitinguri antiguvernamentale masive, după o noapte de ciocniri sporadice, relatează Reuters, informează News.ro.

Poliţia a desfăşurat sute de ofiţeri în echipament antirevoltă în Parcul Pionirski şi în jurul acestuia, unde susţinătorii lui Vucic au campat în această săptămână în interiorul unei parcări cu tractoare.

De cealaltă parte a străzii, sute de veterani ai brigăzilor militare de elită şi motociclişti care au jurat credinţă studenţilor s-au aliniat de-a lungul traseului pe care protestatarii urmează să mărşăluiască de la ora locală în faţa parlamentului naţional până în Piaţa Slavija. Motocicliştii au defilat încet, turându-şi motoarele.

#Serbia / #Belgrade
– A car drove into a crowd of people during a demonstration in Belgrade – Blic
50-year-old driver arrested, he resisted arrest. Three people were provisionally injured.

– Serbia deploys a few hired teams of thugs against demonstrators in Belgrade. pic.twitter.com/kPsjXS7xtu

— Boris Alexander Beissner (@boris_beissner) March 15, 2025

Studenţii au desfăşurat, de asemenea, sute de agenţi de securitate din rândurile lor, îmbrăcaţi în veste galben fluorescent, şi i-au poziţionat între poliţie şi protestatari.

Protestele studenţeşti aproape zilnice au început în decembrie, ca urmare a decesului a 15 persoane în urma prăbuşirii acoperişului unei gări, la 1 noiembrie, în oraşul Novi Sad din nordul ţării, un dezastru pe care opozanţii îl pun pe seama corupţiei sub Vucic.

Studenţi, profesori, fermieri şi muncitori s-au alăturat demonstraţiilor în cadrul unei provocări majore la adresa lui Vucic, un populist care a fost la putere timp de 12 ani în calitate de prim-ministru sau preşedinte.

În decembrie anul trecut, studenţii au emis un set de revendicări care includ eliberarea documentelor legate de dezastrul de la gară şi tragerea la răspundere a celor responsabili.

Mii de studenţi în marş, mulţi dintre ei parcurgând sute de kilometri pe jos sau pe bicicletă, au ajuns în capitala Serbiei vineri târziu, înainte de mitingul de sâmbătă.

Tensiunile şi violenţele sporadice au continuat peste noapte şi sâmbătă.

În suburbia Zarkovo, o maşină a intrat într-o coloană de protestatari, rănind trei persoane, iar poliţia a declarat că a reţinut şoferul.

În centrul Belgradului, un student şi un profesor universitar au fost răniţi într-un atac comis de un grup de bărbaţi sâmbătă dimineaţa, a anunţat poliţia.

De asemenea, trei persoane au fost reţinute după un atac nocturn asupra tractoarelor staţionate în jurul Parcului Pionirski, au declarat aceştia.

Cu toate acestea, atmosfera printre studenţi şi alţi protestatari sâmbătă a fost veselă, aproape festivă.

Zeci de locuitori şi-au scos încălzitoarele cu propan în stradă, oferindu-le mâncare caldă. Bunicile locale le-au oferit studenţilor prăjituri şi plăcinte proaspăt coapte.

În încercarea de a evita tensiunile, studenţii au declarat că au mutat o scenă din centrul protestului planificat de pe un platou din faţa clădirii parlamentului în Piaţa Slavija, la aproximativ un kilometru distanţă.

„Nu vrem violenţă, … nu vrem raiduri violente asupra instituţiilor (de stat)”, au spus ei într-o declaraţie pe Instagram.

Vineri, Vucic a declarat că a cerut poliţiei să dea dovadă de reţinere, dar să efectueze arestări dacă e cazul.

Autorităţile se aşteaptă ca între 60.000 şi 80.000 de protestatari să se adune în capitală, a spus Vucic. Organizatorii spun că se aşteaptă la mult mai mulţi.

Procurorii au inculpat 13 persoane pentru dezastrul de la Novi Sad, iar guvernul a anunţat o campanie anticorupţie. De asemenea, premierul Milos Vucevic şi doi miniştri au demisionat.

Scriitorul norvegian Dag Solstad, un romancier lucid şi un comunist convins care a făcut o cronică a societăţii contemporane, a murit la vârsta de 83 de ani, a anunţat sâmbătă editoarea sa pentru cotidianul VG – transmite France Presse.

„Solstad a fost unul dintre cei mai mari scriitori ai timpului nostru. Cărţile sale au încântat şi surprins cititorii timp de 60 de ani şi a reînnoit şi extins constant genul romanului”, a declarat Ingeri Engelstad pentru ziar.

Acesta a murit în urma unui stop cardiac vineri seara, după o scurtă şedere în spital, a adăugat ea.

Născut în 1941 în Sandefjord (sud-est), într-o familie plină de datorii şi al cărui tată a murit 11 ani mai târziu, Dag Solstad şi-a făcut debutul literar la mijlocul anilor ’60. A experimentat mai multe stiluri, teoretizând în acelaşi timp, într-o serie de articole, o nouă literatură norvegiană.

Romanul său „Irr! Gront”, în care personajul principal ajunge la concluzia că libertatea constă în admiterea faptului că eşti suma rolurilor pe care ţi le asumi, i-a adus o largă recunoaştere în 1969. În deceniul următor, în urma revoltelor studenţeşti, Solstad, membru al Partidului Comunist Norvegian care dorea să răstoarne guvernul prin revoluţie dacă era necesar, şi-a pus proza în slujba maselor muncitoare şi s-a orientat către romanul social.

În curând, viziunea utopică a autorului asupra luptei de clasă va dispărea. În două romane publicate în anii ’80, personajele principale rememorează cu umor şi ironie trecutul lor în cadrul partidului.

Acest lucru nu îl împiedică pe Dag Solstad să rămână fidel ideologiei sale până la final şi să considere „păcat” că „Mao a pierdut”.

„Dacă vă uitaţi în urmă la munca mea, sper că nu veţi uita că am fost comunist. Este foarte important pentru mine”, a declarat el ziarului Dagens Naeringsliv (DN) în 2021.

În anii ’90, Solstad a intrat într-o nouă fază numită „moral-existenţială”: romanele sale, în special „Ruşine şi demnitate” (1994) şi „T. Singer” (1999), manifestă o mizantropie axată pe indivizi deziluzionaţi, spectatori neputincioşi ai unei lumi care se îndepărtează de ei.

Chiar şi atunci când atinge banalul, scriitorul se apropie de genialitate, potrivit comentatorilor, care conferă calităţi literare celor cinci cărţi coeditate cu compatriotul său Jon Michelet (1944-2018) despre Cupele Mondiale de fotbal din 1982 până în 1998.

Președintele interimar Ilie Bolojan publică pe X un mesaj după întâlnirea virtuală cu premierul britanic Keir Starmer, în care evidențiază poziția comună a celor două țări față de războiul din Ucraina.

„Mulțumesc, Keir Starmer, pentru organizarea unei întâlniri foarte bune astăzi. Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esențială”, scrie Bolojan.

Președintele interimar a subliniat angajamentul României de a sprijini în continuare Ucraina și pentru eforturile de a asigura o pace durabilă și justă.

„O încetare necondiționată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar RU trebuie să fie de acord cu el”, transmite Bolojan.

Thank you, PM @Keir_Starmer, for organizing a very good meeting today. Our close coordination in this process remains essential. I stressed Romania’s commitment to continuing support for UA & for the efforts to ensure a lasting and just peace. An unconditional ceasefire is a…

— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 15, 2025