Curtea de Apel București l-a achitat, vineri, definitiv, pe fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, în dosarul DNA în care a fost acuzat de anchetatori că ar fi primit o mită de la un consilier județean pentru a-și trafica influența pentru un post pentru fiica acestuia.

„În temeiul art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.proc.pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva sentinţei penale nr. 126/03.02.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 48938/3/2017.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din C.proc.pen., admite apelul formulat de inculpatul ZGONEA VALERIU-ŞTEFAN, împotriva sentinţei penale nr. 126/03.02.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 48938/3/2017, pe care o va desfiinţa în integralitate şi, rejudecând: În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. achită pe inculpatul ZGONEA VALERIU-ŞTEFAN sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influen?ă, prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod de procedură penală ridică măsurile asigurătorii instituite prin Ordonanţa din data de 28.12.2017 de DNA-Serviciul Teritorial Ploieşti, în dosarul nr.161/P/2015, asupra contului bancar deschis la Banc Post – Sucursala Dolj, nr.X, Cod IBAN X, aparţinând inculpatului ZGONEA VALERIU-ŞTEFAN, până la concurenţa sumei de 62.143 lei. Înlătură dispoziţia de confiscare a sumei de 62.143 lei, de la inculpatul ZGONEA VALERIU-ŞTEFAN.

Înlătură dispoziţia de obligare a inculpatului ZGONEA VALERIU-ŞTEFAN la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 4000 lei, acestea urmând a rămâne în sarcina statului. În temeiul art.275 alin. 3 C.proc.pen, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă. Pronunţată astăzi, 11.02.2022, prin punerea hotărârii redactate la dispoziţia inculpatului şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în minuta deciziei CAB.

Despre dosar

Curtea de Apel București a încheiat cercetarea judecătorească în dosarul de mare corupție a fostului șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și ar putea da, miercuri, verdictul definitiv în cazul acestuia, după ce anterior Tribunalul a stabilit o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

La ultimul termen de judecată din acest dosar cei doi judecători ce compun completul de apel au ascultat pledoariile DNA și ale avocaților fostului demnitar, la final de proces.

Citește și: Cum s-a SCUZAT `ȘEFU„ și `BOSSU„Claudiu Manda în fața anchetatorilor DNA

Totodată instanța a stabilit după ultimul cuvânt al inculpatului că decizia motivată va fi dată în 15 decembrie, respectiv după aproape două luni.

Astfel, la ultimul termen de judecată al procesului procuroarea Direcției Naționale Anticorupție a cerut condamnarea la pedeapsa maximă pentru fapta de trafic de influență în cazul fostului politician acuzat că s-ar fi folosit de funcție pentru aranjarea unei angajări în aparatul de stat.

Magistratul DNA a vorbit pătimaș despre flagelul corupției la nivel înalt, despre cum acesta alterează ordinea socială și dezvoltarea sănătoasă a unui stat ex-comunist.

Reprezentanta Direcției a ținut piept tirului de contre ale apărării fostului demnitar care au atacat dosarul pe latura celor ce l-au întocmit, respectiv foștii procurori DNA Lucian Onea, Alfred Savu și Mircea Negulescu și a explicat în detaliu rațiunile pentru care, în optica sa, faptele sunt dovedite iar condamnarea lui Zgonea trebuie să fie una exemplară.

DNA despre fostul denunțător Dobrică

„Aveți in vedere declarațiile martorilor audiați nemijlocit de către instanța de fond dar și de cei audiați de instanța de control judiciar.

Reamintim că între procuror si Dobrică s-a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției ce a fost respins de către instanțe pentru motive de nelegalitate și nu pentru că nu a recunoscut faptele.

Starea de stres a lui Dobrică nu a fost indusă de procurori sau comportamentele acestora ci de însăși fapta pentru care era cercetat și pentru care a fost trimis în judecată.

Acum dosarul acestui inculpat Dobrică are termen în noiembrie la Tribunalul Buzău.

„Acest inculpat a avut îndrăzneala de a susține nonșalant în fața instanței de judecată sesizată cu acord că și acolo în fața judecătorului el resimte o temere din partea procurorului de ancheta, procuror care nu era prezent și care era desesizat de dosar.”, a explicat magistratul în sala de judecată.

„Pedepasa de trei ani de închisoare cu executare este mică. Este minimul pentru fapta de trafic de influență, indiferent dacă suntem pe legea nouă sau veche.

Citește și: AUTODETONAREA primarului din Bratovoești îl BAGĂ în CORZI pe Claudiu Manda

A. Foloasele nu au fost foarte mari ar putea spune apărarea. Fapta în sine nu este de gravitate ar spune apărarea.

Ba da. Faptele de trafic de influență nu se reduc la folosul material. Se reduc la funcția de șef al Camerei Deputaților si pedeapsa trebuie majorată semnificativ.

O înaltă funcție de demnitate publica a fost folosita pentru a se indestula acest inculpat aflat la cârma CDEP. Așa stau lucrurile în acest stat după revoluție și devenit brusc unul democratic…

Ați văzut onorată instanță declarația dată cu nonșalanță de acest inculpat în fața dumneavoastră. Cum a spus că criteriile ce o recomandau pe respectiva persoana erau vârsta si ambiția.

Nu astea sunt domnilor judecători criteriile după care se face profesionalism și performanță. Spune și Victor Ponta în declarația sa cum se făceau numirile în posturi, la indicațiile lui Liviu Dragnea…

Suntem într-un derizoriu în acest stat democratic pentru că ne batem joc în acest stat român de funcții și de mediul public prin astfel de angajări.

Este vorba de o incompetență crasă care are loc în acest stat tocmai pentru pedepsele blânde ce se dau în astfel de cazuri de trafic de influență ce au legătură cu felul de prmovare și angajare a unor persoane.

E vorba de un dispreț profund arătat față de una dintre cele mai înalte funcții publice din stat, care trebuie sancționat exemplar și nu minimal așa cum a făcut instanța de fond.

Condamnați-l pe inculpat în baza Codului Penal vechi și orientați pedeapsa către maximum special”, a conchis procurorul Direcției.

Acesta a demantelat și susținerile apărătorilor lui Zgonea care au acuzat că nu ar exista probe solide privind remiterea unor sume de bani și a reamintit mai multe declarații date atât la DNA cât și la instanță de unii martori care au lucrat la vila fostei concubine a fostului demnitar.

Totodată procuroarea Direcției a amintit judecătorilor Curții, în replică la susțineri ale avocaților lui Zgonea, că atât Tribunalul București cât și Curtea de Apel București au menținut prin decizii, interceptările din acest dosar astfel că acestea nu ar trebui eliminate din evaluarea finală dinainte de decizia definitivă ce se va da n acest caz de mare corupție.

Asaltul apărării…

Fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și apărătorii acestuia, au vorbit, pe rând, la Curtea de Apel București, unde instanța a ascultat pledoariile finale în dosarul de trafic de influență al fostului demnitar.

Apărarea lui Valeriu Zgonea s-a bazat pe demontarea probelor, eliminarea acestora din dosar dar și pe ridiculizarea procurorilor de anchetă din caz.

Astfel, avocații au folosit cuvinte dure la adresa foștilor procurori DNA Mircea Negulescu, Lucian Onea sau Alfred Savu, și au reamintit judecătorilor că metodele de lucru ale acestora au fost sancționate în spațiul public de unele televiziuni ale unor persoane condamnate sau cercetate în dosare DNA dar și de către SIIJ care a emis rechizitorii în cazul celor trei.

Apărarea a invocat faptul că s-ar fi făcut presiuni de către fostul procuror de caz de la DNA Ploiești asupra denunțătorului de la acea vreme, Dumitru Dobrică, în sensul amenințării acestuia cu dosar de cercetare penală pentru infracțiuni financiare.

Este de amintit că Dumitru Dobrică era un important om de partid în cadrul PSD Buzău dar derula și afaceri la nivelul județului.

Astfel, avocații au susținut că fostul procuror de caz i-ar fi spus acestuia că îi aduce la audieri toți angajații dar și pe fiica acestuia în cadrul unui dosar de infracțiuni economice.

Avocații au arătat că așa se explică denunțul formulat inițial în caz, acordul de recunoaștere al vinovăției dar și declarația de retragere a declarației inițiale de la Curtea de Apel București.

Un alt front de atac al apărării lui Zgonea a vizat interceptările DNA Ploiești care ar fi fost obținute cu ajutorul SRI.

Avocații au amintit judecătorilor faptul că CCR a sancționat prin decizie activitatea SRI în dosare penale pe motiv că Serviciul nu este organ de urmărire penală.

În acest context avocații lui Zgonea au cerut judecătorilor să elimine de la dosarul cauzei toate interceptările realizate de către ofițerii Serviciului Român de Informații.

Tot în acest context apărătorii au mai amintit și faptul că afaceristul Dobrică ar fi stat peste doi ani jumătate sub puterea unui mandat de siguranță națională până când acesta a fost chemat ca denunțător la DNA.

La finalul pledoariilor apărarea lui Zgonea a cerut Curții de Apel București achitarea acestuia pe motiv că faptele incriminate de DNA nu ar exista în materialitatea lor, totul fiind o pretinsă plăsmuire a foștilor procurori de la Ploiești.

Ultimul cuvânt

„Se face multă legislație în România. Procurori, judecători nu înțeleg prea bine legislația. Fie vorba între noi. Nici procurorul general și nici procurorul șef DNA nu dau examene ca să ajungă în aceste funcții.

Trec de niște proceduri dar nu dau examene. Cumva sunt numiți și ei ca și persoana despre care sunt eu acuzat că a fost numită. ….

După dreptul ăsta european și francez, așa sunt legile astea ale noastre. Nu m-am gândit niciodată că există în România un procuror ca Negulescu sau Savu. Nu când noi am propus astfel de legi. Așa suntem noi politicienii. ….

Văd că la DNA, în opinia lor, nu trebuie promovați tinerii. Și nu trebuie să existe tineri în funcții. Nu trebuie profesionalizați. La DNA vorbim de performanță. …

Mie nu mi se pare normal ce au făcut procurorii Negulescu și Savu. Am văzut cazul judecătoarei de la Ploiești, arestată”, a explicat între altele fostul șef al Camerei Deputaților în ultimul său cuvânt în fața magistraților CAB.

Curtea de Apel București a reluat, în 21 octombrie, dezbaterea apelurilor declarate de DNA și de fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea în dosarul de trafic de influență al acestuia, în care a fost deja condamnat la o pedeapsă cu executare.

La termenul respectiv al procesului judecătorii au ascultat pledoariile finale după ce l-au audiat la termenul anterior pe fostul oficial și după ce au schimbat încadrarea juridică a faptei acestuia.

„Admite cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorpuţie. În baza art. 386 alin. 1 C.proc.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului ZGONEA VALERIU-ŞTEFAN, din infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., în infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29.09.2021”, a stabilit instanța de judecată.

Astfel, după epuizarea administrării probelor din apel, a ascultării martorilor dar și a celui judecat Curtea poate trece la ascultarea pledoariilor finale și a ultimului cuvânt al lui Valeriu Zgonea.

La termenul din luna septembrie al procesului, fostul demnitar a dorit să dea o amplă declarație în fața judecătorilor pentru a lămuri „neînțelegerile” care apoi s-au transformat în acuze penale.

Astfel, pe parcursul declarației sale Valeriu Zgonea a făcut un amplu expozeu al naturii meseriei sale de politician, și punctual a explicat că a fost trimis la un moment dat de către partidul din care făcea parte la filiala locală Buzău pentru a decongestiona o situație politică ce nu făcea bine organismului politic.

În demersurile sale, a explicat Zgonea, a făcut numeroase drumuri București Buzău și retur, iar atunci când trebuia să rămână în zonă, cazarea sa se făcea la diverși membri ai partidului din care făcea parte.

Potrivit celor afirmate de Valeriu Zgonea în fața judecătorilor CAB, la întrebările insistente ale procuroarei DNA, Zgonea ar fi fost cazat inclusiv de actualul șef al PSD, Marcel Ciolacu în aceea perioadă în care la cunoscut pe consilierul județean și om de afaceri Dumitru Dobrică, cel care l-a și denunțat la DNA legat de pretinsele fapte de corupție.

Este de amintit că în acest dosar anchetatorii DNA au invocat la momentul concluziilor finale de la Tribunalul București și o serie de discuții existente între Zgonea și Marcel Ciolacu. Acestea însă nu au fost prezentate public la respectivul moment.

Astfel, redăm în continuare pasajele esențiale din declarația foileton a fostului șef al Camerei Deputaților dată în fața celor doi judecători ai Curții:

Autodeclarat „nevinovat”

„Vreau să reiterez că sunt nevinovat și vă povestesc în detaliu cum s-au petrecut lucrurile.

Citește și: `DELICATEȚEA` PIETREI de MOARĂ ce atârnă la gâtul EUROPARLAMENTARULUI Claudiu Manda

Pe domnul Dobrică îl cunosc de după an 2004 de la consilii naționale, de la diverse întâlniri. Precizez ca organizația partidului din Buzău de unde facea parte era cea mai performanta.

El a fost consilier județean și era parte a anturajului primarului si a președintelui județean al Buzăului.

Din 1996 fac parte din formațiunea politică în care am parcurs toate etapele posibile de ascensiune. Am fost ales consilier județean in 2000.

16 ani am favut parte din parlamentul României, am fost parte in birourile permanente… In 2012 am fost ales președintele CJ. In 2006 2007 am fost euroobservator in PE.

In 2008 2012 formațiunea politica a trecut prin proces de reorganizare la nivel local. Au fost numeroase conflicte privind trecerea la o viziune modernă. Conflictele erau produse inclusiv de generația tânără.

In 2008 2009 2010 au fost trei conflicte majore în formațiunea politică din Buzău iar președintele voia să îl dea afara pe domnul Dobrica.

Eu am controlat mai multe formațiuni locale în care existau conflicte interne iar persoane din ele au ajuns pe parcurs până și miniștri.

În echipa interimara formată la Buzău timp de șase luni au fost primarul si președintele cj buzău dar și domnul Dobrica care era vicepreședintele PSD Buzău.

Eu conduceam echipa provizorie pentru respectarea întocmai a tuturor procedurilor prevazute de statutul partidului.

In 2010 mergeam zilnic la Buzău și în toate comunele si localitățile din zona pentru a cunoaște toti primarii și viceprimarii pentru ca aceștia sa nu plece din organizație.

In cadrul alegerilor Constantin Boșcodeală a fost ales președintele organizației iar dobrica vicepreședinte.

De la acel moment a încetat coordonarea mea. In acea perioada am fost invitat la numeroase evenimente de familie a unor membri din organizația politica. Era vorba de nunti botezuri cumetrii. Eram mereu însoțit de partenera mea de viata de atunci Carmen Gheorghe”, a explicat în introducere Zgonea.

Prietenia cu denunțătorul…

„…

La momentul ala eram foarte bun prieten și cu unul dintre viceprimarii din zonă. Așa m-am împrietenit și cu Dobrică, după încetarea coordonării în zonă.

În 2011 domnul Dobrica a aflat că sunt pasionat de Franța și de Marea Britanie și ca fac o excursie în cele doua tari impreuna cu alți prieteni.

El a vrut să se alăture. Exista la dosar inscrisuri cu plati făcute de mine pentru Dobrica fără vreun. Interes. Închiriere mașină în Franța, mese rezervate pe numele meu. Asa procedam intre prieteni.

Inclusiv cand ei veneau la București dormeau la noi. Noi când mergeam într-acolo dormeam la ei”, a nuanțat Zgonea.

Numele lui Ciolacu, smuls sub tirul întrebărilor…

Zgonea a primit întrebări atât de la judecătorii CAB cât și de la procurorul DNA prezent la proces:

„Judecător: Cum va explicați denunțul? Ce a fost in mintea lui? De ce a vrut să vă denunțe?

Zgonea: nu îmi pot explica motivele lui pentru care a făcut denunțul. Înțeleg de la el (denunțătorul Dumitru Dobrică – n.r.) de pe holul tribunalului, că ar fi fost amenințat și că el era la rândul său cercetat pentru fapte de evaziune fiscală cu fonduri europene.

Când ne-am văzut la instanța și-a cerut scuze pentru ce a făcut chiar când am ascultat și declarația avocatului audiat am înțeles că acesta era un modus operandi al procurorului.

Judecător: legat de revelionul de la Viena ați dat o suma cash. Cand ați dat banii? La București, la Buzău??

Banii pentru Viena i-am dat lui dobrica la București

Judecător: legat de plățile făcute de doamna Gheorghe: păstra doamna documentele plăților si știați de asta ?

Eu nu știam când doamna Gheorghe făcea plățile la echipa de muncitori.

…….

Procuror DNA: mai precis, să indicați cu titlu de exemplu câteva persoane, colegi, prieteni cunoștințe la care ați stat cazat la Buzău.

Valeriu Zgonea: Întodeauna când plecam în teritoriu era o obișnuință ca să dorm la câte un primar sau la un parlamentar…totuși primarii erau cei care mă invitau ca să rămână găzduit la ei. Așa ne puteam cunoaște mai bine.

Procuror DNA: Vă rog să ne dați totuși câteva exemple, nume.

Valeriu Zgonea:….am stat și la Marcel Ciolacu, cu care de altfel sunt prieten, la primarul din Buzău, și la alți primari din zona respectivă, din comunele din județ, pe unde a trebuit să merg.

În felul acesta am considerat că ajungem să ne cunoaștem mai bine, eu să îi cunosc mai bine pe colegii de partid”, a mai declarat Zgonea în fața instanței.

Curtea de Apel București reluat, miercuri, dezbaterile în dosarul de mare corupție al fostului șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Anterior, la debutul dezbaterilor în faza de apel a procesului judecătorii au admis o serie de cereri ale apărării fostului demnitar între care și proba audierii intergatoriului.

„În baza art. 250 ind. 2 CPP, menţine măsura sechestrului asigurator aplicat prin Ordonanţa din 28.12.2017, până la concurenţa sumei de 62.143 lei, asupra contului bancar nr…. deschis la…. , aparţinând inculpatului ZGONEA VALERIU STEFAN.

În temeiul art. 100 alin. 3 CPP, admite cererea formulată de inculpatul ZGONEA VALERIU ŞTEFAN de audiere a martorilor Dobrică Dumitru şi Cristea Florin Cătălin.

Citește și: Clișeele’ europarlamentarului Manda, DEMONTATE FIR CU FIR de DNA – Celelalte INTERCEPTĂRI arată…

În temeiul art. 100 alin. 3 CPP, admite cererea inculpatului de vizionare în şedinţă publică a înregistrării audierii martorului Dobrică Dumitru, în etapa urmăririi penale.

În temeiul art. 100 alin. 3 CPP, admite cererea inculpatului de emitere a unei adrese către Autoritatea pentru Digitalizarea României, în vederea comunicării, în copie, a documentelor care au stat la baza numirii în funcţia de Preşedinte al CNMSI în data de 23.04.2013, a numitei Dobrică Ionela Viorela.

În baza art. 100 alin 4 lit. b CPP. respinge cererea inculpatului de reaudiere a celorlalţi martori audiaţi în etapa cercetării judecătoreşti desfăşurată cu ocazia judecăţii în fond, precum şi a martorilor Ion Marcel Ciolacu şi Popescu Bogdan Ioan, întrucât se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă.

Prorogă soluţionarea cererii de emitere a unor adrese către CSM şi către Inspecţia Judiciară, în vedere solicitării de lămuriri suplimentare. În baza art. 100 alin 4 lit. a CPP. respinge cererea de emitere a unei adrese către PICCJ – SIIJ, privind comunicarea stadiului plângerii formulate de numitul Dobrică Dumitru, ca nefiind relevantă în raport de obiectul probaţiunii din cauză.

În baza art. 100 alin. 4 lit. a CPP respinge cererea de efectuarea a unei expertize în specialitatea construcţii şi evaluarea proprietăţii imobiliare, ca nefiind relevantă în raport de obiectul probaţiunii din cauză. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare cu privire la soluţia de menţinere a măsurii sechestrului asigurător. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31.03.2021”, nota instanța la acel moment.

Trei ani cu executare

Fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a fost condamnat de magistratul Tribunalului București, în februarie 2020, la trei ani de închisoare cu executare pentru faptele de corupție pentru care a fost anchetat și dat pe mâna judecătorilor de către procurorii DNA.

Decizia în cazul acestuia nu este definitivă iar procurorii DNA dar și apărarea fostului demnitar au atacat decizia instanței cu apel.

Cazul a fost trimis în judecată în decembrie 2017 dar judecata efectivă a început în luna ianuarie 2019.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus, în decembrie 2017, trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Valeriu Zgonea, preşedinte al Camerei Deputaţilor la data faptei, pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi totodată vicepreşedinte al unei formaţiuni politice, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică, consilier judeţean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor funcţionari publici şi a promis că-i va determina să numească într-o importantă funcţie publică o rudă a acestuia.

Ulterior, arată procurorii, Zgonea a primit de la Dumitru Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism şi cheltuieli legate de construirea unei case de vacanţă în judeţul Covasna.

”La data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ştefan, persoana respectivă a fost numită în funcţia de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională, deşi nu avea pregătire de specialitate în domeniu.

Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea Valeriu – Ştefan, persoana respectivă şi-a păstrat funcţia la nivelul administraţiei publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale”, precizează procurorii anticorupţie.

În cauză s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii până la concurenţa sumei de 62.143 lei.

DNA menţionează că, în aceeaşi cauză, Dumitru Dobrică, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Buzău în perioada iunie 2004 – decembrie 2013 şi administrator/acţionar al unei societăţi comerciale, a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei.