Candidatul independent la Preşedinţia României Mircea Geoană a declarat că se amplifică problema drogurilor din România şi, dacă nu sunt „stârpiţi” traficanţii şi reţelele de droguri, problema va deveni la fel de gravă ca în ţările occidentale, unde autorităţile nu mai fac faţă. Geoană crede că statul român ar trebui să pună accentul pe prevenţie, în cazul drogurilor.

„Chestiunea drogurilor cred că se amplifică şi riscăm să o scăpăm de sub control. Ce se întâmplă? Statele slabe, cu politică slabă, cu administraţie slabă, cu politicieni care nu sunt suficient de competenţi, inevitabil se bazează pe zona dură a statului. Şi la noi, cu drogurile, pe bună dreptate, tot ce înseamnă dealer, tot ce înseamnă reţele de traficanţi de droguri trebuiesc stârpiţi”, a declarat Mircea Geoană, într-un interviu difuzat, miercuri seară, la Antena 3, potrivit news.ro.

Mircea Geoană a atras atenţia că sunt doar câteva ONG-uri şi poate o clinică privată care reabilitează tinerii consumatori de droguri.

„Dar nu este suficient. Statul român încearcă să stea cu pedala pe pedeapsă, pe pedeapsă, pe pedeapsă, puşcărie, puşcărie, puşcărie. Ok, pentru cei care merită, dar nimeni nu se uită la partea de prevenţie. Nimeni nu discută cu părinţii. Nu există în România, în afară de cred că un ONG sau două şi poate există o clinică privată, pentru reabilitarea acestor copii, acestor tineri”, a argumentat Geoană.

De asemenea, Mircea Geoană a afirmat că tinerii care consumă droguri trebuie priviţi ca victime, nu ca infractori.

„Este o problemă pe care, dacă nu o abordăm de la cap la cap riscăm să devină, în România, o problemă la fel de gravă ca în ţările occidentale care în clipa de faţă nu mai pot să facă faţă. Deci da, fermitate, legislaţie, dar copiii trebuie priviţi nu ca infractori, ci ca victime. Generaţia asta, pe vremea noastră noi nu aveam anxietăţile şi întrebările. Era mai predictibil. Tinerii de astăzi au probleme şi de natură emoţională, de natură psihică, sunt mult mai vulnerabili la astfel de chestiuni”, a spus Geoană.

Germania a suspendat noile exporturi de arme de război către Israel în timp ce se ocupă de provocările juridice, potrivit unei analize Reuters a datelor și a unei surse apropiate de Ministerul Economiei.

O sursă apropiată ministerului a citat un oficial guvernamental de rang înalt care a declarat că a oprit activitatea de aprobare a licențelor de export pentru arme către Israel din cauza presiunii juridice și politice exercitate de cazurile juridice care susțin că astfel de exporturi din Germania încalcă dreptul umanitar.

Ministerul Economiei nu a răspuns la solicitările de comentarii. Cu toate acestea, guvernul german a emis o declarație după publicarea articolului Reuters.

„Nu există niciun boicot german al exporturilor de arme împotriva Israelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit.

Anul trecut, Germania a aprobat exporturi de arme către Israel în valoare de 326,5 milioane de euro (363,5 milioane de dolari), inclusiv echipamente militare și arme de război, o creștere de 10 ori față de 2022, potrivit datelor Ministerului Economiei, care aprobă licențele de export.

Cu toate acestea, aprobările au scăzut în acest an, cu doar 14,5 milioane de euro acordate din ianuarie până la 21 august, conform datelor furnizate de Ministerul Economiei ca răspuns la o întrebare parlamentară.

Din această sumă, categoria armelor de război a reprezentat doar 32.449 de euro.

În apărarea sa față de două cazuri, unul în fața Curții Internaționale de Justiție și unul la Berlin, intentate de Centrul European pentru Drepturile Constituționale și Drepturile Omului, guvernul a declarat că nicio armă de război nu a fost exportată sub nicio licență eliberată de la atacurile Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, cu excepția pieselor de schimb pentru contractele pe termen lung, a adăugat sursa.

Atacul Israelului asupra Gaza a ucis peste 41.000 de palestinieni începând cu 7 octombrie, potrivit ministerului local al sănătății controlat de Hamas. De asemenea, a strămutat cea mai mare parte a populației de 2,3 milioane, a provocat o criză a foametei și a condus la acuzații de genocid la Curtea Mondială, pe care Israelul le neagă.

Niciun caz de contestare a exporturilor germane de arme către Israel nu a avut încă succes, inclusiv un caz intentat de Nicaragua la CIJ.

Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, potrivit Agerpres.

Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters.

Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe.

“Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani”, a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei.

“Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase”, a subliniat el.

Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Pasagerii zborului Delta Air Lines 1203, un Boeing 737-900, au avut surpriza neplăcută de a ateriza înapoi în Salt Lake City la câteva minute după decolare, din cauza unei probleme de presurizare, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

“Au început să ne doară foarte tare urechile. Toată lumea din jurul nostru îşi ţinea urechile. Urechile oamenilor au început să sângereze, nasurile lor au început să sângereze”, a declarat Jaci Purser, unul dintre pasageri, pentru CNN.  “Am auzit un pic de aer ieşind şi apoi a început să bubuie. Mi-am atins urechea şi am văzut sânge ieşind”.

Cel puţin zece persoane au avut nevoie de evaluare medicală sau de tratament, potrivit companiei aeriene. Nu au fost raportate răni grave.

“Le prezentăm scuze sincere clienţilor noştri pentru experienţa pe care au avut-o pe zborul 1203 pe 15 septembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al Delta.

Pasagerii rămaşi au fost plasaţi pe un alt zbor, iar tehnicienii Delta au rezolvat problema presurizării cabinei, a precizat Delta.

Într-un comunicat, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA a anunţat că a deschis o anchetă privind circumstanţele incidentului. Acesta este al doilea incident într-un interval scurt de timp pentru compania aeriană. La 10 septembrie, o aeronavă Delta Air Lines a lovit cu vârful aripii coada unei alte aeronave pe pista Aeroportului Internaţional Hartsfield-Jackson Atlanta.

Din mai 2024, nu mai puţin de paisprezece incidente în care a fost implicată Delta Air Lines au fost raportate Administraţiei Federale a Aviaţiei din SUA. Desigur, nu toate aceste incidente sunt imputabile companiei: în 2023, una dintre aeronavele sale a trebuit să se întoarcă din cauza diareei unui pasager.

Amenințările tot mai dese ale Rusiei generează alertă în rândul statelor B9. Acestea sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO, susține ministrul Apărării Angel Tîlvăr, la finalul reuniunii B9.

Potrivit declarației ministrul Apărării, formatul București 9 are, în continuare, un rol-cheie în conturarea abordării colective a flancului estic al NATO.

„Situația de securitate din regiunea Mării Negre rămâne îngrijorătoare. Ne confruntăm cu un set de amenințări în continuă evoluție, generate în principal de acțiunile agresive ale Rusiei. Aceste amenințări includ și tactici hibride – cum ar fi dezinformarea, atacurile cibernetice și eforturi continue de destabilizare a regiunii Mării Negre, cât și a întregului Flanc Estic. Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO – în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO. De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel Aliat, precum punerea în aplicare cât mai repede, a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO”, a declarat ministrul.

El a spus că „noi toți aici continuăm să ne coordonăm în diferite formate multilaterale pentru a oferi tot sprijinul pentru ca forțele armate ucrainene să aibă resursele necesare pe front”.

Angel Tîlvăr a adus în atenția B9 provocările cu care se confruntă Republica Moldova, un „stat puternic afectat de acțiunile hibride ale Federației Ruse”.

„Trebuie să acordăm atenția și sprijinul necesar pentru atingerea dezideratului de integrare europeană a Republicii Moldova. Este o investiție sigură în securitatea regiunii Mării Negre și a Europei”, a spus ministrul.

El a anunțat că în 20 septembrie este planificată cea de-a doua activare a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră – MCM BLACK SEA.

„Unul din proiectele prioritare la nivelul B9, cât și la nivelul întregii Alianțe, este dezvoltarea de coridoare de mobilitate pentru forțele și capabilitățile aliate, asigurând astfel desfășurarea rapidă a acestora, în întreaga zonă de responsabilitate a SACEUR. Desigur, cooperarea și coordonarea în aceste domenii, inclusiv prin implicarea finanțării în comun, atât în cadrul NATO, cât și al UE, sunt esențiale”, a adăugat ministrul Apărării.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că alegerile prezidențiale sunt o ocazie bună pentru el de a vorbi despre problemele reale din România și că a intrat în cursa pentru funcția supremă în stat pentru că nu are ce pierde, având numai de câștigat.

Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la TVR Info, că printre problemele identificate se numără cele demografice, depopularea țării, lipsa speranței, a încrederii, lipsa încrederii între cetățeni și stat.

„Este extrem de important cine va fi președintele României și toată lumea se concentrează pe alegerile prezidențiale. Dacă nu ai candidat, rămâi izolat în județul tău, cu listele județene. Pe de altă parte, este o ocazie bună pentru a te adresa tuturor cetățenilor din România, pentru că la alegerile prezidențiale trebuie să vorbește despre prezent și despre viitor.

Eu nu am ce pierde, am doar de câștigat, pot să ridic probleme despre care ceilalți nu vorbesc, problemele reale ale României, problemele demografice, depopularea țării, lipsa speranței, a încrederii, lipsa încrederii între cetățeni și stat

Dacă lipsește încrederea, poți construi autostrăzi, să vorbești despre subiecte importante, dar fără încredere nu poți să construiești nimic, dacă nu există speranța, în România, că mâine va fi mai bine”, a spus Kelemen.

Acesta s-a întrebat unde va fi România peste 10-20 de ani după ce milioane de români au plecat din țară.

”Eu îmi permit să fiu sincer și să vorbesc despre problemele reale, fără isterie, vocea rațiunii. Și despre asta voi vorbi eu în această campanie și acestea sunt problemele reale ale României”, a conchis liderul Uniunii.