Doi astronauţi au efectuat prima ieşire privată în spaţiu şi au testat costume spaţiale subţiri concepute de SpaceX, într-una dintre cele mai îndrăzneţe încercări de până acum de a depăşi limitele zborurilor spaţiale cu finanţare privată. Expediţia spaţială a avut loc la o altitudine de aproximativ 700 km deasupra Pământului, în timp ce Staţia Spaţială Internaţională (ISS) funcţionează la o altitudine de aproximativ 400 km.

La sute de mile deasupra Pământului şi orbitând la aproape 30.000 km/h (18.600mph), miliardarul Jared Isaacman, 41 de ani, care a cartografiat misiunea Polaris Dawn, a ieşit joi din capsula spaţială la ora 10.52am GMT.

„Acasă avem cu toţii multă treabă de făcut, dar de aici Pământul pare cu siguranţă o lume perfectă”, a declarat el, în timp ce stătea pe o scară şi privea în jos spre suprafaţa Pământului.

Isaacman a fost urmat de Sarah Gillis, inginer senior la SpaceX, care a lucrat mulţi ani la misiuni de la sol. Gillis, în vârstă de 30 de ani, a efectuat teste de mişcare pentru a evalua modul în care noul costum SpaceX – un echivalent mult mai puţin voluminos al echipamentului NASA – funcţionează în vidul din spaţiu.

Pentru a pregăti testul, efectuat la o altitudine de 700 km, capsula Crew Dragon a fost complet depresurizată, ceea ce înseamnă că întregul echipaj – inclusiv cei doi care au rămas înăuntru – s-a bazat pe costumele lor spaţiale pentru oxigen şi presiune.

Până în prezent, doar agenţiile guvernamentale bine finanţate au reuşit să efectueze ieşiri în spaţiu, cunoscute sub numele de EVA (activităţi extravehiculare), şi acestea sunt o performanţă extrem de dificilă. Majoritatea au fost efectuate de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi de pe staţia spaţială chineză Tiangong.

Companiile private preiau treptat conducerea în domeniul zborurilor spaţiale, pe măsură ce guvernele, în special cel american, încearcă să cheltuiască veniturile fiscale în altă parte. NASA a contractat SpaceX pentru a trimite astronauţi, inclusiv prima femeie, pe Lună în acest deceniu.

Misiunea Polaris Dawn

Misiunea Polaris Dawn este a doua pe care Isaacman a finanţat-o. Acesta a refuzat să detalieze preţul, dar se estimează că misiunile vor costa sute de milioane de dolari.

În 2021, pilotul privat şi acum astronaut instruit, care a făcut milioane de dolari cu compania sa de plăţi electronice Shift4, a zburat în misiunea Inspiration4, primul zbor spaţial orbital efectuat de un echipaj complet civil. Misiunea a inclus un supravieţuitor al cancerului, precum şi un inginer de date care şi-a câştigat locul în urma unei trageri la sorţi.

Elon Musk SpaceX a operat misiunea, pe care o consideră o etapă majoră pentru a face accesul la spaţiu mai uşor şi mai ieftin. Musk intenţionează să ducă astronauţi pe Lună şi, în cele din urmă, pe Marte. Compania sa dezvoltă cea mai mare şi mai puternică rachetă construită vreodată, numită Starship, şi a efectuat patru zboruri de testare ale sistemului înalt de 120 de metri. Următorul urmează să aibă loc în noiembrie.

În timpul misiunii lor de cinci zile, echipajul Polaris Dawn va acţiona ca subiecţi de testare pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, călătorind prin porţiuni ale centurii de radiaţii Van Allen şi analizând apoi efectele radiaţiilor spaţiale asupra corpurilor lor. Din misiune mai fac parte un locotenent-colonel pensionat al forţelor aeriene americane, Scott Poteet, 50 de ani, şi un alt inginer SpaceX, Anna Menon, 38 de ani.

Plimbarea în spaţiu a lui Polaris Dawn a avut loc în timp ce un număr record de 19 astronauţi orbitau Pământul, după ce racheta rusească Soyuz a transportat doi cosmonauţi şi un astronaut american la ISS.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că plafonarea prețurilor la unele produse alimentare, stabilită prin decret de Ungaria, este contrară dreptului comunitar și aduce atingere liberei concurențe, conform Rador Radio România.

Într-un comunicat dat publicității joi, instanța, cu sediul la Luxemburg, precizează că această reglementare îi împiedică pe distribuitori să fixeze în mod liber prețul și cantitățile oferite spre vânzare.

Curtea amintește că în februarie 2022, în contextul pandemiei de COVID-19, Guvernul Ungariei a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare. Începând din noiembrie același an, ca urmare a războiului din Ucraina, au mai fost incluse alte două produse: ouă și cartofi.

Ungaria și-a motivat decizia prin dorința de a combate inflația și de a-i proteja pe consumatorii vulnerabili, însă Curtea a stabilit că măsura nu a fost proporțională cu obiectivele propuse.

Ulterior, de la 1 iunie 2023, Ungaria a obligat lanțurile de magazine, cu vânzări anuale de peste un miliard de forinţi (2,72 milioane de dolari) să ofere reduceri săptămânale de preț la 20 de produse alimentare, inclusiv carne de porc, lapte, brânză şi pâine.

Autorităţile au început capturarea și relocarea urşilor de pe Transfăgărăşan în sanctuarul de la Zărneşti (Brașov). O ursoaică cu pui, care a devenit agresivă, va fi primul exemplar mutat. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat, joi, la Digi24 că, după închiderea Transfăgărășanului, și odată cu acest lucru dispariția hranei oferită de turiști urșilor, animalele vor ataca gospodăriile oamenilor din zonă în căutare de mâncare.

„Urșii sunt intelegenti și de multe ori acest proces de capturare e unul anevoios, cu atât mai mult cu cât trebuie să prindem și puiul pentru a-i trimite la Zărnești la sanctuarul de urși”, a spus ministrul. Urșii vor fi tranchilizați, ei urmând a fi capturați în cuști speciale care au început deja să fie instalate pe marginea drumului, pe Transfăgărășan.

Fechet a precizat că urșii de pe Transfăgărășan „trebuie trimiși într un număr cât mai mare posibil la sanctuar” și că „vor fi duși în limita a câți urși poate primi acel sanctuar”.

„Colegii mei de la Garda Forestieră îmi spun că săptămânal se aplică un număr însemnat de amenzi turiștilor care aleg să hrănească urșii. Când nu va mai avea cine să-i hrănească, pentru că Transfăgărășanul se va închide în curând, acești urși vor ataca gospodăriile din acea zonă”, a avertizat Fechet.

Antrenorul spaniol Mikel Arteta şi-a prelungit contractul cu Arsenal „pe termen lung”, a anunţat, joi, clubul londonez.

Sosit pe banca tunarilor la sfârşitul anului 2019, fostul mijlocaş în vârstă de 42 de ani a ajuns la un acord cu clubul londonez până în 2027.

Contractul său actual este valabil până la sfârşitul acestui sezon.

Cu Arteta la cârmă, tunarii au terminat pe locul doi în ultimele două sezoane din Premier League şi au câştigat o Cupă FA în 2020.

Arsenal este pe locul patru în Premier League după trei etape şi înfruntă Tottenham duminică în derby-ul din nordul Londrei.

Senatorul PNL Florin Cîțu, fost premier și ministru de finanțe, a încasat un salariu de parlamentar mai mic decât cel din anul precedent.

Senatorul PNL Florin Cîțu, fost premier între decembrie 2020 și noiembrie 2021, ministru al finanțelor (iulie-august 2021) și ministru al investițiilor și fondurilor europene (septembrie-noiembrie 2021), se află la al doilea mandat în Parlamentul României. Cîțu a ocupat și funcția de președinte al Senatului, în perioada noiembrie 2021 – iunie 2022. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Românii care și-au creat identitate digitală prin aplicația ROeID vor putea să se identifice și să se autentifice și în alte sisteme informatice ale statelor membre UE, după un audit la nivel european care a arătat că sistemul are un nivel de încredere substanțial, conform cărții de identitate existente la momentul actual în România, a anunțat joi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Comisia Europeană a recunoscut ROeID ca fiind sistemul de identificare electronică al Statului Român, iar notificarea a fost publicată în jurnalul Uniunii Europene, spune ADR.

• „ROeID beneficiază de cele mai avansate soluții de securitate cibernetică și asigură posibilitatea interacționării rapide cu administrația, cu un singur set de credențiale. Cetățenii au acces la toate operațiunile digitale indifferent dacă se află în țară sau străinătate, pot să plătească taxe, impozite pot solicita și obține diverse documente și beneficiază de numeroase servicii.”, a declarant Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Sistemul ROeID a fost supus testării și auditării de către Rețeaua de Cooperare a Uniunii Europene în conformitate cu metodologia reglementată de Regulamentul 910 / 2014 (regulament eIDAS).

În urma acestui audit, ROeID a fost recunoscut de către țările membre având un nivel de încredere substanțial, conform cărții de identitate existente la momentul actual în România.

• „Acordarea acestui nivel de încredere sistemului ROeID permite folosirea identității electronice naționale transfrontalier în cadrul sistemelor informatice ale statelor membre UE prin intermediul nodurilor eIDAS. Totodată, cetățenii români au garanția că vor beneficia de un serviciu de încredere pentru identiticarea și autentificarea în cadrul sistemelor informatice naționale care oferă servicii de e-guvernare și sunt înrolate în ROeID”, se arată în comunicatul ADR.

Cum îți poti face identitate digitală prin ROeID

Pentru a-ți crea identitatea digitală ai nevoie de un telefon smartphone Android sau iPhone, pe care să-ți instalezi aplicația de mobil ROeID, și de cartea de identitate.

Potrivit autorităților, crearea contului ROeID presupune 5 pași:

• 1. Deschizi aplicația și introduci datele personale prin fotografierea buletinului
• 2. Faci un selfie din aplicație
• 3. Filmezi un clip video mișcând capul
• 4. Filmezi în continuare cartea de identitate
• 5. Înregistrezi un clip audio-video în care citești textul afișat de aplicație

Odată validată solicitarea, primești un mesaj de confirmare pe adresa de e-mail (numele de utilizator) furnizată în procesul de înregistrare și o notificare în aplicația mobilă ROeID de unde îți stabilești mai departe o parolă.

Cu acest set unic de date de acces ar trebui teoretic să te poți înregistra în orice sistem IT al statului care se va interconecta la ROeID, care vor avea opțiunea de login, de conectare cu ROeID, marcată printr-un buton specific – „Autentificare cu ROeID”.

Poți folosi ROeID în platformele informatice administrate de instituțiile publice așa cum folosești acum contul Facebook sau Google pentru a te autentifica în alte platforme private. ROeID este interconectată cu Ghișeul.ro, PCUe, ANRE si alte platforme ale primăriilor.

HotNews.ro a testat această aplicație în noiembrie 2023, la 6 luni de la lansarea acesteia în versiune beta, și a arătat la cel moment că procesul de creare a unui cont dura mai mult, iar accesul la sistemele IT devenise mai complicat.

Citește: Statul mută cozile de la ghiseu și în online. Aplicația care ar trebui să-ți aducă instituțiile la un click distanță te pune, de fapt, la rând la fiecare. Și nu e singura problemă