Elena Lasconi așteaptă de la președintele interimar Ilie Bolojan să fie mai transparent cu cheltuielile prezidențiale și să facă publice dovezile pentru care s-au anulat alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut.

Președinta USR, Elena Lasconi, a declarat miercuri, la Digi24, că ar vrea ca președintele interimar Ilie Bolojan să facă publice cheltuielile președinției și să prezinte dovezile pentru care au fost anulate alegerile.

„Eu îmi doresc ca dl. Bolojan să se ridice la înălțimea acestei funcții, chiar dacă vorbim despre un interimat. Îmi doresc să transparentizeze cheltuielile Administrației Prezidențiale și, de asemenea, îmi doresc să vină cu dovezi clare, dovezi care nu au fost prezentate de Klaus Iohannis, de ce s-au anulat alegerile.

Îmi doresc să știu dacă există o influență a Rusiei, așa cum ni s-a comunicat (…). Aș vrea să văd aceste dovezi, pentru că peste nouă milioane de oameni au votat la prezidențiale și noi nu avem niciun răspuns.

Pe de altă parte, înțeleg frustrarea și supărarea oamenilor, pentru că nu ni se spune absolut nimic și, practic, ni se transmite că votul nostru nu contează”, a declarat Elena Lasconi.

Ea a mai precizat că încă nu a vorbit cu Ilie Bolojan, dar speră ca acest lucru să se întâmple după preluarea mandatului.

Va desecretiza llie Bolojan cheltuielile Administrației Prezidențiale? Răspunsul lui Cătălin Predoiu

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, va decide dacă va desecretiza cheltuielile Administrației Prezidențiale, „după ce va analiza ce e mai bine de făcut pentru români”, spune liderul interimar al PNL, Cătălin Predoiu.

„Există un principiu care a fost respectat în activitatea PNL, respectiv de a avea o comunicare și o cooperare instituțională în limita competențelor fiecărei instituții cu președintele României, cu atât mai mult, cu cât Ilie Bolojan va exercita funcția de președinte interimar al României, această colaborare va fi una foarte bună în interesul țării.

Pe de altă parte, problema asta este exclusiv la latitudinea atribuțiilor fiuncției prezidențiale”, spune Cătălin Predoiu, întrebat dacă va cere președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, să desecretizeze cheltuielile Administrației Prezidențiale.

Politehnica Iași primește lovituri din toate părțile. Moldovenii, care sunt în criză financiară și sportivă, au aflat că au rămas și fără siglă și palmares. Echipă de tradiție, aceasta a fost înființată în 1945. Apoi, în 2010, s-a retras din campionat.

Sigla și palmaresul au fost cumpărate cu 85.455 de euro, 71.811 euro fără TVA,  de către o persoană necunoscută. Ieșenii sunt sub concordat preventiv (procedură care ajută companiile cu probleme care încă au potențial).

Palmaresul a costat 711 de euro plus TVA, iar marca 71.100 euro plus TVA. Aceste sune au fost stabilite de lichidatorul societății, Eurobusiness, potrivit GSP.

Actuala echipă, înființată în 2010, închiriase de la Eurobusiness marca și palmaresul, care acum nu se mai pot folosi.

Poli are o nouă stemă, care a fost lansată în urmă cu doi ani și care a stârnit critici din partea fanilor.

Moldovenii sunt la un pas de retrogradare. Au 23 de puncte și sunt pe penultimul loc în Superligă. În 2025, au pierdut 4 meciuri. Au obținut doar un punct în meciul cu U Cluj, scor 2-2. Asta după ce fostul lider a condus cu 2-0 până în minutul 90.

Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) a atras atenţia, miercuri, asupra disfuncţionalităţilor „grave” ale Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), despre care, susţin reprezentanţii asociaţiei, blochează validarea serviciilor medicale, eliberarea reţetelor şi efectuarea investigaţiilor, potrivit Agerpres.

„În acest context, APMA solicită ridicarea imediată a restricţiilor impuse de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) până la remedierea completă a problemelor tehnice. De peste o săptămână, numeroşi medici semnalează imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale, ceea ce afectează grav accesul pacienţilor la tratamente. Deşi procedura prevede că preşedintele CNAS trebuie să emită un ordin pentru deblocarea situaţiei începând cu 5 februarie, acest ordin nu a fost emis, iar termenul legal de trei zile lucrătoare pentru validarea serviciilor medicale raportate a fost deja depăşit”, afirmă APMA într-un comunicat remis presei.

Potrivit sursei citate, există „riscul real” ca serviciile prestate să nu fie recunoscute şi achitate, generând pierderi financiare „majore” pentru furnizorii de servicii medicale.

APMA afirmă că problemele tehnice din sistem afectează şi obligaţiile fiscale ale medicilor, întrucât facturile trebuie transmise către ANAF în termen de cinci zile, conform legislaţiei în vigoare.

„Actualele disfuncţionalităţi îi obligă pe profesioniştii din sănătate să găsească ferestre orare nocturne în care sistemul funcţionează, pentru a putea respecta atât raportările medicale, cât şi cele financiare. Această situaţie este inacceptabilă şi pune presiune suplimentară pe un sistem deja suprasolicitat. În acest context, APMA solicită CNAS să ia măsuri urgente pentru a asigura funcţionarea continuă şi fiabilă a SIUI, astfel încât activitatea medicală să nu fie afectată, iar pacienţii să beneficieze de servicii fără întârzieri. Ridicarea temporară a restricţiilor de validare reprezintă o soluţie firească, până la rezolvarea completă a problemelor tehnice”, se mai arată în comunicat.

Şi Patronatul Medicilor Specialişti cu Practică Independentă a atras atenţia marţi asupra faptului că disfuncţionalităţile Sistemului Informatic Unic Integrat afectează procesarea serviciilor medicale şi decontările prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Ce se va întâmpla cu Ucraina? Au trecut deja trei săptămâni de la învestirea în funcție a lui Donald Trump, iar războiul din Ucraina continuă să facă ravagii, în ciuda faptului că președintele american a promis că îl „va încheia într-o zi”.

Înainte să revină în funcție, în perioada dintre câștigarea alegerilor și învestirea la Casa Albă, Donald Trump dăduse niște semnale care păreau pozitive – s-a întâlnit cu Zelenski la Paris, iar în discuții private cu unii lideri părea că nu ar fi dispus să cedeze în fața rușilor.

După 20 ianuarie, însă, președintele american a dat de înțeles că este dispus să continue să ajute Ucraina, însă dorește ca aceasta să-i livreze minerale rare, resurse de care dispune și pe care guvernul american vrea să le folosească pentru manufactura de dispozitive.

De cealaltă parte, Rusia și Ucraina s-au poziționat într-o expectativă precaută – Ucraina a încercat să evite orice situație în care ar putea să provoace furia lui Trump, în timp ce Rusia l-a lăudat pe Trump pentru a încerca să obțină favoarea liderului american – Putin dându-i dreptate și spunând că dacă ar fi fost el în funcție în 2022, invazia din Ucraina nu ar mai fi avut loc.

Ce spune și ce face Donald Trump

De când a început invazia din Ucraina, Donald Trump a vorbit constant despre faptul că aceasta nu ar fi avut loc dacă el ar fi fost la Casa Albă la acel moment. Un lucru greu de crezut, având în vedere felul în care acționează Kremlinul și dorința acestuia de a-și reface imperiul, o declarație de politică externă transmis clar și răspicat cu mai multe ocazii de către Putin și de către alți acoliți ai săi.

De-a lungul anilor care au urmat, Trump s-a poziționat constant ca adversar al ajutorului pentru Ucraina în lupta sa pentru a-i opri pe invadatorii ruși. Mai aproape de alegerile din 2024, Trump l-a criticat chiar pe Zelenski, spunând că SUA dă miliarde de dolari „unui om care nu vrea să facă pace”.

Ulterior, Trump a spus că nici măcar nu trebuie să fie în funcție ca să încheie, de unul singur războiul din Ucraina. Le-a promis americanilor că dacă va fi ales, va opri război „a doua zi”. Bineînțeles că acest lucru e imposibil și nu s-a întâmplat, însă retorica lui Trump a continuat în același fel.

Totuși, Trump a început să dea unele semnale pozitive pentru Ucraina după ce a câștigat alegerile – s-a întâlnit cu Zelenski, iar în unele conversații private, cu Olaf Scholz, de exemplu, ar fi avut o abordare care nu lăsa să se înțeleagă că vrea să abandoneze Ucraina.

Ulterior, președintele american s-a arătat deschis ideii de a discuta direct cu Putin și de a „găsi soluții” pentru războiul din Ucraina. Apoi, într-o încercare de a nu părea foarte împăciuitor față de Kremlin, Trump a trecut, în stilul său imprevizibil, la amenințări față de Rusia – dacă Kremlinul nu vrea să vină la negocieri, președintele american i-a promis noi sancțiuni și lovituri economice.

Știm deja, însă, că amenințările cu sancțiunile și perturbările economice nu mișcă câtuși de puțin Rusia, care se află deja de trei ani sub un regim dur de sancțiuni care nu au avut efectul scontat de a-i schilodi economia din diverse motive – în principal pentru că rușii au reușit să găsească modalități de a le ocoli și pentru că-și vând resursele la prețuri mici unor alți actori interesați – China sau India, fiind cei mai mari beneficiari.

Cel mai recent, Trump a lansat o aparentă amenințare la adresa lui Zelenski, probabil pentru a se asigura că Ucraina îi va da ce-și dorește – mineralele rare folosite pentru producția de dispozitive. Președintele american a spus că Ucraina „ar putea ajunge să fie rusească într-o zi”, comentariu pe care Kremlinul l-a exploatat imediat, replicând cu satisfacție că „o parte considerabilă a Ucrainei este deja rusească și își dorește să fie așa”.

Așa cum ne-a obișnuit și având în vedere ce s-a întâmplat și ce a spus până acum, e neclar care e planul președintelui Donald Trump.

Rămâne, însă, de văzut cât de mult va periclita stilul tranzacțional de a face politică al lui Trump șansele Ucrainei de a rămâne independentă și cu teritoriul intact.

Ce spune și ce face Zelenski

Încă din toamna anului trecut, Volodimir Zelenski a încercat să mențină un ton cât mai neutru în dialogul cu administrația Biden și cu Donald Trump, temător fiind de posibilitatea că ar putea să pară că susține un candidat sau pe altul.

Știind deja stilul de politică al lui Trump, Zelenski a încercat să fie conciliant față de liderul american, acceptând chiar și ideea unei negocieri de pace cu Rusia, mai ales când a devenit tot mai evident că Ucraina nu va putea să lupte până la capăt pentru recuperarea completă a teritoriilor sale.

La un moment dat, Zelenski a acceptat chiar public explicit faptul că teritoriile ucrainene ocupate nu vor mai putea fi recuperate prin forța armelor și că Ucraina va trebui să găsească o formulă diplomatică prin care să se reîntregească teritorial.

Chiar și recent, Zelenski a fost de acord să ofere SUA mineralele rare pe care le vrea Trump, în schimbul continuării sprijinului american pentru efortul de apărare al Ucrainei în fața rușilor.

Poziționarea lui Zelenski a fost pragmatică inclusiv față de afirmațiile mai mult oficiali de rang înalt ai administrației americane, printre care și secretarul de stat, Marco Rubio, care au spus că și Ucraina și Rusia vor trebui să accepte concesii pentru a obține pacea.

Rămâne, totuși, neclar, cât de departe vor merge aceste concesii și ce vor însemna ele mai ales pentru Ucraina.

Zelenski va trebui să rămână pragmatic, însă, în săptămânile și lunile care urmează – deși ar putea spera că Donald Trump ar putea să treacă la o susținere mai puternică față de Ucraina dacă Rusia îl va irita suficient de mult cu cererile ei, este încă neclar care e viziunea lui Trump pentru pace și dacă e dispus să lase Ucraina să fie consumată de invadator, doar pentru a-și satisface ego-ul.

Ce spun și ce fac rușii

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a însemnat o oportunitate pentru ruși să sădească și mai multă discordie și haos printre europeni, Ucraina și alți aliați ai SUA, inclusiv NATO.

Regimul de la Kremlin a adoptat un ton aproape „birocratic” în relația cu SUA după ce Donald Trump a redevenit președinte – Vladimir Putin s-a arătat deschis la negocieri, la o posibilă discuție față în față cu președintele american și chiar l-a lăudat și măgulit pe liderul american, oferindu-i complimente generoase cu mai multe ocazii.

Bineînțeles că acest lucru s-a datorat și faptului că Rusia a fost pe deplin satisfăcută de multe dintre deciziile lui Trump – starea de incertitudine în care a plasat ajutorul pentru Ucraina sau suspendarea fondurilor prin USAid, o mână de ajutor nesperată pe care Rusia a primit-o în eforturile sale de propagandă.

În același timp, acoliții și reprezentanții lui Putin s-au grăbit să vorbească despre pace și despre cum Donald Trump este cel care ar putea să soluționeze, într-un final, sângerosul conflict lung deja de aproape trei ani.

Simțind distanțarea dintre Ucraina și SUA, Kremlinul a profitat imediat pentru a-l ataca pe Zelenski, pe care l-a numit ilegitim și despre care a spus că nu ar trebui să participe la negocieri. Retorica obișnuită a Kremlinului a continuat în același stil, numind guvernul actual ucrainean un „regim ilegitim” și menținându-și intransigența în ce privește teritoriile ocupate și despre care susține că le-a anexat, deși nu le controlează nici măcar complet.

Rusia susține în continuare că nu e dispusă să accepte ceva mai puțin decât recunoașterea de către Ucraina și SUA a raptului teritorial pe care l-a comis. În același timp, nici din partea Kremlinului nu putem avea siguranță că intențiile sale chiar sunt sincere și că Putin chiar își dorește pacea sau negocieri cu Ucraina și SUA.

Dictatorul rus ar putea inclusiv să orchestreze o uriașă mascaradă tocmai pentru a sădi și mai multă discordie între Ucraina și Rusia și pentru a profita de slăbiciunea auto-impusă a Statelor Unite în negocierea cu cel mai mare adversar al său – dorința lui Donald Trump de a obține pacea cu orice preț.

Europenii încearcă să adopte poziții mai dure față de Trump. Vance și șeful Pentagonului vin în Europa

După șocul declarațiilor privind Groenlanda și amenințările cu tarife, liderii europeni au adoptat un stil ceva mai combativ la adresa lui Donald Trump, inclusiv în ce privește Ucraina. După ce a declarat că UE va răspunde Americii „într-o oră” dacă se ajunge la impunerea de tarife ostile, cancelarul german, Olaf Scholz, a luat o poziție intransigentă și față de declarația lui Trump privind mineralele rare pe care vrea să le obțină de la Ucraina, în schimbul ajutorului militar.

Liderul german i-a spus lui Trump că este „egoist” și a spus că Ucraina ar trebui ajutată să-și revină economic după trei ani de război. „Ar fi foarte egoist, foarte egocentric să folosim resursele țării pentru a finanța sprijinul pentru apărare”, l-a criticat Scholz pe Trump.

Între timp, Pete Hegseth, secretarul american al apărării urmează să devină primul membru al celei de-a doua administrații Trump care vizitează Europa – urmând să ajungă pe continent miercuri, cu doar câteva zile înainte de împlinirea a trei ani de război în Ucraina. Hegseth urmează să participe la întâlnirea cu Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, forumul internațional stabilit de predecesorul său, Lloyd Austin, pentru a obține ajutoare în sprijinul țării invadate.

„Secretarul va reitera angajamentul președintelui Trump pentru un sfârșit pe cale diplomatică a războiului din Ucraina cât mai repede cu putință. Va sublinia, de asemenea, nevoia pentru o consolidare a leadershipului european în ce privește ajutorul de securitate pentru Ucraina”, a transmis Pentagonul înainte de plecarea oficialului american.

Și vicepreședintele JD Vance urmează să vină în Europa, săptămâna viitoare. El se va opri în Franța și în Germania pentru discuții cu liderii de la Paris și Berlin, urmând, ca apoi să meargă la Conferința de Securitate de la Munchen.

De asemenea, Zelenski consideră că Uniunea Europeană va trebui să ia parte neapărat la discuțiile de pace. „Dacă oamenii cred că trebuie să trecem pe calea diplomatică și eu cred că suntem gata să trecem pe calea diplomatică, trebuie să fie SUA, Europa, Ucraina și Rusia”, a spus Zelenski.

Între timp, administrația americană a pus pe pauză dezvoltarea planului de pace pentru Ucraina pentru a începe o serie de consultări cu aliații europeni, scrie The Kyiv Independent. Keith Kellog, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, le-a dat asigurări diplomaților europeni că aliații NATO vor fi consultați înainte de a finaliza orice propunere de pace. Kellog a promis și că va intra în dialog deschis cu șefii de stat din Europa pe această temă.

Relația SUA cu Europa, mai ales din perspectiva ajutorului dat Ucrainei, urmează să se schimbe – pentru că administrația Trump ar vrea să dea ajutoare Ucrainei fără să mai crească cheltuielile de la bugetul său, o abordare propusă de Kellog ar putea să fie cea în care aliații europeni cumpără armament de la SUA pentru a-l da Ucrainei. Kellog ar urma să facă această propunere la întâlnirile de la Conferința de Securitate de la Munchen.

Săptămânile care urmează vor fi cruciale

Este destul de clar că nici președintele american și nici dictatorul rus nu-și doresc să plece învinși de la negocieri. În același timp, e greu de văzut în acest moment cum ar putea arăta un compromis în Ucraina și dacă e vreo cale ca cele două țări să poată să oprească ostilitățile.

Și Ucraina și Rusia au rămas intransigente în ce privește felul în care ar trebui să arate un acord de pace – Rusia vrea recunoașterea raptului pe care l-a comis și transformarea Ucrainei într-un stat neutru sub influența sa, în timp ce Ucraina vrea retragerea imediată a invadatorilor ocupanți din teritoriile sale recunoscute internațional.

Toate acestea ne-ar putea duce cu gândul la posibilitatea că războiul din Ucraina va fi „înghețat” probabil pe linia actuală de contact, cu niciuna dintre părți nerecunoscând suveranitatea celeilalte asupra teritoriilor disputate.

Totuși, un astfel de deznodământ, deși nu ar fi cel mai bun pentru Rusia, tot ar avantaja-o pentru că ar fi posibil scenariul de care s-a mai discutat și care a fost pomenit inclusiv de Zelenski, în care Rusia „s-ar odihni” câțiva ani, doar pentru a relua războiul mai târziu, similar cu modul în care a acționat după prima sa invazie, în 2014.

Ucraina, în schimb, a cerut garanții de securitate dacă se va ajunge la un astfel de armistițiu temporar – aderarea la NATO sau, dacă nu e posibilă, primirea de arme nucleare. E clar că ambele ar escalada grozav tensiunile Rusia-Occident, cu rezultate greu de prevăzut.

Consensul e greu de intuit, însă crucială va fi abordarea lui Donald Trump de acum încolo – va urmări pacea cu orice preț, chiar și cu prețul sacrificării Ucrainei, de dragul dorinței sale probabile de a obține un premiu Nobel pentru pace – sau va prefera să continue sprijinul pentru aliați, chiar și doar pentru a le obține resursele într-o manieră tranzacțională.

Trimisul special american pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a confirmat, săptămâna trecută, că va dezvălui planul lui Trump pentru pace în Ucraina la reuniunea Consiliului de Securitate de la München.

Într-o postare pe rețelele sociale, Kellogg a spus că „obiectivul lui Trump de a pune capăt războiului sângeros și costisitor din Ucraina” va fi abordat la München, adăugând, mai târziu, că intenționează să discute acolo cu „aliații Americii care sunt gata să lucreze cu noi”. Conferința de la München va avea loc în perioada 14-16 februarie.

Planul ar include, conform Bloomberg, „potențiala înghețare a conflictului și lăsarea teritoriilor ocupate de ruși sub controlul acestora, oferind, în același timp, garanții de securitate Ucrainei”, fără a oferi detalii despre cum ar arăta acele garanții de securitate.

În discursul său video de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a remarcat că echipa sa a avut contacte extinse cu guvernul american în ultimele zile în ceea ce privește discuțiile de pace.

„Ne-am intensificat semnificativ contactele cu Administrația SUA”, a spus Zelenski. „De asemenea, avem comunicări destul de substanțiale cu ceilalți parteneri ai noștri. Ucraina are nevoie de o pace reală, durabilă și garantată și de mijloace pentru a se asigura că Rusia știe întotdeauna ce îi așteaptă pe cei care doresc să facă rău Ucrainei. Suntem deschiși către o diplomație puternică și tocmai pregătim o astfel de diplomație. Și asta necesită rezistența luptătorilor noștri, eficiența armatei noastre, modernizarea armatei noastre”.

De asemenea, Kremlinul a anunțat, tot săptămâna trecută, că a fost în contact din ce în ce mai strâns cu SUA. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este pregătită să negocieze cu Zelenski, în ciuda refuzului dictatorului Vladimir Putin de a purta discuții cu el, deoarece mandatul liderului ucrainean a expirat din punct de vedere tehnic anul trecut, iar țara rămâne sub legea marțială.

The Ministry of Investments and European Projects (MIPE) is launching, this year, calls for projects worth over 1.7 billion euros within the Health Programme, the institution announced in a press release sent to AGERPRES on Wednesday.

„This year is a crucial year for the Romanian healthcare system, which comes with 97 calls for funding through the Health Programme, totaling more than 1.7 billion euros. Over 250 million euros are invested in screening, for the early detection of serious diseases, over 200 million euros in oncology, so that cancer patients have access to modern treatments, over 200 million euros for the treatment of critically ill patients, Intensive Care Units (ICUs) and major burns centres, so that hospitals are better equipped for emergencies. Ultimately, these are funds that mean safer hospitals, faster treatments and medical services closer to people,” stated Minister Marcel Bolos, quoted in the press release.

Over 672,000 people will benefit, thanks to European funds, from screening programmes for the early diagnosis of oncological diseases or communicable diseases. Other investments will target the infrastructure and medical services in Romania, emphasising the increase in the accessibility and quality of medical care at all levels, notes the same source.

The programme aims to develop a modern and efficient medical system, from prevention and diagnosis to treatment, through investments in infrastructure, digitalisation and the development of the skills of health professionals.

Approximately 228 direct beneficiaries, including hospitals, public health institutes and central and local public authorities, will receive funding for the modernisation and expansion of medical services.

The funding for the development of medical infrastructure will include: the equipment and modernisation of 56 family medicine offices and school offices; creation of a network of 36 mobile units for vaccine distribution; development of 23 palliative care units; establishment and equipping of 19 mental health centers; operationalisation of 12 regional genetics and expertise centres for rare diseases.

The financing will also target: modernisation of 9 blood transfusion centres; creation of five specialized units for critically ill patients with acute cerebrovascular pathology; establishment of two units for the treatment of major burns and a proton therapy centre.

According to MIPE, a special emphasis is placed on prevention and human resources development: 672,000 people will benefit from screening programmes; 300 information and awareness campaigns will be carried out.

In addition, over 30,000 medical professionals will benefit from training programmes.

„All these investments ensure the involvement of all relevant actors to respond to health needs at regional and local level, and the implementation of these projects will be closely monitored to ensure the achievement of objectives and the maximization of the impact of European investments in the Romanian health system,” the press release reads.

O tentativă de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a dus la uciderea oamenilor în interiorul biroului prezidențial, a declarat Zelenski într-un segment dintr-un interviu pentru The Guardian publicat pe 12 februarie. Tragicul eveniment ar fi avut loc la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022.

„Au fost oameni care au vrut să mă omoare, au fost focuri de armă și multe altele. Unii oameni au fost uciși aici, în biroul prezidențial, alții ne apărau”, a dezvăluit Zelenski.

Președintele nu a specificat dacă victimele au inclus ruși, ucraineni sau de ambele părți. Zelenski a spus că tentativele de asasinat au avut loc pe fondul eforturilor Rusiei de a face presiuni asupra conducerii ucrainene pentru a accepta condiții dureroase de pace.

Comentariile aruncă mai multă lumină asupra încercărilor raportate anterior de Rusia de a elimina conducerea ucraineană de la Kiev la începutul anului 2022, notează sursa citată.

Cel puțin trei tentative de asasinat la adresa lui Zelenski au fost raportate până în martie 2022, în timp ce forțele ruse se îndreptau spre capitala Ucrainei înainte de a fi învinse în bătălia de la Kiev.

Aceste atacuri au inclus o echipă de soldați ceceni de elită care au fost eliminați după ce Ucraina a fost informată de reprezentanți ai Biroului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), au susținut oficialii ucraineni la acea vreme.

Acestea nu au fost ultimele tentative raportate la viața lui Zelensky de-a lungul războiului. În mai 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a zădărnicit un complot al FSB de a-l ucide pe președinte. Doi colonei ai Administrației de Securitate de Stat (UDO) a Ucrainei au fost acuzați că au scurs informații clasificate către Rusia pentru a ajuta la complot.