În motivarea arestării Laurei Bîlcea, fiica omului de afaceri din Arad Ion Crișan, ucis în mai 2021 în explozia mașinii sale, în parcare, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că probele procurorilor nu sunt „simple indicii” așa cum motiva Curtea de Apel respingerea arestării, ci reprezintă „suspiciuni rezonabile”. Instanța supremă mai susține că „dacă statul nu ar lua măsuri ferme pentru scoaterea din societate a unor astfel de indivizi, populaţia ar fi îndreptăţită să resimtă un sentiment de insecuritate şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de felul celor imputate inculpaţilor autorităţile nu au o reacţie potrivită”.

• „Măsura arestării preventive nu se dispune pentru a satisface aşteptările publicului, ci pentru a-i oferi acestuia un sentiment de protecţie, de securitate, bazat pe eficienţa organelor judiciare în misiunea lor de apărare a valorilor sociale ocrotite de legea penală”, au motivat judecătoarele Eleni Cristina Marcu și Lia Savonea.

Laura Bîlcea, fiica omului de afaceri Ioan Crișan, ucis în urma exploziei din 29 mai 2021, și cei doi bărbați considerați „executanții” crimei, Sebastian Ilie Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă, au fost arestați preventiv miercuri, 13 noiembrie, în urma deciziei instanței supreme.

Înalta Curte de Casație a răsturnat decizia primei instanțe, Curtea de Apel București, care respinsese propunerea de arestare făcută de Parchetul General, motivând că nu este întrunită condiția „suspiciunii rezonabile”. Judecătorul de drepturi și libertăți al Curții de Apel București sublinia că probele administrate de procurori sunt „simple indicii”. Parchetul a contestat decizia, iar dosarul a ajuns la instanța supremă.

HotNews.ro a intrat în posesia motivării ICCJ, document care se întinde pe 74 de pagini și în care judecătoarele Lia Savobea și Eleni Marcu susțin că probele administrate de procurori se coroborează între ele și că se încadrează, la acest moment al anchetei, în conceptul de „suspiciune rezonabilă”. În opinia instanței, nu pot fi considerate „simple indicii” atât timp cât o probă este întărită de alte dovezi pe care procurorii le-au administrat.

Frizerul care a demascat crima

Martorul cheie din dosar, un frizer din Arad, Florin Alexandru Lind, care are calitate de suspect, este cel care a recunoscut în fața anchetatorilor că le-a livrat celor doi bărbați, Bulbuc și Horodincă, dispozitivul de detonare a exploziei de la distanță.

Lind a susținut că atunci când a aflat de explozia în care a murit omul de afaceri Ioan Crișan s-a gândit imediat că Bulbuc și Horodincă au comis fapta. El le-a spus anchetatorilor că atunci când le-a dat dispozitivul celor doi bărbați le-a cerut să nu îi creeze probleme.

„Este de menționat că suspectul Lind Florin Alexandru descrie în mod amănunțit operațiunile pe care le-a efectuat pentru montarea telefonului și asamblarea dispozitivului, aspect care întărește convingerea, formată pe baza declarațiilor martorilor mai sus menționați, că acesta avea cunoștințe atât teoretice, cât și practice, în domeniul dispozitivelor electronice”, se arată în hotărârea instanței supreme.

Întreaga declarație a suspectului Lind a fost susținută de mai mai multe probe, inclusiv de exploatarea înregistrărilor din camerele de supraveghere stradală, se arată în motivare. Cele două judecătoare au indicat 20 puncte cheie care ar confirma întreaga situație de fapt, raportat la declarația martorului cheie și la înregistrările camerelor de supraveghere.

De ce a fost crezut martorul cheie

Lind a fost audiat de polițiști în 16 octombrie 2024, iar datele de pe camerele de supraveghere au fost obținute, după audiere, la data de 17 noiembrie 2024. În opinia instanței supreme, este evident că aspectele declarate de suspect au declanșat verificările ulterioare, „fiind exclus ca împrejurările relatate de suspect să aibă la bază date deja deținute de organul de urmărire penală”.

Totodată, Înalta Curte arată că cei doi bărbați arestați nu au oferit nicio explicație referitor la motivul pentru care au achiziționat de la Florin Lind dispozitivul cu detonare de la distanță. Lind le-a spus polițiștilor că atunci când i-a întrebat pe cei doi amici pentru ce au nevoie de dispozitiv aceștia ar fi motivat că ar fi avut la București o lucrare, „ceva în construcții, de demolat”. Acest aspect nu s-a dovedit a fi adevărat.

Bătălia juridică pe telefonul care a detonat explozia

Judecătorul Curții de Apel București arăta că există probe că cei doi bărbați au intrat în posesia unui dispozitiv de detonare în care s-a încorporat un telefon Alcatel, însă spunea că nu au fost administrate probe care să ateste că acesta ar fi fost cumpărat de unul dintre ei.

La Înalta Curte, judecătoarele au răsturnat susținerea primei instanțe: „Înalta Curte consideră, contrar poziției exprimate de judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel, că pentru stabilirea orei la care a fost achiziționat telefonul trebuie luat în considerare faptul că acea casă de marcat care a eliberat bonul fiscal prezenta, la data testării ei în anul 2024, luna octombrie, un decalaj orar de aproximativ 30 de minute, decalaj existent și în anul 2020 când s-a intervenit pentru remediere. Este de subliniat, în raport de materialul probator ce va fi evidenţiat, că decalajul temporal este specific acestui tip de casă de marcat şi nu se remediază în mod automat”.

Traseul inculpaților

Potrivit datelor de pe camerele de supraveghere, în ziua achiziționării telefonului Adrian Bogdan Horodincă a sosit la domiciliul suspectului la ora 18:44 și a rămas acolo timp de patru minute.

„Timp suficient pentru a-i înmâna telefonul ce urma să fie utilizat la înlocuirea celui existent în dispozitiv, aspect ce rezultă tot din valorificarea datelor de pe camerele de supraveghere. În condițiile în care prezența inculpatului Horodincă Adrian Bogdan la acea oră și pentru un interval de timp atât de scurt, în cartierul în care se află domiciliul suspectului Lind Florin Alexandru este certă, nu s-a oferit de către acesta, nici de apărare o explicație plauzibilă care să excludă susținerile suspectului Lind Florin Alexandru. Mai mult, nu se justifică nici întoarcerea aceluiași inculpat în cartierul în care se află domiciliul suspectului numai după un sfert de oră și staționarea lui în acest loc până la orele 20:30”, arată instanța supremă.

Momentul detonării

În ceea ce priveşte plasarea dispozitivului de detonare cu explozibil în autoturismul omului de afaceri Ioan Crişan şi prezenţa celor doi bărbați în apropierea domiciliului victimei unde era parcat autoturismul acestuia, Înalta Curte a reţinut că Horodincă Adrian Bogdan a plecat din zona cartierului Sânicolau după ce a testat şi preluat dispozitivul de detonare de la Florin Lind, la ora 20:30, cu autoturismul Volkswagen Golf 4. Anterior, la ora 20:03, din aceiaşi zonă a plecat cu autoturismul Renault Megane AR-02-EDW şi inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie. Cei doi au fost localizaţi în raza de acoperire a releului GSM la domiciliul lui Ioan Crişan, mai argumentează judecătoarele ICCJ.

În opinia acestora, localizarea comunicărilor arată faptul că atât înainte de ora 23.00, cât şi puţin după miezul nopţii, Bulbuc Sebastian Ilie a fost în raza teritorială a celulei GSM care îi deserveşte domiciliul, iar în noaptea de dinaintea crimei cei doi bărbați au avut scurte discuții la telefon, se mai arată în documentul instanței supreme:

„Date fiind datele de localizare a celor trei apeluri telefonice realizate de cei doi inculpaţi, Înalta Curte constată că, dacă cu privire la inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care îşi are domiciliul în aceiaşi zonă cu domiciliul victimei, nu se poate stabili cu certitudine că era în afara locuinţei sale, însă nici nu se poate exclude, este însă cert, în referire la inculpatul Horodincă Adrian Bogdan că acesta se afla în afara domiciliului său, în raza domiciliului victimei Crişan Ioan, neputând fi nici la domiciliul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie întrucât nu ar mai fi fost necesare discuţiile telefonice”, motivează cele două judecătoare”.

Absenţa oricăror explicaţii din partea celor doi bărbați privind discuțiile telefonice purtate în noaptea crimei, corelată cu prezenţa fizică a inculpatului Horodincă în zona domiciliului victimei, fără a prezenta o justificare, și cu celelalte probe din dosar, constituie, în opinia instanței supreme, „suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei”.

Argumentele post-explozie

Instanța supremă invocă declarația martorului cheie Florin Alexandru Lind și la detalierea momentului de după explozia mașinii lui Ioan Crișan, arătând că „toate aspectele prezentate de acesta s-au dovedit a fi reale, fiind probate de multiple dovezi”:

„În declaraţia dată de suspectul Lind Florin Alexandru, acesta arată că după ce a aflat de explozie a conştientizat că cei doi inculpaţi au comis fapta, având în vedere toate activităţile legate de procurarea dispozitivului de detonare, de testarea acestuia și în raport de faptul că inculpatul Horodincă Adrian Bogdan a plecat cu un dispozitiv de detonare. În acest context, suspectul Lind Florin Alexandru a încercat să ia legătura cu cei doi inculpaţi, cu menţiunea că pe data de 29 mai 2021 nu a avut posibilitatea să îi găsească la telefon, fapt care l-a determinat să se deplaseze la domiciliul inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie”.

Lind le-a declarat polițiștilor că a reușit să dea de Bulbuc abia în 30 mai 2021 și atunci l-a întrebat direct dacă el l-a ucis pe Crișan. Acesta i-ar fi declarat că nu el a comis fapta, ci Horodincă, care, la scurt timp după crimă, a plecat intempestiv din țară. Când a revenit, după câteva luni, Lind a susținut că a luat legătura cu el și l-a întrebat despre evenimentul din 29 mai, însă bărbatul „a adoptat o atititudine rezervată” și a dat vina pe celălalt inculpat, Sebastian Bulbuc.

Îmbogățirea nejustificată a inculpaților

În susținerea suspiciunii rezonabile, Înalta Curte invocă și schimbarea situației financiare a celor doi bărbați după explozia în urma căreia a murit Ioan Crișan. Dacă până atunci familiile celor doi aveau o situație materială precară, după eveniment totul s-a schimbat brusc: au investit sume de mii de euro în achiziționarea unei case, amenajări interioare, și-au cumpărat mașini noi, au împrumutat alte persoane cu bani. Fără a putea justifica proveniența banilor. Unul dintre inculpați a facut achizițiile pe numele altor rude.

La instanța supremă, avocatul unuia dintre inculpați a spus că familia obținuse 10.000 de euro de la botezul unuia dintre copii, fără a dovedi în vreun fel acest lucru.

„Înalta Curte consideră ca inexplicabil, din punctul de vedere al unei persoane care realizează venituri din activităţi licite, comportamentul inculpatului Horodincă Adrian Bogdan de a ascunde deţinerea de bunuri prin interpunerea de persoane, singura explicaţie, în circumstanţele speţei, fiind de a nu se face vreo legătură între activitatea sa infracţională, mai sus reţinută la nivel de suspiciune rezonabilă, şi sumele de bani încasate pentru desfăşurarea acesteia de la inculpata Bîlcea Laura Oana”, mai susțin cele două judecătoare în motivare.

Fiica omului de afaceri ucis nu a justificat retragerile consistente de numerar

În document, instanța subliniază că „materialul probator administrat în cauză conduce, fără echivoc, la concluzia existenței unor relații foarte apropiate, chiar intime între inculpații Bulbuc Sebastian Ilie și Bîlcea Laura-Oana”. După explozia în care a murit Ioan Crișan, cei doi au încetat să mai discute la telefon pentru a nu se stabili o eventuală legătură între ei, afirmă ICCJ.

Retragerile unor sume mari de bani, în numerar, făcute de Laura Bîlcea după moartea tatălui şi „explicaţiile necredibile sau nereale” cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani „creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpaţi”.

Înalta Curte apreciază ca fiind nerelevant că nu există probe din care să rezulte o întâlnire efectivă dintre cei doi inculpaţi pentru a se remite sumele de bani, considerând că este suficient că s-au administrat probe că Laura Bîlcea „a încercat să o facă”.

Instanța supremă a concluzionat că la dosar sunt „suficiente mijloace de probă încât să susţină, la nivel de suspiciune rezonabilă, acuzaţiile formulate de procurori”.

„Inculpaţii au acţionat fără rezerve și extrem de periculos”

În opinia instanței, cei trei inculpaţi nu par a avea bariere psihologice care să le permită să-şi cenzureze conduita, comportamentele lor fiind catalogate drept extrem de periculoase:

„Inculpaţii au acţionat fără rezerve și extrem de periculos, că faptele sunt percepute ca atare de populaţie, ca urmare a unei publicități intense, pe fondul consecinţelor grave produse. Prin urmare, în contextul în care statul nu ar lua măsuri ferme pentru scoaterea din societate a unor astfel de indivizi, populaţia ar fi îndreptăţită să resimtă un sentiment de insecuritate şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de felul celor imputate inculpaţilor autorităţile nu au o reacţie potrivită, menită să înlăture riscul de reiterare a unor fapte asemănătoare”.

În motivare, cele două judecătoare subliniază că „măsura arestării preventive nu se dispune pentru a satisface aşteptările publicului, ci pentru a-i oferi acestuia un sentiment de protecţie, de securitate, bazat pe eficienţa organelor judiciare în misiunea lor de apărare a valorilor sociale ocrotite de legea penală”: „Lăsarea în libertate a celor trei inculpați ar conduce la încurajarea adoptării unor astfel de conduite de către alte persoane, justificându-se astfel luarea celei mai severe măsuri preventive privative de libertate împotriva lor“.