Un tânăr din Transnistria care lucrează la Chișinău a stat de vorbă cu corespondenta HotNews și i-a oferit o perspectivă diferită de cea promovată de autoritățile separatiste. 

• „În Transnistria, salariile sunt de 250-300 euro lunar. Am cunoscuți care lucrează la Chișinău pe funcții similare și câștigă și 1.000 de euro”, spune tânărul de 33 de ani. 

Când se fac sondaje în Republica Moldova referitoare la direcția în care ar trebui să o apuce țara, către UE sau Rusia, regiunea transnistreană, de regulă, lipsește, pentru că nu se află sub controlul efectiv al autorităților legitime ale țării. Astfel, nu numai în România, dar chiar și în Republica Moldova se știu puține lucruri despre ceea ce gândesc oamenii și, mai ales, tinerii care trăiesc acolo. 

Nici jurnaliștii moldoveni nu acces decât foarte rar în regiunea transnistreană. Aceștia au nevoie de o acreditare din partea așa-zisei administrații separatiste, document care, în realitate, este aproape imposibil de obținut.

În aceste condiții, opiniile transnistrenilor sunt valoroase. 

Corespondenta HotNews în Republica Moldova a stat de vorbă cu un tânăr de 33 de ani din Transnistria care a venit să muncească în Chișinău în domeniul serviciilor. Tânărul a spus că nu cunoaște limba română, ci doar rusă. De asemenea, a cerut să-i fie protejată identitatea „pentru a nu avea probleme în viitor.”

Care au fost răspunsurile sale, la câteva întrebări punctuale:

„În proporție de 90%, tinerii doresc unificare cu Moldova”

– Știți cine este principalul partener comercial pentru regiunea transnistreană?
– În Transnistria avem uzine precum „Tirotex”, care confecționează lenjerie de pat și alte produse textile. Această producție este exportată în Italia, din câte știu. Ei mai produc geci, blugi, adică exportă mult în Italia și în alte câteva țări europene. A mai fost o fabrică care practic și-a suspendat acum activitatea.

Nota redacției: Potrivit datelor Biroului pentru Reintegrare, în primul semestru al anului 2024, exportul agenților economici din Transnistria către țările UE a reprezentat peste 80% din total, în creștere cu aproape 10% față de anul trecut.

– Cum ați aprecia relațiile cu Rusia?
– Din câte știu, producția agricolă a fost exportată în Rusia. Probabil că încă se mai exportă. Merele, prunele – acestea au fost întotdeauna exportate. Poate și vinul. Dar acum e posibil ca exportul să fie pe pauză.

Nota redacției: Ultimele date statistice arată că exporturile Moldovei către Rusia au ajuns la cote nesemnificative, în jur de 3%.

– Credeți că această situație reprezintă o problemă pentru regiunea transnistreană?
– Cred că da. Dacă ar fi fost exportată mai multă producție din regiunea transnistreană în alte țări, am fi avut un buget mai mare și am fi fost mai dezvoltați. Oricum, suntem o parte a Moldovei. Cred că mulți gândesc la fel.

– Credeți că această opinie este împărtășită de majoritatea locuitorilor din regiunea transnistreană?
– Eu cred că tineretul, cei cu vârste cuprinse între 18 și 33-35 ani, în proporție de 90% gândesc așa, adică doresc unificare (n.r. – cu partea dreaptă a Nistrului).

– Care ar fi motivele lor?
– Primul ar fi lipsa hotarelor, libertatea de mișcare. Mulți din regiunea transnistreană vin să lucreze la Chișinău sau în alte orașe din Moldova, unde salariile sunt mai mari. Cred că 70% din tineri „migrează” în Moldova. Cunosc mulți tineri care lucrează la Chișinău, le place, chiar dacă se întorc zilnic acasă, în Transnistria.

– Care sunt salariile în regiunea transnistreană comparativ cu cele de la Chișinău?
– În regiunea transnistreană, salariul este de aproximativ 250-300 de euro lunar, în medie. Am mulți cunoscuți care, la Chișinău, pe o funcție similară, câștigă 1000 de euro lunar, chiar și mai mult.

„Am prieteni atât din Ucraina, cât și din Moldova”

– Cum percep oamenii din regiunea transnistreană relațiile dintre Rusia și Republica Moldova și dintre Rusia și Ucraina?
– Pot să vorbesc în numele tineretului, deoarece, probabil, generația de la 45 de ani în sus gândește puțin diferit. În regiunea transnistreană sunt foarte mulți tineri din Ucraina. Am mulți cunoscuți care s-au mutat temporar aici și lucrează aici. Mulți s-au mutat ulterior în Europa pentru a munci. 

Nu avem niciun conflict, nici pe criterii de limbă, nici de altă natură. Niciodată nu am văzut să fie cineva nemulțumit în acest sens. Am mulți prieteni, atât din Ucraina, cât și din Moldova. Relațiile sunt foarte bune, niciodată nimeni nu a fost limitat în drepturi.

– Însă oamenii din alte generații au o altă atitudine?
– Probabil că generațiile mai în vârstă privesc lucrurile din perspectiva lor: mulți dintre ei lucrează la stat, alții sunt deja pensionari și sunt mulțumiți de ceea ce au. Generației mai tinere nu-i ajung salariile actuale și nu au locuri de muncă suficiente. Din aceste motive, toți pleacă. Foarte puțini tineri rămân. Dacă analizăm proporția populației, cred că aproximativ 70% sunt persoane în vârstă și 30% sunt tineri, din care 20% pleacă și doar 10% rămân.

– Care este atitudinea față de războiul din Ucraina?
– Evident că toți sunt împotriva războiului. Împotriva cui și cu cine se luptă?

– Cum credeți că va fi posibilă soluționarea problemei transnistrene, în sensul reintegrării țării?
– Cred că este un scenariu real, doar că nu este clar când anume se va întâmpla acest lucru. Însă am o senzație că totul merge în această direcție, începând cu numerele de înmatriculare neutre pentru automobile. Ulterior, probabil, după numerele neutre se va trece la cele moldovenești.

Nota redacției: Un proiect de lege depus în Parlamentul de la Chișinău le dă dreptul locuitorilor din stânga Nistrului să-și înmatriculeze mașinile cu așa-numite „plăcuțe neutre”, până la 31 decembrie, ceea ce le permite să participe la traficul internațional.

– Ne puteți spune, vă rog, dacă sunteți de acord să publicăm imaginea dumneavoastră și numele?
– Nu neapărat, dar nu aș vrea să se întâmple ceva ulterior… Mi-am exprimat opinia personală și pe cea a prietenilor mei, care provin din diverse părți ale Transnistriei. Așa vedem noi lucrurile.

Transnistria, un conflict înghețat

„Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană” a fost autoproclamată pe 2 septembrie 1990. Nu a fost recunoscută oficial de niciun stat membru ONU. 

În martie 1992, așa-numita criză transnistreană a escaladat într-un război care a durat câteva luni și s-a soldat cu câteva sute de victime. Conflictul a fost înghețat până în prezent, iar reglementarea acestuia se încearcă în cadrul mai multor formate de negocieri, unul dintre acestea, „5+2″.

Acest format a fost suspendat de la începutul războiului, deoarece ambele țări implicate, Ucraina și Rusia, sunt parte a negocierilor.

Australia va include pentru prima dată întrebări legate de orientarea sexuală și identitatea de gen în chestionarul de la recensământ, la capătul unei săptămâni de controverse după decizia guvernului laburist (centru-stânga) de a le elimina, informează Reuters.

Trezorierul Jim Chalmers a anunțat că recensământul din 2026 va include orientarea sexuală și identitatea de gen, deși a evitat să precizeze cum vor fi formulate întrebările spunând că acestea vor fi stabilite ulterior de către Biroul Australian de Statistică (ABS).

„Am ascultat comunitatea LGBT ca să ne asigurăm că putem colabora cu ABS pentru a face această schimbare importantă în ce privește recensământul din 2026. Le spunem australienilor din comunitatea LGBT: contați, ați fost auziți, veți fi numărați”, a declarat Jim Chalmers.

Întrebările vor fi opționale și vor fi puse doar persoanelor de peste 16 ani.

Decizia este o revenire asupra unei hotărâri luate în august de excludere a întrebărilor privind identitatea LGBT.

Vicepremierul Richard Marles spunea atunci că guvernul nu vrea să deschidă dezbateri controversate. A negat orice considerente politice din spatele acestei decizii, în contextul în care presa relata că guvernul se teme să provoace o campanie de tipul unui război cultural înaintea alegerilor care probabil vor fi convocate în următoarele nouă luni.

Marea Britanie a adăugat o întrebare opțională privind orientarea sexuală la recensământul din 2021.

Judecătoria oraşului Măcin a decis, duminică, arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui tânăr de 22 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, conducerea unui autoturism neînmatriculat şi conducerea unui autoturism fără permis de conducere, a anunţat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Tulcea, citat de Agerpres.

Tânărul, deşi nu deţine permis, conducea vineri seara, în Măcin, un autovehicul al cărui număr de înmatriculare provizoriu a expirat, iar în momentul în care a fost oprit pentru verificări, a lovit un lucrător al Poliţiei Oraşului Măcin.

„Când poliţistul a coborât din autospecială, conducătorul autoturismului s-a pus în mişcare şi, întrucât poliţistul nu a avut timpul suficient să se retragă în autospecială, a fost luat pe capota motor a autoturismului şi proiectat pe carosabil, suferind leziuni şi contuzii la membrele superioare şi inferioare. Poliţistul a fost preluat de un echipaj de ambulanţă şi transportat la o unitate medicală, pentru investigaţii”, se arată în informarea IPJ Tulcea.

După accident, tânărul a părăsit locul evenimentului, dar poliţiştii l-au identificat ulterior şi au constatat că era sub influenţa băuturilor alcoolice.

„Acesta a fost testat alcoolscopic, rezultatul fiind de 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat, precum şi cu aparatul pentru depistarea substanţelor pshioactive, rezultatul fiind negativ”, se specifică în informare.

În aceeaşi zi, în urma administrării probatoriului, faţă de bărbatul cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, conducerea unui autoturism neînmatriculat şi conducerea unui autoturism fără permis de conducere, procurorul a dispus prin ordonanţă reţinerea pentru 24 de ore.

Potrivit unei postări făcute pe pagina de Facebook a Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi al Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Afacerilor Interne, poliţistul rănit în timpul misiunii are multiple leziuni la nivelul corpului, două fracturi la coloană în zona lombară şi a fost operat.

Incursiunea ucraineană începută în urmă cu o lună în regiunea Kursk a complicat planurile pe forțele rusești le aveau atât pentru luna august, cât și pentru toamna acestui an, a afirmat Kirilo Budanov, șeful serviciilor speciale militare ucrainene (GUR), iar bloggerii de război ruși acuză dă Moscova nu are o „soluție sistemică” pentru a consolida atât acțiunile ofensive din Donețk, cât și pe cele defensive din Kursk.

Generalul-locotenent Kyrylo Budanov a spus că incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk are un impact la nivelul întregului teatru de operațiuni asupra operațiunilor ofensive ruse din Ucraina și a analizat perspectivele continuării operațiunilor ofensive ruse în această iarnă.

Budanov: Incursiunea din Kursk a complicat planurile armatei ruse

Budanov a declarat, într-un interviu publicat sâmbătă de televiziunea Suspilne, că incursiunea ucraineană în regiunea Kursk a complicat planurile Rusiei pentru operațiunile ofensive din august 2024 și pentru cele din toamna acestui an.

El a afirmat că cei din comandamentul militar rus angajează toate forțele și echipamentele de luptă disponibile pentru a-și atinge obiectivul în „direcția principală” a Rusiei, referindu-se probabil la cucerirea Pokrovskului, și că forțele ruse își concentrează atenția asupra acestei direcții, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Forțele ruse au intensificat recent operațiunile ofensive și au continuat să avanseze în apropiere de Pokrovsk și la vest și sud-vest de orașul Donețk, însă ISW adaugă că nu a observat o intensificare a operațiunilor ofensive ruse în alte zone de pe linia frontului din Ucraina.

Comandamentul militar rus a decis aproape sigur să acorde prioritate avansurilor ruse în apropiere de Pokrovsk și angajează forța de luptă dispnibilă în această zonă în detrimentul operațiunilor ofensive ruse în alte direcții.

Nu avem o „soluție sistemică”, acuză bloggerii ruși

Un blogger de război rus a afirmat că aceste constrângeri de personal forțează comandamentul militar rus să își ajusteze planurile în regiunile Donețk și Kursk și a acuzat că oficialii ruși nu au o „soluție sistemică” pentru a genera forțele necesare pentru a consolida operațiunile ofensive din Ucraina și a respinge incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk.

Bloggerul a semnalat că avansurile rusești în direcția Pokrovsk au început să încetinească, deoarece unitățile rusești suferă pierderi de soldați și sunt din ce în ce mai lipsite de soldați și că forțele rusești continuă operațiunile ofensive în zonă, în ciuda faptului că sunt „epuizate.”

Potrivit ISW, comandamentul militar rus va fi probabil capabil să canalizeze suficiente forțe în zonă pentru a continua operațiunile ofensive în curs ale Rusiei și, eventual, în cele din urmă, să cucerească Pokrovsk, dar forțele rusești s-ar putea să atingă capacitatea maximă de luptă înainte de cucerirea orașului.

Sezonul noroios și apoi iarna vor afecta intensitatea luptelor

Budanov a remarcat în timpul interviului că probabil operațiunile ofensive rusești din lunile următoare vor fi îngreunate de condițiile meteorologice, dar că acest lucru nu înseamnă că trupele Moscovei vor opri complet asalturile asupra pozițiilor ucrainene.

Sezonul noroios de toamnă a împiedicat în trecut manevrele terestre rusești și ucrainene, dar perioadele de temperaturi scăzute prelungite care încep de obicei la sfârșitul lunii decembrie îngheață solul și permit vehiculelor blindate să se deplaseze mai ușor decât în lunile de toamnă și primăvară.

Cu toate acestea,[ forțele ruse au luptat pentru a prelua inițiativa și au desfășurat operațiuni ofensive în toamna anului 2023, în timpul celor mai dificile condiții meteorologice ale anului, în loc să aștepte îmbunătățirea ulterioare a vremii pe trimpul iernii

Condițiile meteorologice din toamnă și din iarnă vor complica probabil acțiunile militare ruse și ucrainene, dar este foarte puțin probabil să oprească complet luptele de-a lungul liniei frontului.

Serviciile de urgenţă israeliene au anunţat duminică moartea a trei persoane într-un atac armat la unul dintre punctele de trecere dintre Valea Iordanului, în Cisiordania ocupată, şi Iordania, relatează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„După eforturile de resuscitare, paramedicii şi echipele de pe ambulanţă de la MDA (Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roşii – n.r.) au constatat decesul a trei bărbaţi, în vârstă de aproximativ 50 de ani, care au fost răniţi de focuri de armă”, au anunţat serviciile de urgenţă într-un comunicat.

Poliţia israeliană a precizat într-un comunicat separat că un atacator a fost „neutralizat”.

„Un terorist s-a apropiat de zona Podului Allenby din Iordania cu un camion, a ieşit din camion şi a deschis focul asupra forţelor de securitate israeliene care operau pe pod”, a informat la rândul său armata israeliană. „Teroristul a fost eliminat de forţele de securitate, trei civili israelieni au fost declaraţi morţi ca urmare a atacului”, se arată în comunicatul armatei.

Punctul de trecere a frontierei este cunoscut şi sub numele de Podul Regelui Hussein. El se află la jumătatea distanţei dintre Amman şi Ierusalim, la nord de Marea Moartă.

După incident, autoritățile iordnaniene au anunțat închiderea temporară a podului și demararea unei anchete proprii. Se pare că incidentul a avut loc într-un sector aflat sub control israelian în care camioanele venit din Iordania își descarcă marfa.

Fostul preşedinte republican George W. Bush, nu intenţionează să anunţe pe cine susţine sau să exprime modul în care el sau soţia sa Laura vor vota în alegerile prezidenţiale din noiembrie, a declarat, sâmbătă, un purtător de cuvânt, citat de Reuters.

„El s-a retras din politica prezidenţială cu mulţi ani în urmă”, a declarat purtătorul de cuvânt, care nu a dorit să fie numit.

Anunţul a fost făcut la o zi după ce vicepreşedintele lui Bush, Dick Cheney, a anunţat că va trece linia partidului şi va vota pentru candidata democrată la prezidenţiale Kamala Harris în detrimentul fostului preşedinte republican Donald Trump, transmite News.ro.

Cheney, care a fost vicepreşedinte al lui Bush între 2001 şi 2009, a declarat vineri că „în istoria de 248 de ani a naţiunii noastre, nu a existat niciodată un individ care să reprezinte o ameninţare mai mare pentru republica noastră decât Donald Trump”.

Harris a declarat sâmbătă că susţinerea ei de către Dick Cheney şi fiica sa Liz, fostă membră a Camerei Reprezentanților, a fost „curajoasă” pentru că a pus ţara înaintea partidului politic.

Mike Pence, care a fost vicepreşedintele lui Trump timp de patru ani, a declarat că nu îl va susţine pe fostul său şef, dar nu a sprijinit-o pe Harris.