Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cum a “evoluat” Donbasul ucrainean sub conducerea separatiștilor pro-ruși

Publicat

in

“Rusia va veni aici. Vor fi o mulțime de bani. Totul va fi în ordine!”, spunea în urmă cu 8 ani Valerii, un șofer de microbuz, în Donețk, capitala administrativă a regiunii omonime din sud-estul Ucrainei, pentru reporterii Al Jazeera pe care i-a însoțit.

DonbassFoto: Festival de Cannes

Era cu puțin timp înainte de “referendumul” din 11 mai 2014 organizat de separatiștii pro-Rusia în Donețk și în regiunea vecină, mai mică, Luhansk.

Cunoscute colectiv sub numele de “Donbas”, regiunile s-au desprins de guvernul central de la Kiev – și au fost recunoscute de Moscova abia anul acesta.

Valerii, ursuz și înalt, era cu adevărat bun la suflet și dulce. Dar îl ura cu adevărat pe președintele ucrainean Viktor Ianukovici, care își părăsise scaunul și Ucraina cu câteva săptămâni mai devreme, după proteste de luni de zile de la Kiev.

Ianukovici a venit la putere în 2010 și a adus la Kiev o serie de acoliți de-ai săi.

Oamenii săi ar fi preluat controlul a sute de afaceri din Donețk, susține Valerii, inclusiv două care îi aparțineau lui.

Mai întâi, i-au preluat magazinul de mobilă, iar apoi a trebuit să renunțe la ferma de păsări, unde hrănea găinile cu porumb pentru “a le face pielea să arate galbenă și să fie ușor de vândut”, își amintește el cu mândrie.

Colapsul sovietic. Speranțe puse în Putin

Ura lui față de Ianukovici, care a rămas în istorie ca fiind cel mai pro-rus conducător al Ucrainei, nu s-a tradus prin nimic negativ față de Moscova sau față de președintele rus Vladimir Putin.

Valerii credea din toată inima că Putin va anexa Donbasul așa cum anexase Crimeea cu doar câteva săptămâni mai devreme și că corupția și degradarea economică care au răsărit în Donbas în anii 1990 vor dispărea pentru totdeauna.

Separatisti din Donetsk, in 2014 (Foto: Evgovorov, Dreamstime.com)

Val și-a amintit de vremurile bune de altădată, când Donbasul era aclamat ca un “paradis al muncitorilor sovietici”, în special minerii din industria cărbunelui și siderurgiștii, se bucurau de salarii mari și de o mulțime de avantaje.

Aveau asistență medicală gratuită, educație și vacanțe la prețuri de nimic în Crimeea sau chiar în “lagărul socialist”, sau în națiunile prietenoase cu Moscova din Europa de Est – Bulgaria sau Polonia.

Sute de mii de oameni au venit la muncă în Donbas din toată Uniunea Sovietică – și, în mare parte, limba rusă a devenit predominantă.

Colapsul sovietic din 1991 a fost dureros și plin de nesiguranță pentru cei 287 de milioane de locuitori ai URSS, dar a lovit Donbasul în mod deosebit.

Legăturile economice cu Rusia, acum independentă, au început să se rupă, majoritatea beneficiilor au dispărut, iar minerii și siderurgiștii odinioară bogați s-au trezit la o nouă realitate – “capitalismul prădător” cu inflație galopantă, crimă organizată, corupție și o transformare totală a ideologiei de stat.

Mulți din regiune – la fel ca în Crimeea – s-au simțit neglijați, uitați și jigniți

Ucraina a început să își creeze o nouă identitate națională – bazată, în mod previzibil, pe ridicarea în slăvi a oamenilor de stat, a artiștilor și a eroilor de război de origine ucraineană. Unii dintre acești eroi au luptat împotriva Moscovei sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – și ocazional au colaborat cu germanii naziști.

Mulți ucraineni cu educație sovietică, care au crescut simțindu-se mândri de rolul URSS în înfrângerea lui Adolf Hitler, au fost indignați – în special în Donbas.

Între timp, localnicii asociau o tranziție dureroasă la capitalism cu reformele democratice – și tânjeau după un conducător patriarhal, puternic, care să restabilească legea și ordinea și să readucă avantajele din epoca sovietică.

Mulți din regiune – la fel ca în Crimeea – s-au simțit neglijați, uitați și jigniți. Majoritatea activelor regiunii au fost privatizate și au ajuns la o mână de oligarhi, care au preferat să nu-și amintească despre bursele gratuite și excursiile în Crimeea pentru lucrătorii lor.

Viktor Ianukovici (foto Agerpres)

„Votul” pentru independență

Ascensiunea lui Ianukovici la președinție a fost văzută ca o răzbunare, un triumf în fața celor de la Kiev. Iar fuga sa rușinoasă a fost o mare dezamăgire.

Când locuitorii din Donețk s-au dus la secțiile de votare pe 11 mai pentru a vota pentru “independența” regiunii lor față de Rusia, majoritatea păreau sincer exaltați. Valerii a fost unul dintre ei.

Mii de oameni s-au adunat, de asemenea, în tot Donețkul, începând de obicei marșurile sub statuia uriașă a fondatorului sovietic Vladimir Lenin din piața principală.

Ei au purtat portrete ale lui Lenin și ale succesorului său Iosif Stalin și au scandat sloganuri antiucrainene și obscenități – împreună cu imnul sovietic.

Începutul luptelor. Oamenii au început să dispară în “subsoluri”

Luptele au izbucnit în Donețk și în împrejurimi, iar separatiștii ajutați de mii de “voluntari” ruși au început să îi respingă cu forța pe militarii ucraineni demoralizați și slab înarmați.

Au început bombardamentele, care au lăsat găuri imense în clădirile de apartamente și au ucis zeci de persoane. Separatiștii și Kievul s-au acuzat reciproc că au vizat în mod deliberat civili.

Rebel prorus pe linia frontului din Donbas (Foto: Kysilyova Svetlana/ABACA / Abaca Press / Profimedia)

Separatiștii au restabilit constituția stalinistă care prevedea pedeapsa cu moartea pentru o serie de infracțiuni, iar oamenii au început să dispară în “subsoluri”, sau închisori improvizate, unde erau torturați și, ocazional, uciși.

Starea de spirit a lui Valerii a început să se schimbe

A văzut mulți dintre prietenii săi idealiști alăturându-se echipelor separatiste – dar luptând alături de bețivi și foști deținuți, care au început să “exproprieze” mașini de lux și să jefuiască casele și apartamentele activiștilor sau oamenilor de afaceri pro-ucraineni.

Într-o noapte din luna mai, mai mulți separatiști înarmați i-au ordonat lui Valerii să coboare din microbuzul său și au plecat cu el. L-a recuperat doar datorită prietenului său separatist.

Avionul de pasageri malaysian MH17 s-a prăbușit cu 298 de persoane la bord, la 17 iulie 2014; anchetatorii spun că o rachetă de fabricație rusească a fost trasă dintr-o parte a estului Ucrainei deținută de rebeli. O mare parte din resturi au fost găsite în satul Hrabove, în regiunea Donețk.

Donețkul se schimbase schimbat definitiv

În loc de mulțimi de oameni care se bucurau de o înghețată sau se plimbau spre serviciu, s-a transformat într-o zonă goală, în care trecătorii speriați se uitau cu suspiciune în jur.

Nivelul de trai s-a prăbușit, iar mulți locuitori cu venituri modeste au fost nevoiți să se bazeze pe ajutorul umanitar din Ucraina sau Rusia. Minele de cărbune improvizate au oferit locuri de muncă, dar măsurile de siguranță precare i-au ucis pe mulți.

Soldat ucrainean în Donbas (Foto STR/AFP/Profimedia)

„Când l-am întrebat pe Val despre poziția sa pro-rusă, mi-a spus că și-a trimis deja soția și fiica la Kiev – și că își va face bagajele și va pleca după ce termină cu noi”, le-a spus el reporterilor Al Jazeera pe care i-a însoțit prin zona controlată de sepratiști.

“La naiba cu Putin!”, a spus el și a adăugat o înjurătură lungă

În curând, separatiștii au interzis jurnaliștii occidentali, dar oamenii care fugeau de regim au vorbit despre atrocitățile lor.

Unul dintre ei a fost Afanasi, arhiepiscopul de Luhansk, care le-a povestit reporterilor Al Jazeera cum l-au condamnat la moarte pentru poziția sa pro-ucraineană.

L-au legat la ochi și l-au pus la perete într-o zi toridă din iunie 2014. A auzit o împușcătură – dar glonțul nu l-a atins. I-au scos legătura de la ochi și i-au spus să părăsească orașul cu Lada sa dărăpănată.

Dar separatiștii nu au rezistat mult timp.

Au transformat rapid Donbasul într-o duzină de fiefuri în conflict, care se înfruntă pentru o fabrică sau o mină de cărbune. Mai multe “generații” de lideri separatiști au murit în mod violent sau au fugit în Rusia.

Unul dintre liderii cu “cea mai lungă vechime” a fost Alexander Zaharchenko, un fost vânzător de păsări de curte care a abandonat Academia de Poliție, poreclit “Daddy”.

El a condus Donețkul timp de aproape patru ani, până când un explozibil ascuns în lampa restaurantului Separatist din centrul Donețkului l-a ucis pe el și pe garda sa de corp, la 31 august 2018.

El a fost succedat de Denis Pușilin, un fost angajat în vârstă de 40 de ani al unei companii de dulciuri care a condus o schemă Ponzi în Donețk.

La 21 februarie, Pușilin a semnat un acord de “prietenie, cooperare și asistență reciprocă” cu Rusia, după ce Moscova a recunoscut “independența” Donețkului și Luhanskului.

Trei zile mai târziu, Rusia a invadat Ucraina. (Al Jazeera)

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

România câștigă procesul privind falimentul Astra Asigurări. Statul evită plata a 330 de milioane de euro

Publicat

in

Statul român a câștigat procesul intentat de familia Adamescu prin care i s-au cerut despăgubiri de 330.000.000 euro în dosarul falimentului societății Astra Asigurări, transmite Ministerul Finanțelor Publice. Procesul s-a desfășurat la Tribunalul Arbitral de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID).

Dan Adamescu, patronul astra asigurariFoto: Hotnews

Holdingul The Nova Group Investments (TNG), controlat de familia Adamescu a cerut compensații de la statul român într-o procedură de arbitraj, inițiată în 2016. TNG a solicitat banii pe motiv de „distrugere sistematică a invesțiilor sale în România”, citand in acest sens și condamnarea lui Dan Adamescu la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare, din luna mai a aceluiași an, într-un dosare în era acuzat că a mituit judecători de la Tribunalul București pentru a obține soluții favorabile în instanță pentru firme aflate în insolvență.

Acuzațiile aduse statului român

Din punct de vedere formal, TNG a reclamat la ICSID că România a încălcat Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos.

În decizia comunicată Ministerului Finanțelor Publice în cursul zilei de joi, Tribunalul Arbitral a constatat că „România nu a încălcat obligațiile asumate față de investitorul olandez prin semnarea Acordului cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, astfel că nu trebuie să plătească despăgubirile solicitate la nivelul anului 2019, de aproximativ 330 milioane euro”, a precizat MFP.

În esență, statul român era acuzat că nu a respectat Acordul prin:

  • deciziile pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a exercitat asupra activităţii Astra Asigurare-Reasigurare SA, care au condus la intrarea acesteia în faliment;
  • urmărirea penală nejustificată a lui Dan Adamescu, prin derularea unei campanii media ostile împotriva lui Dan Adamescu;
  • negarea dreptului său la un proces echitabil în procedurile penale interne (de către organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti).

Răspunsul României în fața Tribunalului Arbitral

Apărările scrise ale României au prezentat Tribunalului următoarele teze:

  • familia Adamescu este singura responsabilă pentru eșecul societății Astra Asigurare-Reasigurare SA și, în fapt, aceștia sunt cei care au determinat societatea de asigurare să încalce regulile și regulamentele din domeniul asigurărilor, ceea ce a condus la decizia Autorității de Supraveghere Financiară de a desemna un administrator special la Astra Asigurare-Reasigurare SA;
  • administratorul special și 4 firme independente de renume au descoperit un minus de aproape 1 miliard lei (aprox. 200 milioane euro) în marginea de solvabilitate a Astra Asigurare-Reasigurare SA;
  • ca efect al acestor acțiuni ilegale, România a fost nevoită să intervină la minimul necesar și, deși i s-au oferit reclamantului variante de acțiune pentru salvarea societății Astra Asigurare-Reasigurare SA, acesta a eșuat în a lua măsurile de remediere necesare;
  • inițierea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a unor controale la Astra Asigurare-Reasigurare SA, în contextul informării venite de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România privind existența unei datorii a societății de asigurare de 93 milioane lei (decembrie 2013), a fost justificată, rezonabilă și a constituit o măsură prudentă, acestea fiind făcute în interesul publicului;
  • familia Adamescu s-a implicat în activități infracționale la cel mai înalt nivel, respectiv coruperea unor judecători;

De asemenea, a fost invocat faptul că acțiunile penale împotrva lui Dan Adamescu și Alexander Adamescu au fost legitime și efectuate cu bună credință, iar acuzațiile au fost dovedite cu probe impresionante. În plus, implicarea celor doi în falimentul Astra Asigurări a fost dovedită cu claritate.

Reprezentarea României a fost făcută de către un consorțiu format din trei case de avocatură: „Derains & Gharavi AARPI” (Franța), „Akinci Danişmanlik Hizmetleri LTD” (Turcia) şi „Trofin şi Asociaţii SCA” (România).

Un litigiu pornit acum opt ani

Când familia Adamescu a inițiat acțiunea împotriva statului român, în 2016, Alexander Adamescu reclama că falimentarea Astra Asigurări a fost făcută în mod deliberat, cu scopul preluării ostile a activelor TNG a și a publicației „România Liberă”.

„Statul roman prin ASF și alte instituții a falimentat compania Astra. Singura șansă pentru a demonstra acest adevăr este un arbitraj în fața unei Curți de Arbitraj Internațional, motiv pentru care TNG a transmis Guvernului Romîniei o notificare la mijlocul lunii decembrie 2015. Răspunsul a venit prompt: s-a construit un dosar penal împotriva Astra, care ignoră în totalitate datele reale și pune vina in exclusivitate pe două persoane: Dan și Alexandru Adamescu”, susținea într-un comunicat semnat de Alexander Adamescu.

Citeste mai mult

NATIONAL

Hummels părăseşte Borussia Dortmund după 13 ani şi 508 meciuri

Publicat

in

Fundaşul Mats Hummels părăseşte Borussia Dortmund după 13 ani şi 508 meciuri jucate în două perioade petrecute la clubul german, relatează bbc.com, potrivit news.ro

Jucătorul în vârstă de 35 de ani a ajuns în finala Ligii Campionilor cu Dortmund în 2012-2013 şi în acest an, când echipa a pierdut în faţa lui Real Madrid.

“A fost o onoare pentru mine să joc pentru BVB atât de mult timp şi să fac parte din călătoria de pe locul 13 în ianuarie 2008 la ceea ce reprezintă Borussia Dortmund astăzi. Acest club şi fanii săi reprezintă ceva foarte special – iar pentru mine chiar mai mult decât atât”, a declarat Hummels.

Hummels a ajuns la Dortmund de la Bayern sub formă de împrumut în 2008, înainte de a semna definitiv în anul următor. El a câştigat trofee succesive în Bundesliga şi Cupa Germaniei.

S-a întors la Bayern în 2016, dar a câştigat din nou Cupa Germaniei după ce s-a întors la Dortmund în 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend