Niels Schnecker a făcut o analiză pe puncte a situaţiei tensionate din Coaliţie:

– În aceste zile, liderul PSD, Sorin Grindeanu, așteaptă rezultatul unui sondaj intern comandat în partid. Întrebarea cheie nu este doar dacă PSD trebuie să rămână la guvernare, ci și în ce formulă. Practic, social-democrații testează reacția propriului electorat la mai multe scenarii politice care ar putea redesena majoritatea parlamentară.
– Primul scenariu ar fi ieșirea PSD de la guvernare. În acest caz, guvernul ar intra automat în interimat pentru maximum 45 de zile, perioadă în care ar urma noi consultări politice la Cotroceni. Paradoxal, chiar dacă PSD ar ieși formal din executiv, este foarte posibil ca negocierile ulterioare să ducă tot la o refacere a aceleiași coaliții. Diferența ar putea fi însă una esențială: schimbarea premierului și înlocuirea lui Ilie Bolojan.

EXCLUSIV Victor Ciutacu: „În ciuda tuturor evidenţelor, Oana Ţoiu e de neatins. Reziştii au făcut scut în jurul ei și anunță că nu pleacă de la guvernare nici stropiți cu apă fiartă”

– Al doilea scenariu este mult mai radical. PSD ar putea vota moțiunea de cenzură anunțată de AUR, ceea ce ar deschide calea pentru o nouă majoritate parlamentară PSD–AUR. Este o variantă, negata de către social-democrați, si totuși existenta pe masa partidului, care ar produce un șoc politic major și ar schimba complet echilibrul de putere, dar care ridică și numeroase semne de întrebare privind stabilitatea și mai ales reacția partenerilor europeni.
– Al treilea scenariu ar fi o moțiune de cenzură inițiată chiar de PSD. În acest caz, căderea guvernului ar putea duce la o nouă majoritate PSD–PNL–UDMR, fără USR si fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru.
– Între timp însă, dincolo de jocurile politice, consecințele se văd deja în economie. Bugetul rămâne blocat. Deși la ședința de coaliție de astăzi am văzut din nou o cedare parțială a premierului Ilie Bolojan în fața cererilor PSD – cum este ajutorul one-off pentru pensionarii cu venituri mici – această concesie vine după luni întregi de rezistență și negocieri tensionate, si lasă încă multe alte subiecte din buget in dezacord intre partidele din coaliție.

EXCLUSIV Niels Schnecker analizează „reforma” Bolojan: „Acest flip-flop creează haos pur! În doar câteva luni, cetățenii văd taxe crescute, apoi reduse, posturi tăiate, apoi salvate”

– Iar costul acestor blocaje este evident. Suntem deja în luna martie și România nu are încă nici măcar un draft al bugetului pentru 2026. În timp ce partidele calculează majorități și scenarii politice, incertitudinea fiscală crește, iar administrația publică și mediul economic funcționează practic în așteptare.
– Pe scurt, nu doar coaliția este în criză. Întregul mecanism de guvernare pare blocat. Practic, România funcționează pe avarii, în timp ce partidele își dispută scaunele. Este haos cu acte în regulă și, din păcate, toate semnele arată că furtuna abia începe…”, a mai spus Niels Schnecker.

Cristela Georgescu a transmis o informație șocantă luni. Aceasta arată că a depus o plângere penală împotriva unei persoane care a incitat în repetate rânduri la asasinarea lui Călin Georgescu, fiindu-i respinsă cererea pe motiv că „nu există interes public pentru continuarea cercetărilor”.

Incitări la asasinarea lui Călin Georgescu. Cristela a depus plângere penală

„În ciuda acestor numeroase jigniri am ales să fac o singură plângere penală unei persoane publice care în mod repetat și însoțită și de două plângeri la CNA și CNCD și din modul în care au fost tratate o să vedeți complicitatea sistemului.

Citește și : Călin Georgescu se dezice de Partidul România Românilor, înființat cu scopul de a-l face președintele României: „Responsabilitatea mea rămâne, înainte de orice, față de români. Partidul meu este poporul român”

Deci această persoană a instigat în mod repetat și violent la ură. Inclusiv până la a solicita acțiune brutală asupra lui Călin, să fie lovit de mașini, cineva să facă ceva în sensul ăsta, să îl lichideze.”, transmite Cristela Georgescu.

Soția lui Călin Georgescu arată că, în ciuda faptului că avocații cuplului demonstrat că există probe, precum și că amenințările au fost făcute în mod repetat, nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva celui ce a lansat amenințările.

„În cazul acestei plângeri penale s-a decis, atenție, neînceperea urmăririi penale deoarece nu există interes public pentru continuarea cercetărilor.

Deși avocații noștri au spus că având în vedere că la dosar sunt probe din care rezultă săvârșirea unor fapte penale, având în vedere frecvența cu care această persoană le face, atât în plină stradă, cât și online, aceste practici ar trebui măcar sancționate, nu trecute cu vederea.

Citește și : Război în Orientul Mijlociu. Călin Georgescu: ”Interesele României sunt pacea și stabilitatea regională, securitatea națională”

Și ni s-a răspuns în sentință: nu există interes public pentru continuarea cercetărilor, deci s-a respins”, a mai punctat Cristela Georgescu la Realitatea Plus.

Ministerul Finanțelor va publica marți proiectul bugetului de stat 2026. Anul 2026 ar urma să aducă un nivel record al investițiilor publice, estimat la 165,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din PIB. Suma este cu aproximativ 27 de miliarde de lei mai mare decât cea alocată în 2025, când investițiile s-au ridicat la 138 de miliarde de lei, scrie economedia.ro.

Proiectul de buget prevede și majorarea resurselor disponibile pentru autoritățile administrației publice locale (UAT). În total, aproximativ 9 miliarde de lei suplimentari vor ajunge la nivel local, bani proveniți din:

• sumele colectate din taxe și impozite locale,
• transferuri de la bugetul de stat.

Aceste fonduri ar urma să sprijine investițiile locale și finanțarea serviciilor publice.

Venituri și cheltuieli estimate pentru 2026

Conform proiectului de buget:

Venituri totale: 738 miliarde lei (aproximativ 36,1% din PIB, în metodologie cash)

Cheltuieli totale: 865 miliarde lei (aproximativ 42,3% din PIB, cash)

Diferența dintre venituri și cheltuieli indică un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.

Citește și: Ciolacu, atac dur la Bolojan pentru că România încă nu are buget pe 2026. ”Asta spune totul despre incompetența economică și lipsa totală de viziune a premierului!”

Proiectul de buget va fi transmis Parlamentului, unde va intra în procedura legislativă pentru dezbatere și aprobare, apoi va ajung la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.

Președintele Nicușor Dan a dat asigurări joi seară, că în cursul acestei luni România va avea buget.

Procurorul Codrin Horațiu Miron, propus pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ajunge marți, de la ora 13.00, în fața membrilor secției pentru procurori a CSM.

”Este un procuror cu o solidă pregătire profesională şi o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcţiile de acţiune în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate, pentru sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de identificare a produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii.

Este, între altele, procuror specializat în combaterea infracţionalităţii economico-financiare, având o experienţă practică semnificativă în recuperarea produselor infracţiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate.

Viziunea domnului procuror Codrin Horaţiu MIRON pentru creşterea capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranţi, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară).

Citește și: Demisii record ale magistraţilor. Victor Alistar explică de ce s-a ajuns la exod, iar CSM cere deblocarea angajărilor

Din analiza proiectului de management a rezultat justeţea strategiei privind identificarea produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurătorii, măsurile de acţiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistenţa pentru aplicarea prevederilor legale privind instituţia confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI şi ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate.

În cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătăţirea imaginii DIICOT în mass-media şi în comunitate, direcţiile de acţiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă şi orientată către cetăţean/societate; organizarea de conferinţe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei şi publicului; crearea unor conturi pe reţelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT şi să reflecte activitatea şi rezultatele obţinute de structura specializată de parchet”, spunea ministrul Justiției, Radu Marinescu, despre Codrin Horaţiu Miron, potrivit news.ro.

În 11 martie, ora 10:30, va avea loc interviul procurorului ALEX-FLORIN FLORENŢA propus procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În aceeaşi zi, de la ora 13:00, este anunţat interviul  procurorului GILL-JULIEN GRIGORE IACOBICI pentru ocuparea funcţiei de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Citește și: Bombă în Justiție! ”Rezistul” Bogdan Pîrlog, care se vedea procuror general, este urmărit penal! DOCUMENT

În 12 martie, sunt programate următoarele audieri: ora 10:30 – interviul procurorului CRISTINA CHIRIAC pentru ocuparea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; ora 13:00 – interviul procurorului MARIUS VOINEAG pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 16 martie, la ora 14.00, va avea loc audierea procurorul IOAN-VIOREL CERBU propus procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În 17 martie, sunt programate: ora 10:30 – interviul procurorului MARINELA MINCĂ pentru ocuparea funcţiei de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; ora 13:00 – interviul procurorului MARIUS-IONEL ŞTEFAN pentru ocuparea funcţiei de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorul Cristina Chiriac a fost nominalizată luni de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA”.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a făcut propria analiză cu privire la candidaţii care au participat la concursurile pentru funcţiile de conducere din marile parchete, el precizând că analiza sa diferă de reacţiile de pe reţelele de socializare cu privire la cei selectaţi pentru a ocupa aceste funcţii.

”Nu numai că voi face această analiză, am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment, adică m-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înţeleg ce părere au unii despre alţii, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru ca, în momentul în care procedura desfăşurată de Ministerul Justiţiei ajunge la mine, să iau o decizie informată”, a afirmat Nicuşor Dan, joi seară, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, este de părere că preşedintele României Nicuşor Dan va accepta propunerile trimise de ministrul PSD al Justiţiei, Radu Marinescu, pentru şefia marilor parchete. ”Eu cred că a fost totuşi un proces transparent, democratic, clar”, spune Mircea Abrudean despre selecţia viitorilor procurori-şefi, contestată de o parte a societăţii civile, vineri seara, chiar în faţa Palatului Cotroceni.

Cutremur înregistrat la ora 00:03, epicentrul fiind localizat în zona maritimă dintre Napoli și insula Capri. Adâncimea a fost estimată la peste 400 de kilometri.

Centrul German de Cercetare pentru Geostiințe GFZ a raportat magnitudinea de 6,1 și o adâncime de 377 de kilometri. Il Messaggero a consemnat o magnitudine de 5,9, cu epicentrul la aproximativ 414 kilometri adâncime.

Un nou cutremur în România! Cum pot fi avertizaţi bucureştenii cu 25 de secunde înaintea propagării undei seismice

Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Anacapri, la 8 kilometri, și municipalitatea Capri, la 10 kilometri distanță.

Cutremur în Italia: Nu au fost raportate daune

Adâncimea mare a cutremurului a atenuat semnificativ efectele la suprafață. Cu cât hipocentrul este mai adânc, cu atât unda seismică se extinde mai larg, dar cu intensitate mai redusă la sol.

Nicio daună semnificativă asupra persoanelor sau structurilor nu a fost raportată până la această oră. Seismul a fost resimțit pe coasta din Campania, dar și în orașe îndepărtate.

Prognoza meteo. Gata cu hainele groase, săptămână cu tot mai multe grade în termometre. Doar ceaţa matinală strică primăvara

Numeroși utilizatori de rețele sociale au raportat că au simțit cutremurul în Roma și Milano. Percepția unui seism la distanță mare depinde atât de adâncimea hipocentrului, cât și de tipul terenului din zona afectată.

Operațiunea ”Epic Fury”, ziua 11. Un oficial iranian de rang înalt a avertizat la CNN că guvernul este pregătit pentru un război lung cu SUA și a semnalat că este dispus să continue să atace țările din Golf, în efortul de a le convinge să-l convingă pe președintele Donald Trump să se retragă din conflict.

Iranul transmite că este pregătit pentru un „război lung”

Kamal Kharazi, consilier pentru politică externă în cadrul biroului Liderului Suprem, a exclus deocamdată diplomația și a spus că războiul se va încheia doar prin probleme economice – semnalând o întărire a poziției guvernului.

„Nu mai văd loc pentru diplomație. Pentru că Donald Trump i-a înșelat pe alții și nu și-a respectat promisiunile, iar noi am experimentat acest lucru în două negocieri – în timp ce noi eram angajați în negocieri, ei ne-au lovit”, a declarat Kharazi pentru CNN luni.

„Nu există loc decât dacă presiunea economică ar fi acumulată până la punctul în care alte țări ar interveni pentru a garanta încetarea agresiunii americanilor și israelienilor împotriva Iranului”, a spus Kharazi, sugerând că țările arabe din Golf și nu numai trebuie să pună presiune pe SUA pentru a pune capăt războiului.

Citește și : Coadă la recrutare! Croaţia a reintrodus armata obligatorie, Serbia urmează să-şi cheme tinerii „la oaste”

„Acest război a produs multă presiune – presiune economică – asupra altora, în ceea ce privește inflația, lipsa de energie, așadar, dacă va continua, această presiune se va acumula și mai mult, și, prin urmare, alții nu au de ales decât să intervină”, a spus el.

De când SUA și Israelul au lansat războiul, Iranul a atacat o serie de țări din Orientul Mijlociu. Teheranul susține că vizează interesele SUA în națiunile din Golf, dar clădirile rezidențiale și aeroporturile au fost, de asemenea, atacate în mod repetat.

Atacurile iraniene au exploatat fragilitatea comerțului global cu energie, inclusiv infrastructura și rutele de tranzit. Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz aproape s-a prăbușit, prețurile țițeiului crescând de peste 100 de dolari pe baril luni, zguduind portofelele și piața bursieră.

Se estimează că 20% din aprovizionarea mondială cu petrol a fost perturbată de conflictul în curs, aproximativ de două ori mai mare decât recordul stabilit în timpul crizei de la Suez din 1956-1957, conform datelor istorice de la Rapidan Energy Group.

Războiul nu numai că a deraiat fluxul de petrol din regiune, dar a și eliminat efectiv „capacitatea de rezervă” care servește de obicei drept amortizor pe piețele energetice. Capacitatea de rezervă măsoară cât de multă producție de petrol ar putea fi repusă rapid în funcțiune, dacă este necesar.

Un purtător de cuvânt al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a declarat duminică că Iranul își folosește 60% din puterea de foc pentru a ataca bazele americane și „interesele strategice” din regiune.

Între timp, Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem Ali Khamenei, a fost promovat în cea mai înaltă funcție a țării în weekend, o indicație că este probabilă o escaladare suplimentară.

Întrebat dacă armata iraniană și conducerea supremă sunt una în viitor, Kharazi a răspuns: „Da, exact”.

„Responsabilitatea liderului Republicii Islamice Iran este de a conduce capacitatea de apărare a Iranului și, prin urmare, așa cum făcea ayatollahul Khamenei, acum noul lider ar face asta”, a spus el.

Trump a declarat săptămâna trecută că numirea lui Khamenei ca succesor al tatălui său ar fi „inacceptabilă” pentru el.

„Nu este treaba lui”, a spus Kharazi.

Donald Trump, informații contradictorii despre război

Retorica președintelui Donald Trump despre războiul cu Iranul a fost confuză și contradictorie încă dinainte de începerea primelor atacuri. Dar luni a reușit să spună lucruri foarte diferite despre aceleași subiecte în doar câteva ore.

Marea veste de luni după-amiază a fost că se părea că războiul s-ar putea termina – cel puțin judecând după comentariile lui Trump.

Într-un interviu telefonic cu CBS News, Trump a declarat: „Cred că războiul este foarte complet, practic”.

Dar cam în aceeași perioadă, contul de răspuns rapid al Departamentului Apărării a postat pe X „Abia am început să luptăm”, fără niciun context suplimentar. Și cu doar câteva zile în urmă, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a subliniat pentru „60 Minutes” de la CBS, într-un interviu înregistrat vineri, că „acesta este doar începutul”.

Și comentariul lui Trump din acel interviu de luni a fost, de asemenea, destul de diferit de ceea ce avea să spună mai târziu în acea după-amiază.

„Am câștigat deja în multe feluri, dar nu am câștigat suficient”, a spus el într-un discurs adresat republicanilor din Camera Reprezentanților din Florida.

„Mergem mai hotărâți ca niciodată să obținem o victorie finală care va pune capăt acestui pericol de lungă durată odată pentru totdeauna.”

La câteva minute după acel discurs, Trump, într-o conferință de presă, a prezentat din nou victoria ca fiind necompletată.

„Nu vom ceda până când inamicul nu va fi învins total și decisiv”, a spus el.

„Am putea numi-o un succes extraordinar chiar acum – în timp ce plecăm de aici, aș putea spune”, a adăugat Trump. „Sau am putea merge mai departe și vom merge mai departe.”

Trump a oferit, de asemenea, câteva comentarii contradictorii cu privire la starea puterii de foc a Iranului. În același interviu CBS, el a sugerat că Iranul nu mai are mijloace de luptă.

Iranul „nu are marină, nu are comunicații, nu are forțe aeriene”, a spus Trump. El a adăugat: „Au tras cu tot ce aveau de tras.” Și: „Dacă vă uitați, nu le-a mai rămas nimic. Nu a mai rămas nimic din punct de vedere militar.”

În conferința sa de presă, el a mai spus: „Nu au radar, nu au telecomunicații… Totul a dispărut.” Dar în altă parte, la acel eveniment, el a prezentat aceleași capacități ca fiind mult diminuate, în loc să fi dispărut.

Deși anterior spusese că Iranul „nu are marină”, el a spus în schimb: „Cea mai mare parte a puterii navale a Iranului a fost scufundată.” Trump a crescut rapid și numărul de nave iraniene despre care a susținut că armata americană le-a scufundat, de la 46 în timpul discursului său la 50 și apoi la 51 în conferința sa de presă.

Deși spusese că Iranul a tras practic tot ce avea, la un alt moment dat a spus că capacitatea sa de rachete a fost „scăzută la aproximativ 10%, poate mai puțin” și, la un alt moment dat, a spus că „majoritatea” rachetelor au fost folosite sau distruse.

„Dronele au scăzut probabil la 25% și în curând vor fi reduse la nimic”, a adăugat el.

În timp ce Trump a evidențiat succesele efortului de război la conferința de presă, el a susținut inițial că conducerea Iranului a dispărut complet.

„Tot ce aveau a dispărut, inclusiv conducerea lor”, a spus el. „Nu au nicio conducere”, a adăugat el.

Dar apoi s-a întâmplat ca „două niveluri de conducere să dispară” și ca „majoritatea oamenilor nici măcar nu au auzit de liderii despre care vorbesc”.

Dar unul dintre nume este destul de familiar. Noul lider suprem al Iranului este Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem recent ucis, ayatollahul Ali Khamenei.

Și, în ciuda faptului că a prezentat conducerea Iranului ca fiind iremediabil dispărută cu doar șapte minute mai devreme, Trump l-a zugrăvit pe noul Khamenei practic ca fiind o continuare a acelei conduceri.

„Am fost dezamăgit, pentru că credem că va duce la aceeași problemă pentru țară”, a spus el. „Așa că am fost dezamăgit să văd alegerea lor.”

Trump a atras atenția sâmbătă pariind că Iranul este responsabil pentru atacul asupra unei școli elementare de pe propriul teritoriu, în ciuda numeroaselor dovezi care arată că Statele Unite au fost implicate.

„În opinia mea, pe baza a ceea ce am văzut, acest lucru a fost făcut de Iran”, a declarat președintele reporterilor de la bordul Air Force One.

În cele din urmă, a fost mai ferm, spunând că „a fost făcut de Iran”.

Când a fost presat asupra subiectului la conferința sa de presă de luni, Trump a insinuat că este vorba de Iran, dar nu la fel de puternic – sugerând că Teheranul ar fi putut pune mâna pe o rachetă Tomahawk „generică” – o armă despre care nu se știe că țara ar avea.

Dar apoi, când s-a observat că Hegseth, care stătea lângă el sâmbătă, a refuzat să susțină afirmația lui Trump despre responsabilitatea Iranului, președintele a recunoscut: „Pur și simplu nu știam suficient despre asta. Cred că este ceva ce mi s-a spus că este în curs de investigare”, înainte de a continua să repete afirmațiile sale că alte națiuni au rachete Tomahwak.

„Dar cu siguranță o voi face — indiferent ce arată [raportul anchetei], sunt dispus să trăiesc cu acel raport”, a spus el.

Conflictul aduce cea mai mare perturbare a producției petroliere din istorie

O perturbare istorică a producției mondiale de petrol a făcut ca prețurile petrolului să depășească pragul de 100 de dolari luni, pentru prima dată în aproape patru ani, înainte ca prețurile să se stabilizeze puțin sub 100 de dolari.

Pe măsură ce războiul cu Iranul se prelungește, contractele futures pentru petrol ar putea avea considerabil mai mult spațiu pentru a crește și mai mult.

De fapt, prețurile petrolului au atins aproape 120 de dolari pe baril peste noapte, înainte ca rapoartele să apară conform cărora națiunile occidentale ar discuta măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la combustibili. Acest lucru a redus puțin tensiunea pe piață.

Prețurile petrolului din SUA s-au stabilizat la 94,77 dolari pe baril, în creștere cu 4,3% luni. Brent, indicele de referință internațional, a crescut cu 6,8% la 98,96 dolari pe baril.

Ultima dată când petrolul s-a tranzacționat peste 100 de dolari a fost în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei. Petrolul a depășit pragul de 100 de dolari în martie 2022 și a rămas la același nivel până pe 19 iulie 2022. De atunci, nu a mai atins peste trei cifre.

Războiul cu Iranul a dus la creșterea prețurilor petrolului din două motive principale: o închidere aproape totală a Strâmtorii Hormuz și o încetinire a producției de petrol în Orientul Mijlociu.

Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă îngustă prin care 20% din petrolul mondial circulă cu ajutorul petrolierelor. Iranul a amenințat că va ataca orice petrolier care tranzitează strâmtoarea. Acest lucru a dus la o stagnare a livrărilor și transporturilor de petrol în regiune.

Supraîncărcarea aprovizionării, estimată la 20%, este de aproximativ două ori mai mare decât recordul stabilit în timpul crizei de la Suez din 1956-1957, conform datelor istorice de la Rapidan Energy Group.

Războiul a eliminat, de asemenea, efectiv capacitatea neutilizată, deoarece Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost izolate de pe piețele globale de petrol. Capacitatea neutilizată măsoară cât de multă producție de petrol ar putea fi repusă rapid în funcțiune, dacă este necesar, și servește de obicei ca un amortizor pe piețele energetice.

„Rezultatul este o piață fără o rezervă semnificativă. Nu există niciun producător de rezervă care să intervină”, a scris Bob McNally, fondatorul și președintele Rapidan, într-o notă către clienți.

Deoarece petrolul nu se mișcă, producătorii din regiunea bogată în petrol au rămas fără spațiu pentru a-și comercializa țițeiul. Nu au avut de ales decât să-și încetinească producția.

Citește și : Criză energetică majoră. Şcoli închise şi program de lucru redus la patru zile pentru a economisi combustibil

Pe măsură ce prețurile petrolului au crescut, la fel au crescut și prețurile benzinei. Prețurile benzinei din SUA au crescut cu aproximativ 50 de cenți într-o săptămână, ajungând la 3,48 dolari pe galon, mai mari decât în ​​orice moment din oricare dintre mandatele președintelui Donald Trump.

Vestea bună: lumea are mult petrol. Înainte de război, ne confruntam cu o supraabundență de ofertă, motiv pentru care petrolul era atât de ieftin, tranzacționându-se cu aproximativ 60 de dolari pe baril înainte ca Statele Unite și Israelul să atace Iranul.

Traderii de petrol nu cred că petrolul va rămâne la 100 de dolari. În așteptarea contractelor cu livrare în 2027 și 2028, contractele futures pe petrol se tranzacționează în jurul valorii de 60 de dolari, a remarcat Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners.

Vestea proastă: Acest război cu Iranul durează mai mult decât se așteptau inițial majoritatea traderilor. Creșterile istorice ale prețurilor petrolului reflectă faptul că automulțumirea inițială cedează locul realității dure că războiul nu se va termina în câteva zile.

„Aș spune că mișcarea este puțin exagerată pe termen foarte scurt, dar dacă de acum până la sfârșitul lunii martie nu se observă o ameliorare a traficului în jurul strâmtorii, am putea ajunge la 150 de dolari pe baril”, a declarat Homayoun Falakshahi, analist principal de cercetare a țițeiului la Kpler.

Între timp, guvernele lucrează pentru a atenua o parte din presiunea asupra prețurilor de pe piață: Miniștrii de finanțe ai națiunilor G7 se vor întâlni luni pentru a discuta despre eliberarea comună a rezervelor de petrol.

Iar administrația Trump a continuat să promoveze un plan de furnizare a asigurărilor petrolierelor care trec prin strâmtoare, după ce asigurătorii maritimi au declarat că nu vor acoperi navele din regiune dacă acestea ar fi atacate.

Casa Albă a declarat, de asemenea, că va depune eforturi pentru a asigura escorte navale pentru nave, dar nu a apărut încă un plan, iar companiile de transport maritim au declarat că ezită să traverseze regiunea în timp ce conflictul continuă.

Între timp, în absența unei soluții convingătoare pentru închiderea strâmtorii, prețurile petrolului vor continua să crească.

„Cu cât prețul crește, cu atât este mai mare presiunea asupra administrației Trump pentru a face ceva pentru a proteja strâmtoarea”, a spus Pickering. „Cu cât durează mai mult redeschiderea, cu atât este mai mare presiunea ascendentă asupra prețului. Un ciclu de consolidare.”