Prima ediţie a Orizont Sonor, festival de podcast, radio şi creaţie sonoră, va avea loc la Constanţa, în perioada 19-21 septembrie, în organizarea Institutului Francez din România, evenimentul fiind un proiect inovator, fără precedent în ţara noastră, conform Agerpres. Intrarea la toate evenimentele din cadrul festivalului este liberă.

“În anul centenarului său, Institutul Francez din România organizează între 19-21 septembrie, la Constanţa, Orizont Sonor – un proiect interdisciplinar inovator, fără precedent în România, organizat în cooperare cu Longueur d’Ondes (Franţa) – unul dintre cele mai mari festivaluri de radio şi sunet din lume, şi SEMI SILENT (România) – platformă de podcast dedicată creaţiei sonore, creaţiei radiofonice şi înregistrărilor audio”, se arată într-un comunicat al Institutului Francez din România transmis joi.

Partenerii festivalului, Longueur d’Ondes (Franţa), unul dintre cele mai mari festivaluri de radio şi sunet din lume, şi-au exprimat entuziasmul de a împărtăşi experienţa într-un astfel de proiect.

“Fondat în 2002, Longueur d’ondes continuă să promoveze, să educe şi să formeze, contribuind în acelaşi timp la structurarea ecosistemului radio şi de podcast, aflat în schimbare rapidă. Ne propunem să împărtăşim experienţa noastră dobândită de-a lungul celor două decenii şi să cooperăm cu partenerii din Franţa şi din străinătate care doresc să sprijine creaţia de sunet emergentă şi să dezvolte proiecte provocatoare, cum este cazul Orizont Sonor. Orizont Sonor este o iniţiativă fără precedent care ar putea dezvolta noi reţele pentru autorii de creaţii sonore şi podcasturi din România şi din jurul Mării Negre, iar Longueur d’ondes este încântat să ia parte la ea”, au declarat partenerii Festivalului, citaţi în comunicatul de presă.

Programul festivalului

Prima zi a festivalului, 19 septembrie, va fi dedicată industriei, temelor şi mizei din zona de radio şi creaţie sonoră.

“Un prim panel despre podcastul documentar din jurul Mării Negre va avea loc în colaborare cu One World România şi Balkan Documentary Center (în cadrul programului media Balkan Watchers) alături de Sophio Chkheidze, producător de podcast şi film din Georgia şi Arnaud Contreras, jurnalist de radio francez care a relatat din Georgia. Un focus pe Atelierele Orizont Sonor va fi susţinut de co-organizatorii lor: Anamaria Pravicencu (SEMI SILENT), Ilinca Stihi (Radio România – Grand Prix Nova) şi Cosmin Bârzan (Radio Comunitaria), în prezenţa participanţilor, ocazie cu care vor fi ascultate podcasturile şi creaţiile produse de participanţi în cadrul acestor ateliere. Ziua va fi încheiată de o discuţie asupra perspectivelor europene în creaţia de sunet şi producţiilor radio în era podcastului digital cu profesioniştii Anamaria Pravicencu (SEMI SILENT), Justine Perez (producător francez de podcast şi film), Alexandre Plank (regizor de radio şi fondator Making Waves) şi Hanna Klimpe (din Germania, profesor la HAW, specialist în reţelele sociale)”, se menţionează în comunicatul Institutului Francez din România.

De-a lungul celorlalte două zile de festival, 20 şi 21 septembrie, vor avea loc o serie de evenimente şi activităţi diverse.

Sunt programate sesiuni de ascultare imersivă a unor documentare franceze, în prezenţa realizatorilor şi producătorilor lor, iar discuţiile încrucişate împreună cu ascultarea de fragmente din creaţii sonore şi radio vor aborda diverse subiecte.

“Un focus pe aspiraţiile tinerei generaţii din Georgia cu Salome Asatiani (jurnalist radio şi producător de podcast), Arnaud Contreras şi Hanna Klimpe. Un alt focus va aduce în lumină asupra naraţiunilor ucrainene prin arte sonore şi documentare radio în timp de conflict, alături de Anna Kravets (artist sonor), Alexandre Plank şi Ioana Pelehatăi (editor şi manager cultural la Scena 9). Un alt moment se va concentra asupra provocărilor de mediu asupra Mării Neagre în prezenţa lui Marine Leduc (jurnalist francez, corespondent în România), Marian Paiu (ONG Mare Nostrum) şi Alexandru Berbecariu (cercetător la Bucureşti şi Universitatea Aix-Marseille)”, arată sursa citată.

De la festival nu va lipsi nici sportul, Anamaria Pravicencu urmând să prezinte producţiile din proiectul său “Sonic Sports” alături de Stephane Marin, artist sonor francez.

Emisiuni radio speciale vor fi transmise în direct de la faţa locului, din locaţiile festivalului, cu acces gratuit pentru public.

“RFI România îi va întâmpina pe oaspeţii francezi ai festivalului pentru o emisiune specială Zebra, Radio Constanţa va găzdui o emisiune cu tinerii studenţi constănţeni, iar Black Rhino Radio va găzdui o emisiune despre emisia muzicală de radio în România din epoca post 1989 cu jurnalistul Paul Breazu şi invitaţii săi”, se mai menţionează în comunicat.

Pe parcursul festivalului, alte instalaţii sonore imersive vor fi amenajate în aer liber, iar în timpul sesiunilor de ascultare, podcasturile şi creaţiile sonore vor fi subtitrate în română şi engleză.

Tanarul de 28 ani care si-a pierdut viata in accidentul produs de un sofer din Pascani era pilot de off road. Andrei Piedemonte era directorul de traseu al etapei de la Putna din cadrul Campionatului National de off road.

Barbatul a murit nevinovat dupa ce conducatorul auto al unui autotren, a franat brusc, a derapat si a intrat pe contrasens in autoturismul condus de Andrei Piedemonte. Federatia Romana de Automobilism a transmis condoleante familiei.

În urma producerii accidentului produs la Vadu Moldovei a rezutat decesul conducătorului autoturismului și vătămarea corporală a două pasagere din mașina condusă de catre acesta, respectiv o femeie de 42 de ani si tanara de 20 ani, ambele din municipiul București.

Mai multe detalii despre accident găsiți AICI

Șoferul autoutilitarei a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ, ulterior fiind condus la unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice de sânge.

S-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, urmând a se stabili toate circumstanțele producerii evenimentului rutier și a se dispune procedural prin unitatea de parchet competentă

O navă civilă obişnuită, care avea o încărcătură de grâu destinată Egiptului, a fost lovită de o rachetă rusească imediat ce a părăsit apele teritoriale ucrainene, a anunţat joi preşedintele Volodimir Zelenski, care precizează că aşteaptă „cu interes” reacţiile internaţionale, potrivit news.ro.

Russian missile against a wheat cargo bound for Egypt. Tonight, Russia launched a strike on an ordinary civilian vessel in the Black Sea right after it left Ukrainian territorial waters. Fortunately, there were no casualties, according to preliminary reports.

Ukraine is one of… pic.twitter.com/nNCqNDVfJV— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 12, 2024

Conform primelor informaţii, nu există, din fericire, victime, a declarat Volodimir Zelenski într-un mesaj postat pe X.

“Vom continua să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne proteja porturile, Marea Neagră şi pentru a furniza alimente pe piaţa mondială. Aceasta este o prioritate reală pentru Ucraina – protejarea vieţilor, şi ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare ţară”, arată Zelenski. „Grâul şi securitatea alimentară nu ar trebui să fie niciodată o ţintă pentru rachete”, spune preşedintele ucrainean.

„Aşteptăm cu interes răspunsul lumii”, a menţionat Zelenski.

„Ucraina este unul dintre principalii contributori mondiali la securitatea alimentară. Stabilitatea internă şi mijloacele de subzistenţă a zeci de ţări din diferite părţi ale lumii depind de funcţionarea normală şi neîntreruptă a coridorului nostru de export alimentar. (…) Livrările noastre de alimente către ţările din Africa şi Orientul Mijlociu sunt esenţiale”, afirmă Zelenski în postarea de pe X.

Російська ракета проти вантажу пшениці для Єгипту. Сьогоднішній удар у Чорному морі – по звичайному цивільному судну одразу після виходу з українських територіальних вод. За попередніми даними, на щастя, обійшлося без людських втрат.

Україна є одним із ключових глобальних… pic.twitter.com/UlNWOfShIe

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 12, 2024

Rusia s-a retras anul trecut dintr-un acord mediat de Turcia şi ONU prin care se stabilise un coridor pe Marea Neagră pentru transportul în siguranţă al cerealelor ucrainene, care puteau pleca din trei porturi de la Marea Neagră. După ce Moscova a ieşit din acord, motivând că cererile proprii pentru transportul de îngrăşăminte şi plăţile aferente nu au fost satisfăcute, Ucraina şi-a stabilit propriul coridor de siguranţă pentru transport, care trece inclusiv prin apele teritoriale ale României.

Jurnalista de la Nașul Tv Gabriela Călitescu răspunde la acuzațiile aduse în cadrul ședinței CNA de astăzi.

• Context: Gabriela Călitescu a fost sancționată cu 25.000 lei, după ce în cadrul emisiunii „Să vorbim despre tine”, din 12 aprilie 2024, avându-l invitat pe  istoricul Florin Șandru, de la Academia Română, au comparat economia din perioada vechiului regim cu cea de azi.

„Astăzi, am fost audiată de Consiliul Național al Audiovizualului în legătură cu emisiunea „Să Vorbim Despre tine”, realizată pe 12 aprilie 2024, invitat DR istoric Florin Șandru, în această emisiune am discutat despre dezvoltarea economiei României înainte de 1989.

În urma acestei audieri, am fost acuzată de promovarea comunismului și dezinformare istorică, acuzații pe care le consider complet nefondate.

Doresc să subliniez că scopul emisiunii a fost să analizez aspectele economice din perioada respectivă, nu să aduc elogii comunismului sau lui Nicolae Ceaușescu.

În acest context, vreau să aduc câteva clarificări bazate pe surse istorice:

1. Dezvoltarea industrială: Conform „Istoriei economice a României” de Nicolae Iorga, perioada socialistă a fost marcată de progrese semnificative în dezvoltarea sectorului industrial, cu o creștere constantă a producției de bunuri de capital și a infrastructurii.

2. Creșterea PIB-ului: „Evoluția economiei românești” de Constantin Gane evidențiază că, deși existau dificultăți, România a cunoscut o creștere accelerată a PIB-ului în perioada respectivă, comparabilă cu alte țări din blocul estic.

3. Proiecte majore de infrastructură: Așa cum menționează „România în perioada comunistă” de Daniel Buda, marile proiecte de infrastructură, cum ar fi canalul Dunăre-Marea Neagră, au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale.

4. Proiectele agricole și industriale: „Agricultura și industria în România socialistă” de Andrei Păunescu subliniază că strategiile economice din perioada respectivă au vizat modernizarea agriculturii și dezvoltarea industriei, pentru a asigura autosuficiența economică.

Îmi reafirm angajamentul de a prezenta o analiză obiectivă și bazată pe faptele istorice, fără a promova ideologii politice.

Voi continua să aduc în discuție aspecte economice relevante și să contribui la un dialog informat și echilibrat de fiecare dată bazat pe documente”, scrie jurnalista pe Facebook.

Senatorul Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, reacționează după ce Mircea Geoană l-a făcut corigent pe Marcel Ciolacu. Romașcanu afirmă că dorința de învăța continuu este una legitimă, iar în vreme ce premierul învață de la Mugur Isărescu, Geoană ar avea parte de cunoștințe de la fostul mogul Sorin Ovidiu Vîntu.

„Domnul Mircea Geoană, după o fulgerătoare carieră de aproape președinte și ceva urări de sănătate adresate Regelui Mihai, găsește timp și pentru mici reflecții pe seama declarației dlui Ciolacu privind continua pregătire în domeniul economic.

Este firească, totuși, pentru cineva care nu știe totul, dorința de dezvoltare personală. Această dorință sigur o are și Mircea Geoană, diferența stă în cel care furnizează cunoștințele și experiența:

– Mugur Isărescu în cazul lui Marcel Ciolacu

– SO Vântu în cazul lui Mircea Geoană

Cam atât pe tema aceasta”, scrie Romașcanu pe Facebook.

Declarația lui Geoană

Candidatul la prezidenţiale Mircea Geoană a declarat, miercuri, că nu vrea să fie în situaţia, cum recunoştea alt candidat, că are nevoie să ia meditaţii la economie, meditaţii la limba engleză şi mâine, poimâine la politică externă, arătând că pe vremuri, când erai corigent la mai multe materii, rămâneai repetent. Declarația vine ca un „atac voalat” la adresa lui Marcel Ciolacu, care a anunțat cu o zi în urmă că face meditații la engleză.

„Nu vreau să fiu în situaţia în care, cum recunoştea un alt candidat, ieri, că are nevoie să ia meditaţii la economie, meditaţii la limba engleză, mâine, poimâine, meditaţii la politica externă. Că dacă eşti corigent la mai multe materii, eu ştiu că pe vremuri, când erai corigent la mai multe materii, rămâneai şi repetent. Eu voi fi un preşedinte sută la sută activ şi implicat din prima zi până în ultima zi de mandat”, a spus Mircea Geoană la Ştirile Pro TV.

Replica lui Ciolacu

„Îmi cer scuze, n-am fost repetent. Cred că a exagerat. Asta e părerea mea, cred că a exagerat. E cazul să vadă… eu îi urez succes. Dacă vrea, eu îi reamintesc și ce a făcut în PSD, și cu ce grupuri mafiote a vrut să fie președintele României, nu am nicio reținere. Dar până atunci, părerea mea… să-și vadă de treaba lui”, a declarat Marcel Ciolacu, joi.

Doi astronauţi au efectuat prima ieşire privată în spaţiu şi au testat costume spaţiale subţiri concepute de SpaceX, într-una dintre cele mai îndrăzneţe încercări de până acum de a depăşi limitele zborurilor spaţiale cu finanţare privată. Expediţia spaţială a avut loc la o altitudine de aproximativ 700 km deasupra Pământului, în timp ce Staţia Spaţială Internaţională (ISS) funcţionează la o altitudine de aproximativ 400 km.

La sute de mile deasupra Pământului şi orbitând la aproape 30.000 km/h (18.600mph), miliardarul Jared Isaacman, 41 de ani, care a cartografiat misiunea Polaris Dawn, a ieşit joi din capsula spaţială la ora 10.52am GMT.

„Acasă avem cu toţii multă treabă de făcut, dar de aici Pământul pare cu siguranţă o lume perfectă”, a declarat el, în timp ce stătea pe o scară şi privea în jos spre suprafaţa Pământului.

Isaacman a fost urmat de Sarah Gillis, inginer senior la SpaceX, care a lucrat mulţi ani la misiuni de la sol. Gillis, în vârstă de 30 de ani, a efectuat teste de mişcare pentru a evalua modul în care noul costum SpaceX – un echivalent mult mai puţin voluminos al echipamentului NASA – funcţionează în vidul din spaţiu.

Pentru a pregăti testul, efectuat la o altitudine de 700 km, capsula Crew Dragon a fost complet depresurizată, ceea ce înseamnă că întregul echipaj – inclusiv cei doi care au rămas înăuntru – s-a bazat pe costumele lor spaţiale pentru oxigen şi presiune.

Până în prezent, doar agenţiile guvernamentale bine finanţate au reuşit să efectueze ieşiri în spaţiu, cunoscute sub numele de EVA (activităţi extravehiculare), şi acestea sunt o performanţă extrem de dificilă. Majoritatea au fost efectuate de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) şi de pe staţia spaţială chineză Tiangong.

Companiile private preiau treptat conducerea în domeniul zborurilor spaţiale, pe măsură ce guvernele, în special cel american, încearcă să cheltuiască veniturile fiscale în altă parte. NASA a contractat SpaceX pentru a trimite astronauţi, inclusiv prima femeie, pe Lună în acest deceniu.

Misiunea Polaris Dawn

Misiunea Polaris Dawn este a doua pe care Isaacman a finanţat-o. Acesta a refuzat să detalieze preţul, dar se estimează că misiunile vor costa sute de milioane de dolari.

În 2021, pilotul privat şi acum astronaut instruit, care a făcut milioane de dolari cu compania sa de plăţi electronice Shift4, a zburat în misiunea Inspiration4, primul zbor spaţial orbital efectuat de un echipaj complet civil. Misiunea a inclus un supravieţuitor al cancerului, precum şi un inginer de date care şi-a câştigat locul în urma unei trageri la sorţi.

Elon Musk SpaceX a operat misiunea, pe care o consideră o etapă majoră pentru a face accesul la spaţiu mai uşor şi mai ieftin. Musk intenţionează să ducă astronauţi pe Lună şi, în cele din urmă, pe Marte. Compania sa dezvoltă cea mai mare şi mai puternică rachetă construită vreodată, numită Starship, şi a efectuat patru zboruri de testare ale sistemului înalt de 120 de metri. Următorul urmează să aibă loc în noiembrie.

În timpul misiunii lor de cinci zile, echipajul Polaris Dawn va acţiona ca subiecţi de testare pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, călătorind prin porţiuni ale centurii de radiaţii Van Allen şi analizând apoi efectele radiaţiilor spaţiale asupra corpurilor lor. Din misiune mai fac parte un locotenent-colonel pensionat al forţelor aeriene americane, Scott Poteet, 50 de ani, şi un alt inginer SpaceX, Anna Menon, 38 de ani.

Plimbarea în spaţiu a lui Polaris Dawn a avut loc în timp ce un număr record de 19 astronauţi orbitau Pământul, după ce racheta rusească Soyuz a transportat doi cosmonauţi şi un astronaut american la ISS.