Pe marginea drumurilor naționale / europene de ani de zile există zeci de cruci de dimensiuni impresionante amplasate fără avize, recunoaște Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Oficialii CNAIR ridică în continuare din umeri în privința crucilor uriașe de pe șoselele din România. Situația a revenit în atenția publicului după ce au mai apărut în această vară două astfel de construcții pe DN7 / E81, în județul Vâlcea, scrie adevărul.ro.

La aproximativ două luni de la amplasarea crucilor pe Valea Oltului și Dealul Negru, misterul lor încă nu a fost elucidat, deși termenul până la care ar fi trebuit ca aceste construcții să intre în legalitate era de 30 de zile.

„Încă nu am reușit să identificăm proprietarii”, a recunoscut pentru „Adevărul” purtătorul de cuvânt al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, Cristian Tudor, motivul pentru care nimeni nu a fost tras la răspundere ori de ce nu s-a intrat în legalitate până acum.

Crucile au fost ridicate fără autorizație pe terenuri private, „în mare parte virane” și nimeni nu poate spune cu exactitate cât sunt de rezistente, de sigure pentru traficul rutier, având în vedere zonele în care au fost amplasate – pe marginea sau chiar în mijlocul drumurilor.

Investiție „anonimă” de aproximativ jumătate de milion de euro

Situația de la Vâlcea nu este singulară. Se vorbește de ani de zile despre crucile gigant din Satu Mare, Timiș, Gorj, Mehedinți, Hunedoara, Alba, Bihor, Caraș Severin, Dolj etc..

Un primar gorjean a fost singurul edil care a oferit mai multe informații despre costurile pe care le implică realizarea și amplasarea unor astfel de construcții, menționând sume cuprinse între 10.000 și 15.000 de euro, date sub formă de donație.

La un simplu calcul, având în vedere că oficialii CNAIR pomenesc deocamdată de un număr care se îndreaptă spre 50, reiese că suma totală investită se învârte în jurul a jumătate de milion de euro.

Doar că fabuloasa investiție, în construcții care reprezintă un adevărat pericol public, a fost realizată fără să se ia vreo măsură concretă atât pentru punerea lor în siguranță sau intrarea lor în legalitate, având în vedere că cea mai mare parte din aceste cruci a apărut de anul trecut încoace.

Ordinul MTID din 2016 interzice amplasarea de noi cruci și monumente pe drumuri

Oficialii menționează că la nivelul întregii țări s-a demarat o campanie de identificare a proprietarilor de terenuri / construcții și susțin că ar exista chiar posibilitatea demontării lor, fără să amintească însă de faptul că există încă din 2016 un act normativ care interzice amplasarea crucilor pe drumurile publice.

Este vorba despre un ordin al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor emis la 16 august 2016 care prevedea ca toate obiectele funerare amplasate pe marginea traseelor din țară să fie îndepărtate, în urma unei ample campanii care a plecat însă de la crucile de mici dimensiuni pe care românii le amplasau pe marginea drumurilor în urma producerii de accidente mortale. Ordinul în cauză se referea inclusiv la monumente, adică și la construcții de dimensiuni mari.

Reprezentanții Bisericii recunoșteau la vremea respectivă: „Morții și crucile își au locul lor în cimitire”. Statisticile arătau încă de pe atunci că astfel de obiecte, de la cele de mici dimensiuni, la cele de dimensiuni mari, reprezintă pericol și pentru șoferi.

Ce susțin oficialii și ce demonstrează realitatea din teren

Doar că între timp, discursul autorităților pare să se fi schimbat în privința unor astfel de construcții, fapt ce ridică și mai multe suspiciuni în privința acestor cruci.

Reprezentanții DRDP susțin că astfel de cruci uriașe pe drumurile publice nu ar fi montate în zona de siguranță a drumului public, dar mare parte dintre imaginile care le imortalizează îi contrazic.

Prin zonă de siguranță, se înțelege porțiunea dintre limita exterioară a amprizei drumului până la construcție, care potrivit legii pleacă de la 1,50 metri – de la marginea exterioară a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului și ajunge până la 5,00 metri pentru drumurile cu înălțimea mai mare de 5,00 metri.

„Ar putea ajunge pe șosea, în cazul unor fenomene meteorologice extreme”

Și oficialii se contrazic între ei, în timp ce unii susțin că nu reprezintă „un pericol foarte mare, pentru că sunt destul de bine executate”, alții recunosc că „pot reprezenta un pericol pentru siguranța circulației… existând risc de răsturnare în cazul unui vânt puternic”.

Și unii și alții sunt totuși de acord când vine vorba despre faptul că „pentru amplasarea crucilor este necesar avizul administratorului drumului”.

Având în vedere înălțimea considerabilă a crucilor – aproximativ 10 metri înălțime – acestea ar putea să ajungă pe șosea, în cazul unor fenomene meteorologice extreme, precum cele care au dus la căderi de arbori, cum s-a întâmplat pe Transalpina, la finele lunii iulie și chiar pe Valea Oltului, de stâlpi de electricitate etc..

„Așteptăm să se producă o nenorocire ca să se intervină”

„Este o chestiune de timp, până când se va dovedi pericolul pe care-l reprezintă. Așteptăm să se producă o nenorocire ca să se intervină”, recunosc în spatele camerelor de luat vederi autoritățile amintind de producerea unor episoade asemănătoare în trecut când construcții neautorizate amplasate pe drumurile patriei au dus la producerea de accidente rutiere mortale.

Cum s-a întâmplat, spre exemplu, în 2017, în timpul unei furtuni, la intrare în municipiul Timișoara, unde poarta amplasată simbolic s-a prăbușit peste o mașină. Un tânăr de 24 de ani a murit atunci, iar în urma încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției toți cei implicați în producerea evenimentului au scăpat de consecințe primind închisoare cu suspendare.

„Să ne apucăm să le demontăm, e ciudat, fiind un subiect sensibil”

Reprezentanții CNAIR susțin în continuare că nu se știe încă cine a comandat, executat și amplasat astfel de construcții gigant, chiar și în cazul celor care au apărut în urmă cu aproximativ un deceniu și jumătate.

„Am demarat o procedură de identificare a proprietarilor sau a persoanelor care au ridicat aceste edificii religioase. Este destul de dificil pentru că sunt puse, în marea lor majoritate, pe terenuri virane, unde nu se cunosc proprietarii. În acest sens, secțiile județene de drumuri naționale din cadrul DRDP au depus notificări către primăriile din zonele respective pentru a putea înștiința proprietarii să intre în legalitate”, a mai menționat unul dintre purtătorii de cuvânt ai drumarilor.

Acesta a mai recunoscut un aspect: „Acum și să ne apucăm să le demontăm, e ciudat, fiind un subiect extrem de sensibil”.

Cum au apărut peste noapte crucile gigant de pe marginea șoselelor

Reprezentantul DRDP Craiova a menționat și cum a fost posibilă apariția atâtor cruci, fără ca nimeni să se sesizeze: „Au fost montate în zilele de week-end atunci când prezența personalului nostru pe drum este redusă sau au profitat de faptul că nu suntem pe traseu mereu. S-au folosit de tot felul de lucrări edilitare. Spre exemplu, la Găneasa au amplasat-o când se lucra la o canalizare cu subtraversare. S-au dus și au turnat acolo, n-au știut unii de alții, iar noaptea au montat crucea. Au venit cu macaraua, au pus crucea și au dispărut”.

Și primarul din Brezoi, Robert Schell, spune același lucru: „Ne-am trezit cu această construcție peste noapte”. Localitatea de pe Valea Oltului reprezintă unul dintre ultimele locuri în care au apărut cruci gigant pe marginea șoselei DN7 / E81. Aici s-a intrat în legătură cu proprietarul terenului pe care a fost amplasată crucea, fără însă să se ia măsuri concrete până în acest moment.

Indiciile despre binefăcătorul anonim duc către un călugăr din Drăgășani

Identificarea tuturor crucilor – monument pare o misiune dificilă, având în vedere că unele dintre ele sunt amplasate nu doar pe drumurile naționale. Spre exemplu, numai la nivelul DRDP Craiova au fost identificate opt astfel de amplasamente, deși se vorbește despre existența a zeci de cruci.

Deși nici o autoritate nu menționează numele „binefăcătorului anonim” care a avut această inițiativă, a fost pomenit în mai multe rânduri călugărul Serafim de la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Drăgășani, care a refuzat să poarte un dialog cu presa pe această temă.

Lăcașul de cult la care slujește Serafim a fost ridicat pe un teren donat de fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica, în memoria lui Tudor Vladimirescu. Două cruci, precum cele de pe marginea șoselelor, se regăsesc și în curtea acestui lăcaș de cult. Iar în județul Timiș, unde a slujit același călugăr, în urmă cu mai bine de un deceniu, au apărut cruci-gigant din marmură, tot fără autorizație.

Deși este bănuit ca fiind persoana din spatele inițiativei, donațiile cu ajutorul cărora a fost aceasta pusă în practică, vin din partea unor afaceriști.