Prin votul exprimat în ședința Consiliului Județean Argeș, a fost aprobată reorganizarea Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș, care va funcționa de acum ca instituție de spectacole, cu personalitate juridică, de importanță județeană, sub denumirea de Centrul „Doina Argeșului”.

În urma discuțiilor repetate avute la Ministerul Culturii, și în conformitate cu noile reglementări legislative, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de această reorganizare pentru ca noua instituție să fie încadrată ca una de spectacole. Numele „Doina Argeșului” este deja un brand cultural recunoscut la nivel național, motiv pentru care am considerat firesc să renunțăm la o denumire tehnică și să promovăm un simbol cu greutate și tradiție, care aniversează anul acesta, 70 de ani de activitate. 

„Niciun angajat nu va fi afectat! Toți colegii își vor păstra locurile de muncă! Facem, de asemenea, o precizare importantă: activitățile Școlii Populare de Arte și Meserii se vor menține în cadrul noului centru, sub o imagine unitară, mai vizibilă și mai modernă. Vorbim despre o reorganizare gândită exclusiv în beneficiul culturii din județul nostru și al promovării tradițiilor și meșteșugurilor autentice. Dăm asigurări că angajamentul conducerii Consiliului Județean Argeș de a susține și de a eficientiza actul cultural se menține, chiar dacă în alte județe au fost luate măsuri de reducere a acestei activități „, anunță Consiliul Județean Argeș,

Subliniem că cele cinci instituții de cultură din subordine au beneficiat, în 2024, de aproximativ 14,5% din bugetul total al Consiliului Județean Argeș, unul din cele mai mari procente comparativ cu alte județe!

Consiliul Județean Argeș a demonstrat astăzi, din nou, că prioritățile sale culturale sunt bine… „tunate”, la fel ca motocicletele pe care unii dintre membrii săi par să le aprecieze mai mult decât tradițiile autentice. În ciuda unei propuneri venite dinspre PNL, finanțarea consistentă pentru un festival de rock controversat a fost reconfirmată, în timp ce călușarii, se pare, vor rămâne să-și cumpere opincile din alte surse.

Banii grei merg la Archangels Fest-ul pesedist

Festivalul de Rock Archangels Fest, un eveniment bine strunit de mâna dreaptă a ministrului Simona Bucura Oprescu și marele revoluționar Boțârcă, a primit iar undă verde pentru o finanțare considerabilă din bugetul județean. Desigur, pe langa altele via primăriile Corbeni sau Topoloveni. Până aici, nimic neobișnuit, am putea spune. Însă, amuzant și, totodată, îngrijorător, este faptul că printre „rockerii” entuziaști care animă anual evenimentul se numără chiar unii dintre finanțatorii de la Consiliul Județean. Aceștia, se pare, sunt mai dornici să pozeze în ținute specifice subculturii rock, ignorând cu desăvârșire costumele populare sau, de ce nu, opincile.

Amendamentul „Opinca” respins cu nonșalanță

Consilierul PNL Elena Iagăr, fost manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș, a adus în discuție, în ședința de astăzi, discrepanța flagrantă dintre finanțarea pentru rock și lipsa sprijinului pentru tradițiile autentice. Aceasta a propus reducerea la aproape jumătate a sumei alocate Archangels Fest, cu scopul de a sprijini tinerii păstrători ai tradițiilor românești să-și achiziționeze costume populare și opinci. Un amendament firesc, am putea crede, într-un județ care se mândrește cu tradițiile sale. (VEZI VIDEO MAI JOS)

Însă, așa cum era de așteptat, propunerea Elenei Iagăr a fost respinsă. Decizia nu a surprins pe nimeni, mai ales având în vedere că lideri PSD precum Mînzână, Bughiu și Nicolaescu nu ar fi renunțat, cel mai probabil, la parada rock și mobrele tunate în detrimentul unui sprijin financiar -macar egal pentru tradițiile autentice argeșene.

Rockerii PSD: Entitate privată cu profituri considerabile

Un aspect mai puțin cunoscut, dar deosebit de relevant, este faptul că organizatorii Archangels Fest, acei rockeri pesediști care vin anual cu mâna întinsă după pomană de la CJ, reprezintă o entitate privată. Mai mult, în ultimii trei ani, această entitate a înregistrat o cifră de afaceri și profituri considerate măricele. (VEZI FOTO)

Anul acesta se anunță și mai bănos pentru că vorbim de un festival ajuns la maturitate care se poate susține din vânzarea biletelor, mai ales că organizatorii estimează pentru evenimentul de săptămâna viitoare de la Topoloveni un public de șapte mii de persoane iar prețurile biletelor se lăfăie între 150 de lei și 250 de lei. O banal calcul matematic 7000 bilete x 200 lei preș mediu, ne arata dimensiunea venituturilor(atenție, doar din vanzarea de bilete).

Această situație ridică semne de întrebare legitime privind transparența și oportunitatea finanțării publice a unui eveniment cu un interes clar privat, în detrimentul unor acțiuni culturale autentice, cu un impact real asupra comunității și a păstrării tradițiilor.

Fisticul, deși este considerat o cultură exotică, poate fi cultivat cu succes și în România, atâta timp cât sunt respectate condițiile specifice de sol, climă și îngrijire. În ultimii ani, fisticul a stârnit tot mai mult interes în rândul agricultorilor români, mai ales având în vedere verile mai lungi și secetoase.

Fisticul poate fi cultivat și în țara noastră. Sfaturile agricultorilor

Planta de fistic, „Pistacia vera” provine din regiunile aride ale Asiei, însă în România poate fi cultivată în zonele cu veri calde și ierni blânde. Regiunile cele mai favorabile sunt în sudul țării, mai exact în Oltenia, Mutenia, sudul Moldovei și Dobrogea, unde clima se apropie cel mai mult de cerințele sale.

Citește și : Trucul simplu prin care puteți menține căpșunile proaspete până la 10 zile. Cum vă puteți bucura de delicioasele fructe mai mult timp

Fisticul are nevoie de cel puțin 3.000 de ore de soare pe an și nu tolerează înghețurile severe.

Pentru a asigura o cultură reușită, solul ales trebuie să fie bine drenat, nisipos sau pietros, cu un pH neutru sau ușor alcalin. Excesul de umiditate este dăunător, astfel că zonele predispuse la băltiri trebuie evitate. Solul trebuie pregătit înainte de plantare presupune aratul adânc și fertilizarea organică.

Fisticul se plantează toamna târziu sau primăvara devreme. Distanța optimă între rânduri este de 6-7 metri, ceea ce permite dezvoltarea corespunzătoare a coroanei. Fisticul fiind o specie dioică, trebuie plantați atât arbori femelă (care produc fructele), cât și arbori masculi (care asigură polenizarea).

Citește și : Fructul exotic pe care trebuie să-l încerci vara aceasta. Costă doar 27 de lei bucata şi are beneficii uimitoare pentru sănătate

Proporția recomandată este de un arbore masculin la fiecare 8–10 arbori feminini.

Deși necesită răbdare, cultura de fistic reprezintă o oportunitate valoroasă pentru agricultorii care doresc să investească într-un domeniu ce are potențial de dezvoltare. Fructele de fistic sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine, fibre, antioxidanți, vitamine (B6, E) și minerale esențiale precum potasiu, magneziu și fosfor.

Cititorii români au în continuare o relație profundă cu lectura, alegând adesea cărți care le vorbesc despre experiențele lor personale, dar și despre lumea din jur. Întrebarea „Ficțiune sau non-ficțiune?” este una complexă și depinde, desigur, de gusturile individuale ale fiecărui cititor.

Cei care preferă non-ficțiunea sunt atrași de povestirile reale, de fapte concrete, de informații care pot schimba modul în care privesc lumea. Pe de altă parte, ficțiunea le oferă o evadare, o oportunitate de a explora universuri noi, de a înțelege mai profund emoțiile umane și de a reflecta asupra societății prin prisma unor povești fictive.

Ficțiunea – O lume a emoțiilor și a învățăturilor neașteptate

Ficțiunea are darul de a ne transporta într-o altă realitate, de a ne pune față în față cu personaje care trăiesc experiențe similare sau total diferite de ale noastre. De la povești pline de aventură, la drame intense, ficțiunea ne ajută să înțelegem complexitatea umană, iar uneori, chiar și în cele mai fantastice povești, găsim lecții valoroase despre viață și despre cum ne raportăm la ceilalți.

Un exemplu recent de ficțiune care a captat atenția cititorilor din întreaga lume, inclusiv a celor români, este cartea nuntasii de pe bookzone.ro, scrisă de Alison Espach. Cartea a câștigat titlul de Cea mai bună carte de ficțiune la Goodreads Choice 2024, iar motivul pentru care aceasta a impresionat este simplu: este o poveste plină de emoție, umor subtil și o profunzime umană remarcabilă.

„Nuntașii” spune povestea unei femei care ajunge într-un loc în care nu era așteptată, dar care descoperă că poate exact acolo era locul în care trebuia să fie. O poveste despre durere și vindecare, despre decizii grele și începuturi neașteptate, care captează esența schimbărilor pe care le trăim în viață.

Fiecare pagină este o invitație la reflecție, un memento că, uneori, chiar și cei mai pierduți dintre noi pot găsi un sens în haosul cotidian. Cei care au citit deja cartea spun că aceasta este o lectură care provoacă râsul, dar și lacrimi, emoțiile fiind la fiecare pas.

Cu un stil de scriere plin de finețe și o abilitate rară de a jongla cu umorul și durerea, Alison Espach reînvie tema regăsirii de sine și a descoperirii unui loc într-o lume care adesea pare prea mare și prea rece pentru a înțelege unde ne aflăm cu adevărat.

O carte care nu doar că te face să simți, dar te și ajută să îți amintești că uneori, în momentele cele mai neașteptate, viața îți poate oferi răspunsuri la întrebările tale cele mai adânci.

Non-ficțiunea – Puterea realității

Pe de altă parte, non-ficțiunea este domeniul în care realitatea primează. Cărțile de non-ficțiune sunt destinate celor care doresc să exploreze teme mai directe, cum ar fi istoria, psihologia, știința sau auto-ajutorul. Într-o lume în care suntem înconjurați de informații și de fapte, cititorii non-ficționali sunt adesea în căutarea unor instrumente prin care să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc.

Întrebarea „Ficțiune sau non-ficțiune?” nu are un răspuns absolut, pentru că fiecare tip de lectură are valoarea sa unică. Dacă ficțiunea poate să ne învețe lecții prin intermediul poveștilor, non-ficțiunea ne poate oferi instrumentele și informațiile necesare pentru a face față provocărilor din viața reală.

Ce preferă cititorii români?

În România, interesul pentru ficțiune este în creștere, iar exemplele de succes, precum „Nuntașii”, confirmă această tendință. De asemenea, romanele de ficțiune care abordează teme universale și umane au fost mult mai populare în ultimii ani, având un impact deosebit asupra cititorilor din diverse colțuri ale lumii.

Pe de altă parte, cititorii români continuă să aprecieze și non-ficțiunea, în special cărțile care abordează teme de auto-ajutor, dezvoltare personală și înțelegerea mai profundă a lumii în care trăim.

Alegerea între ficțiune și non-ficțiune depinde, desigur, de starea de spirit a fiecărui cititor și de ceea ce își doresc să descopere în paginile unei cărți!

Vinerea Mare este o zi cu mare însemnătate pentru întreaga lume creștină, fiind ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a răstignit pentru iertarea păcatelor lumii. În tradiția populară se păstrează o serie de obiceiuri legate de această zi, dar și ritualul religios este extrem de important.

Vinerea Mare este ziua în care Iisus a suferit patimi cumplite, primind drept pedeapsă răstignirea și fiind obligat să parcurgă drumul purtându-și în spate crucea și coroana de spini.

Denia din Vinerea Mare amintește de patimile suportate de Iisus în urma trădării de către Iuda.

Slujba, numită și Ceasurile împărătești și vecernia, în timpul căreia se face scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, simbolizează coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea trupului pentru înmormântare.

Postul negru din Vinerea Mare este o practică ascetică prin care credincioșii își exprimă durerea și compasiunea față de suferințele lui Iisus. Această formă de post presupune abținerea totală de la mâncare și băutură până la apusul soarelui. Prin această renunțare, credincioșii își purifică trupul și sufletul, participând spiritual la patimile Mântuitorului.

Credincioșii merg la biserică pentru a trece pe sub masă

Un obicei specific Vinerii Mari este trecerea pe sub masa Sfântului Altar, care simbolizează mormântul lui Iisus. Credincioșii se apleacă și trec pe sub masă de trei ori, în semn de smerenie și pocăință. Acest gest reprezintă dorința de a fi alături de Hristos în suferința sa și de a primi binecuvântarea divină.​

Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare

Pe lângă post și rugăciune, Vinerea Mare este însoțită de diverse tradiții și obiceiuri:​

Aprinderea lumânărilor: Credincioșii aprind lumânări în memoria celor adormiți și pentru a simboliza lumina lui Hristos.​

Participarea la Prohod: Seara, în biserici se oficiază slujba Prohodului Domnului, în care se cântă cântări de jale și se rememorează patimile lui Iisus.​

În această zi nu se coace nimic, nu se mănâncă urzici și nu se folosește oțet în preparate. În plus, în Vinerea Mare, nu se sacrifică animale, iar gospodinele nu roșesc ouă și nici nu fac alte pregătiri pentru Paște.

Tot în Vinerea Mare nu se lucrează la câmp. Se spune că, în caz contrar, nu vei avea parte de recoltă.

Tot în Vinerea Mare se spune că femeile merg la morminte unde aprind lumânări și plâng morții.

Vinerea Mare este zi liberă pentru angajați

În România, Vinerea Mare este declarată zi liberă legală pentru angajați, conform Codului Muncii. Această măsură permite credincioșilor să participe la slujbele religioase și să se dedice rugăciunii și reflecției. De asemenea, oferă oportunitatea de a respecta tradițiile și obiceiurile specifice acestei zile sfinte.​

În ciuda discursului public al PSD privind meritocrația în administrația publică, județul Argeș se confruntă cu o serie de numiri controversate la conducerea instituțiilor de cultură, pe criterii politice. Astfel, ieri, Consiliul Județean Argeș a suprins lumea culturală anunțând numirea a doi noi manageri interimari la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș și la Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș. Decizia a stârnit critici din partea oamenilor de cultură și a societății civile, care acuză politizarea instituțiilor de cultură.

Dacă în CV-ul Lucreției Marilena Frusina Vlad, care a fost numită manager interimar pentru o perioadă de 120 de zile la Biblioteca Județeană, regăsim doar o referire ca fiind licențiată în Psihologie dar apropiată a unor influenți din PSD, în cazul Argentinei Elena Culcuș, lucrurile sunt cu totul de altă natură, ea fiind cu doar cateva luni în urmă un om de bază al lui George Simion în Argeș și candidată AUR la primăria Mioveni, acum 6 luni. Cunoscută ca fiind un voiajor politic schimbând partidele în funție de ceea ce primește, ea va ocupa ca interimar numit de PSD funcția de manager al Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș, tot pentru 120 de zile.

Mulți oameni de cultură din Pitești susțin că numirile au fost făcute pe criterii pur politice, fără a se ține cont de competențele manageriale ale persoanelor numite și nu înțeleg de ce nu s-a organizat un concurs, deși legea prevede acest lucru. Aceștia acuză PSD că ignoră principiul meritocrației și că politizează instituțiile de cultură.

Reprezentanții Consiliului Județean Argeș susțin că numirile au fost făcute în conformitate cu legea și că persoanele numite au competențele necesare pentru a ocupa aceste funcții iar Societatea civilă se declară îngrijorată de politizarea instituțiilor de cultură și cere respectarea principiului meritocrației.

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș și Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș sunt două dintre cele cinci instituții de cultură finanțate și subordonate Consiliului Județean Argeș. Numirea unor manageri interimari ridică semne de întrebare cu privire la planurile pe termen lung ale Consiliului Județean pentru aceste instituții.