Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a promis că dacă va ajunge la Cotroceni nimeni nu va mai avea dosare la comandă. Ponta spune că de-a lungul anilor mulți politicieni au fost scoși din joc cu dosare politice, despre care știau inclusiv șefii de stat.

Cel mai recent exemplu e Călin Georgescu, spune Ponta

„Eu garantez, ca președinte al României, că nimeni, nici Călin Georgescu, nici altcineva din politică, nu va avea dosare politice, așa cum am avut eu. Nu va fi niciodată (Călin Georgescu – n.r.) condamnat cât sunt eu președinte. Adică eu, care pe pielea mea, mama, soră, cumnat, eu nu voi accepta să mai facă dosare politice. Orice dosar (este politic – n.r.) care are legătură cu faptul că vrei să candidezi la o funcție”, afirmă Victor Ponta la emisiunea „Ai Aflat!”, marca Gândul, cu Ionuț Cristache.

El afirmă că „aceste dosare au avut întotdeauna binecuvântarea președintelui țării”. „Că-l chema Băsescu sau Iohannis…. au avut această binecuvântare. Iar faptul că nu au fost trași la răspundere nici Portocală, nici Uncheșelu. (…) Toate aceste dosare vor înceta, iar eu, ca președinte care a pățit acest lucru, asigur ca acest aspect să debvină realitate”, încheie Ponta.

Ponta spune că și Popescu Piedone a avut un dosar politic

„Orice dosar care are legătură cu faptul că vrei să candidezi la o funcție. Adică, dacă candida la președinție, l-au luat mascații pe Călin Georgescu pe sus, dacă nu candida îl lăsau în pace. Dacă candidezi la deputat sau la primar, la primar, l-au luat pe Piedone…. Ăla este un dosar politic. Nu știu dacă omul e vinovat sau nu e vinovat. Dar are un singur scop, acest dosar, să-l protejeze pe Nicușor, pe…”.

Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi, într-un stat de drept, se respectă, a afirmat, miercuri, rectorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative, Remus Pricopie, după ce i-a fost respinsă contestaţia împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile din luna mai.

„Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi, într-un stat de drept, se respectă. Prin urmare, demersul meu se opreşte aici. Cu toate acestea, tema legislaţiei electorale depăşite rămâne şi sper să fie tratată cu seriozitate, în perspectiva alegerilor următoare”, a scris Pricopie, pe Facebook.

Rectorul SNSPA şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale la sfârşitul săptămânii trecute, dar dosarul său nu a fost însoţit de liste de semnături. Remus Pricopie a depus marți o contestație la Curtea Constituțională împotriva Deciziei Biroului Electoral Central (BEC) nr. 39D/17.03.2025, prin care i s-a respins înregistrarea candidaturii independente la alegerile pentru Președintele României. Pricopie contestă legalitatea deciziei și ridică probleme de constituționalitate privind prevederile care impun candidaților independenți să obțină 200.000 de semnături pentru a se înscrie în cursa electorală. Detalii AICI!

Pricopie: „România nu trebuie să rămână sub suspiciunea semnăturilor false”

„De ce insist, de câteva săptămâni, pe tema celor 200.000 de semnături, prevăzute de Legea 370/2004, care reglementează alegerea Președintelui României? Pentru că acest subiect, deși pare o tehnicalitate, este la rădăcina derapajelor electorale, pe care le-am văzut în 2024 și pe care, nu este exclus, să le trăim și în 2025.

În toate statele democratice, EXISTĂ o serie de cerințe constituționale și legale, pe care candidații pentru cea mai înaltă funcție în stat trebuie să le îndeplinească. Ele pot viza vârsta, lipsa unor interdicții legale (penale sau incompatibilități), dar și dovada unui anume tip de reprezentativitate, un fel de recunoaștere sau validare, din partea alegătorilor, a proiectului politic asociat unei candidaturi pentru poziția de Președinte al Republicii. Acest ultim element, al reprezentativității, justifică existența unei „liste de semnături”, listă acceptată de toată lumea, inclusiv de Comisia de la Veneția. În același timp, însă, tot standardele democratice occidentale vorbesc de un prag rezonabil, care să nu se transforme într-o barieră în exercitarea dreptului constituțional de a fi ales.

Dintr-o analiză comparativă, am arătat, în urmă cu ceva timp, că România are un astfel de prag, dar este la cel mai înalt nivel, în raport cu toate celelalte state. Diferențele sunt uriașe, ca de exemplu, Austria – 6.000 de semnături, Bulgaria – 2.500, Polonia – 100.000, Portugalia – 7.500 etc., față de 200.000, în România.

Care sunt efectele negative ale unui prag de susținere atât de ridicat? În mare, sunt două.

Primul vizează instaurarea unui anume tip de monopol al partidelor sau persoanelor cu resurse în ceea ce privește înscrierea în competiția electorală. Dacă ai capacitatea să pui în funcțiune un mecanism atât de complicat, pentru a strânge 200.000 de semnături, atunci intri în cursă. Dacă nu ai, nu intri.

Al doilea efect este legat de incapacitatea Statului Român de a verifica milioane de semnături, la nivelul Biroului Electoral Central (BEC), pentru a identifica eventualele încercări de fraudă, dar și lipsa instrumentelor legale eficiente pentru a bloca o candidatură, în situația în care au fost sesizate fraude. La alegerile din acest an, avem doi candidați cu plângeri penale, din partea BEC, pentru fals în înscrisuri, dar care se vor afla pe buletinele de vot. Absurd, dar adevărat!

România se află azi la cel mai scăzut nivel de încredere în materie de proceduri electorale. Cu toate acestea, reglementările electorale permit candidaților să se prezinte la BEC cu „tone de iscălituri”, fără să fie justificate cu documente care să asigure transparența asupra procesului de obținere a acestor semnături.

Dacă Legea 370/2024 ar fi fost aliniată cu practicile europene, atunci TOATE semnăturile prezentate ar fi trebuit verificate, până la nivelul minim stabilit de lege. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, foarte probabil Călin Georgescu nu ar mai fi fost candidat, în octombrie-decembrie 2024, iar George Simion și Anamaria Gavrilă nu ar mai fi fost încurajați să susțină public faptul că se pot înscrie în cursa prezidențială cu semnături strânse în „două zile”.

Sper ca demersul meu, neconfirmat azi de Curtea Constituțională a României, prin care am atacat constituționalitatea art. 4, alin. (2) și art. 27, alin. (4), lit. c, ale legii 370/2024, să rămână o temă publică de dezbatere. Sper ca alegerile următoare să nu ne mai găsească sub aceleași suspiciuni potrivit cărora România se construiește, chiar și atunci când vorbim de cea mai înaltă funcție în stat, cea de Președinte al Republicii, pe semnături false”, mai scrie rectorul SNSPA pe Facebook.

The president of the Young People’s Party (POT) Anamaria Gavrila announced on Wednesday evening her withdrawal from the race for the presidential elections in May, in favor of the Alliance for the Union of Romanians (AUR) leader, George Simion, who remains the sovereignists’ candidate.

After the Constitutional Court (CCR) decided to reject Calin Georgescu’s candidacy for the presidential elections, the leaders of AUR and POT, George Simion and, respectively, Anamaria Gavrila, who supported Georgescu’s candidacy in recent months, decided to both enter the race for the Cotroceni Palace.

„Both George Simion and I, Anamaria Gavrila, will submit our candidacies. We need you to be with us. As a result of the final validation of these candidacies, one of us will withdraw,” the POT leader stated on March 12 in a Facebook video.

The two later submitted their candidacies separately to the Central Electoral Bureau (BEC), but had to wait for the final decision of the Constitutional Court, given that several appeals were against the registration of their candidacies.

Wednesday was the last day in which the CCR analyzed such appeals, according to the electoral calendar, with the candidacies remaining final starting Thursday.

Wednesday is also the last day in which those who registered their candidacies with the BEC can withdraw from the race for Cotroceni.

Under these conditions, the sovereignist camp will be represented in the May election race by the president of AUR, George Simion. He was the AUR candidate in the presidential election last autumn. According to the final results of the BEC, George Simion ranked fourth, obtaining 1,281,325 valid votes, i.e. 13.86%.

Fostul internaţional Rudi Voeller vrea să urmeze exemplul antrenorului echipei naţionale de fotbal a Germaniei, Julian Naglesmann, şi să-şi reînnoiască acordul de director sportiv al reprezentativei până în 2028, conform DPA, potrivit Agerpres.

Nagelsmann şi-a prelungit contractul său care era în vigoare până la Cupa Mondială de anul viitor cu încă doi ani, până la EURO 2028.

Fostul atacant german Voeller a declarat înaintea sfertului de finală din Liga Naţiunilor cu Italia, de joi şi duminică, că ar putea să facă şi el acelaşi lucru.

”Mi-am planificat de fapt să mă retrag în 2026. Dar să fim sinceri: M-am ataşat de Julian, de echipă şi de întregul grup. Dar pentru prezent, vom aştepta cele două meciuri şi vom vedea ce se va întâmpla”, a spus Rudi Voeller.

”Cea mai importantă poziţie în cadrul Federaţiei Germane de Fotbal este întotdeauna cea de antrenor naţional. Suntem foarte bucuroşi că am reuşit să ocupăm această poziţie cu Julian Naglesmann în cea mai bună soluţie pe termen lung”, a spus fostul selecţioner.

Rudi Voeller a declarat că preşedintele Federaţiei Germane de Fotbal, Bernd Neuendorf, Nagelsmann şi alţii l-au întrebat când îşi va prelungi înţelegerea de vreme Nagelsmann a procedat la fel.

Voeller a preluat postul de director sportiv după ce naţionala Germaniei a fost eliminată din faza grupelor la Cupa Mondială din 2022 din Qatar. El şi-a reînnoit în primăvara anului trecut contractul până în 2026, iar Nagelsmann, care a fost numit în funcţia de selecţioner în septembrie 2023, a făcut acelaşi lucru la scurt timp după aceea.

Pe șantierul centralei de la Mintia a ajuns miercuri al doilea generator uriaș, de aproape 800 de tone, construit pe baza unor tehnologii americane performante, a anunțay ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei susține că proiectul Mintia este în grafic, cu cele mai importante elemente pentru realizarea sa deja livrate, instalate sau în curs de instalare.

„Turbinele Siemens, printre cele mai performante din lume, sunt deja la Mintia, iar structurile de susținere și sistemele auxiliare sunt montate. În paralel, infrastructura necesară conectării centralei la Sistemul Energetic Național este în lucru, acest proiect fiind în sarcina Transgaz, astfel încât noua capacitate de producție de la Mintia să fie integrată cât mai rapid”, a scris miercuri, pe Facebook, Sebastian Burduja.

Conform acestuia, în vara lui 2026, Centrala Mintia trebuie să devină complet operațională, iar din 2027 să utilizeze gazele naturale din Marea Neagră, a căror extragere va începe prin proiectul Neptun Deep.

Având o capacitate totală de 1.750 MW, centrala de la Mintia va fi cea mai mare unitate pe gaze naturale din Uniunea Europeană, iar ținta ambițioasă va fi să avem deja 1.000 MW puși în funcțiune la finalul acestui an.

„Cu o investiție privată totală de 1,4 miliarde de euro, acest proiect asigură nu doar tranziția către o energie mai curată și mai ieftină pentru români, dar duce și la crearea unor locuri de muncă în regiune, atât în faza de construcție, cât și pe termen lung, în operarea centralei”, transmite ministrul, care spune că o producție mai mare de energie românească ne va aduce mai multă securitate, prețuri mai mici în facturile românilor și competitivitate mai mare pentru companiile noastre.

Juan Antonio Samaranch Jr este unul dintre principalii candidaţi pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), dar candidatul spaniol înţelege rolul imprevizibil al alegerilor prin eliminare care se vor desfăşura joi în Grecia, conform Reuters, potrivit Agerpres.

În calitate de vicepreşedinte al CIO, Samaranch este, alături de fosta înotătoare Kirsty Coventry, ministrul sportului din Zimbabwe şi membru în Comitetul Executiv al CIO, şi de preşedintele World Athletics, Sebastian Coe, unul dintre favoriţii pentru cel mai important post de preşedinte din sportul mondial.

Şeful Federaţiei Internaţionale de Ciclism, francezul David Lappartient, este considerat un cal negru în faţa preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Gimnastică, japonezul Morinari Watanabe, şi a miliardarului şi nou venitului olimpic Johan Eliasch, care conduce Federaţia Internaţională de Schi şi Snowboard.

Actualul preşedinte Thomas Bach părăseşte CIO după 12 ani la conducerea forului, iar urmaşul său va avea nevoie de o majoritate de 100 de voturi ale membrilor pentru a obţine victoria.

”Sunt încrezător pentru că sunt puţin mândru de munca pe care am depus-o şi despre modul în care am reuşit să comunicăm. Dar fiind încrezător asupra rezultatului este foarte dificil de obţinut”, a declarat, miercuri, Juan Antonio Samaranch.

”Este un sistem foarte complicat, mai mult decât complicat. Este un sistem foarte bun. Toţi membrii CIO au un singur lucru care este extraordinar de preţios şi care este un vot confidenţial. Acest lucru dă fiecăruia dintre noi independenţă deplină să decidă ceea ce crede că este mai bine”, a mai spus Juan Antonio Samaranch Jr.

Câte un candidat este eliminat după fiecare rundă până când un candidat câştigă o majoritate absolută, iar Lappartient prezice că vor fi ”câteva runde”.

”Este posibil să ştim când voturile reale sunt consemnate. Deci vom vedea”, a declarat Samaranch.

Cu înţelegeri dincolo de uşile închise cu posibilitatea de a fi realizate până în ultimul moment, Samaranch a declarat că ”va munci până în ultima secundă la ora 3:59:59 mâine după amiază”.

Samaranch, al cărui tată a fost preşedintele CIO din 1980 până în 2001, s-a concentrat asupra sarcinii la îndemână decât să încerce să descifreze semnale mixte.

”Votul secret este atât de uşor. Este atât de uşor să te încurci şi este atât de simplu să interpretezi greşit semnalele. Deci nu ştiu. Chiar nu ştiu”, a spus el.

”În cadrul calităţii de membru al CIO, fiecare are dreptul să îşi păstreze votul confidenţial. Şi este foarte uşor în această lume, atât de aproape, să încurcăm un zâmbet pentru un vot, o prietenie pentru un vot, un cuvânt politicos pentru un vot. Deci trebuie să fim cu toţii foarte atenţi când facem acea interpretare”, a mai spus acesta.

Noul preşedinte al CIO este ales pentru un mandat de opt ani cu posibilitatea realegerii pentru un al doilea mandat, dar pentru o perioadă maximă de 12 ani în total.