Este vorba despre compania aeriană low-cost Ryanair, care operează sute de zboruri pe săptămână din România, de pe aeroporturile din București, Cluj-Napoca, Iași și Oradea.

De miercuri, 12 noiembrie, pasagerii care zboară cu această companie aeriană vor fi obligați să folosească exclusiv cărțile de îmbarcare digitale generate în aplicația ”myRyanair”.

Prin această măsură, Ryanair elimină complet tichetele pe hârtie, care nu vor mai fi acceptate la îmbarcare.

Reprezentanții companiei spun că această decizie este parte a strategiei de digitalizare și reducere a impactului asupra mediului.

Potrivit celor de la Ryainair, prin trecerea la bilete digitale vor fi economisite anual peste 300 tone de hârtie.

Citește și Metoda prin care poți reduce cu 20% factura la căldură. Când trebuie să oprești centrala, potrivit specialiștilor

În prezent, peste 80 la sută dintre cei 200 de milioane de pasageri ai companiei folosesc deja îmbarcarea digitală.

Practic, de miercuri, 11 noiembrie, accesul la controlul de securitate și îmbarcare va fi imposibil fără un boarding pass digital pe telefon sau tabletă.

Pasagerii fără smartphone pot primi gratuit o carte de îmbarcare la aeroport, însă cu condiția să fi efectuat check-in-ul online, înainte de sosire.

Cei care rămân fără smartphone sau fără baterie pot obţine tichete gratuite de îmbarcare la aeroport, înaintea controlului de securitate, iar dacă problema apare după control, informaţiile lor sunt deja în sistem, iar angajaţii de la îmbarcare îi vor ajuta. Cei care uită să facă check-in online vor plăti taxe suplimentare pentru emiterea cărții de îmbarcare: între 30 și 55 euro, în funcție de țară, mai precizează cei de la compania aeriană Ryanair.

Ryanair operează sute de zboruri săptămânale din România, de pe aeroporturile din București, Cluj-Napoca, Iași și Oradea.

Noua regulă privind îmbarcarea este însoțită de funcționalități suplimentare disponibile în aplicație: ”Order to Seat” (comandă de mâncare direct de pe telefon), informații live despre zboruri și notificări în caz de întârzieri sau perturbări.

Directorul companiei, Michael OLeary, spune că pot apărea ”câteva probleme la început”, însă consideră că tranziția va oferi o experiență de călătorie ”mai rapidă, mai inteligentă și mai ecologică”, notează libertatea.

Citește și Tichete casnice 2025. Cum poți să plătești curățenia, grădinăritul sau plimbatul câinelui în mod legal. Îți vei putea plăti chiar și partenerul de viață

Întrebat în legătură cu acest incident, Nicușor Dan a răspuns că nu a fost vorba despre o premieră.

”A fost un accident. S-a mai întâmplat asta”, a spus șeful statului.

Pe lângă Nicușor Dan, a reacționat și șefa Externelor, Oana Țoiu. Aceasta a subliniat că incidentul este ”parte dintr-o serie de incidente similare și reprezintă o caracteristică a războiului de agresiune dus de Rusia” și că se pregătesc ”noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”.

”Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României. Aceste acțiuni fac parte dintr-o serie de incidente similare și reprezintă o caracteristică a războiului de agresiune dus de Rusia. Acesta se reflectă și în provocările sistematice ale Rusiei împotriva UE și NATO. Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a scris, pe X, Țoiu.

Citește și Ruşii se revoltă după ce UE le-a interzis vizele multiple Schengen: „La naiba cu Europa voastră! Câţi dintre cei care sosesc cu barca aţi primit astăzi?”

Armata rusă a reluat, în noaptea de luni spre marți, atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, vizând din nou infrastructura din zona Izmail, unul dintre punctele critice pentru exporturile ucrainene de cereale.

În urma loviturilor, armata română a activat preventiv sistemele de apărare antiaeriană, după ce radarele au detectat grupuri de drone evoluând în proximitatea spațiului aerian național. Mai multe explozii au fost raportate pe malul ucrainean al fluviului, iar în localitatea Grindu, aflată la aproximativ 5 kilometri sud de frontieră, au fost identificate fragmente care ar putea proveni de la un vehicul aerian de tip dronă. Autoritățile au securizat zona și au început investigațiile marți dimineață.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), sistemele radar au semnalat în noaptea de luni spre marți prezența unor grupuri de drone în zona adiacenta spațiului aerian românesc. Ca măsură de precauție, a fost activată apărarea antiaeriană, conform procedurilor aplicate în astfel de situații de tensiune la frontieră. Informațiile disponibile arată că dronele nu au pătruns pe teritoriul național, însă evoluțiile foarte apropiate de linia de graniță au impus măsuri de protecție și informare a populației.

MApN a precizat că, din cauza condițiilor meteorologice desfavorabile din sud-estul României, aeronavele aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană nu au putut decola. Această limitare a intervenției aeriene a făcut ca detectarea și monitorizarea să fie realizate exclusiv de sistemele radar și apărarea antiaeriană terestră.

La ora 00:07, autoritățile române au emis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, avertizând asupra riscurilor generate de prezența dronelor în zona de graniță și de exploziile înregistrate pe malul ucrainean. Mesajul a fost transmis în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene, infrastructură care a fost vizată frecvent în ultimele luni, în special după destrămarea acordului privind exporturile de cereale prin Marea Neagră.

După ora 01:00, situația de la frontieră a evoluat. La ora 01:09, MApN a fost informat despre impactul cu solul al unui vehicul aerian în zona localității Grindu. Militarii deplasați la fața locului au identificat fragmente despre care se presupune că provin de la o dronă, însă natura exactă a dispozitivului, proveniența și tipul acestuia nu pot fi confirmate fără o analiză tehnică completă. Fragmentele au fost descoperite la o distanță de aproximativ 5 kilometri sud de linia de frontieră cu Ucraina. Zona a fost securizată imediat, iar cercetările oficiale au început marți dimineață.

Incidentul vine pe fondul unei serii extinse de atacuri rusești îndreptate asupra infrastructurii portuare ucrainene situate pe Dunăre. Porturile Izmail și Reni au fost ținte constante pentru dronele rusești, din cauza rolului lor strategic în exporturile de cereale pe rute alternative, după blocarea porturilor maritime ucrainene de la Marea Neagră. Exploziile din noaptea de luni spre marți au fost resimțite în zona Izmail, iar autoritățile ucrainene au anunțat un număr ridicat de detonări provocate de atacuri.

Citește și Câți bani au găsit carabinierii în buzunarul unui cerșetor român din Italia. A făcut mai mult într-o lună decât premierul Ilie Bolojan

Reprezentanţii FSB au susţinut că aeronava, purtătoare a rachetei hipersonice „Kinjal”, ar fi urmat să fie redirecţionată către baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, unde ar fi putut fi ulterior doborâtă de sistemele de apărare antiaeriană.

Autorităţile ruse afirmă că serviciile ucrainene ar fi încercat să contacteze şi să recruteze piloţi ruşi, oferindu-le sume considerabile de bani pentru a participa la operaţiune. Potrivit FSB, Kievul ar fi promis o plată de 3 milioane de dolari pentru realizarea deturnării.

”Romanele sovietice de spionaj nu erau tocmai strălucite fiind exerciţii de propaganda. Tot aşa sunt astăzi ştirile ruseşti inventate cu spioni. Ce e real însă este agresiunea rusa şi sunt provocările ruseşti pe care aceste poveşti cu avioane şi spioni încearcă sa le acopere”, a scris pe X purtătorul de cuvânt al MAE.

În comunicatul transmis anterior, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) susţine că a dejucat o operaţiune ucraineană care viza deturnarea unui avion rusesc, purtător al rachetei aeronautice hipersonice „Kinjal”, către baza de la „Mihail Kogălniceanu”, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană. Conform FSB, în acest scop, Kievul a încercat să recruteze piloţi ruşi, promiţându-le o plată de 3 milioane de dolari.

Citeşte şi: Ruşii se revoltă după ce UE le-a interzis vizele multiple Schengen: „La naiba cu Europa voastră! Câţi dintre cei care sosesc cu barca aţi primit astăzi?”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat după ce partenera sa de afaceri a afirmat că numirea în funcția de vicepremier a Oanei Gheorghiu afectează activitatea ONG-ului.

„Nu există nicio interferență între atribuțiile mele guvernamentale și activitatea Asociației”, a declarat Gheorghiu pentru Digi24, adăugând că speră ca în spatele acestor afirmații să nu se afle dorința de a o înlătura din cadrul ONG-ului.

„Respect întru totul legislația privind regimul incompatibilităților aplicabil membrilor Guvernului. M-am autosuspendat din funcția executivă și din Consiliul Director al Asociației Dăruiește Viață înainte de preluarea funcției de viceprim-ministru, în deplină conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003. Am comunicat acest lucru în interiorul Asociației, înainte ca informația privind numirea mea să devină publică, și am transmis toate documentele necesare pentru formalizarea deciziei și pentru asigurarea continuității proiectelor pe care le-am coordonat. Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații, tocmai pentru a mă asigura că respect legea și principiile de integritate publică”, a spus Oana Gheorghiu pentru sursa citată.

Citeste si Carmen Uscatu, cofondatoarea asociației „Dăruiește Viață”, reclamă faptul că numirea Oanei Gheorghiu în Guvern este „o mare vulnerabilitate”: „Există o incompatibilitate între rolul ei într-o asociație non-guvernamentală versus rolul ei în Guvern”

Vicepremierul susține că a demisionat din toate funcțiile pe care le-a deținut în cadrul asociației, iar în prezent este doar membru fondator, ceea ce, potrivit statutului organizației, presupune apartenența la Adunarea Generală, nu la structura executivă de conducere.

„Atribuțiile privind gestionarea activității curente revin Consiliului Director, din care nu mai fac parte. Prin urmare, nu există nicio incompatibilitate legală, iar statutul meu este 100% conform legii. Legislația românească nu impune membrilor Guvernului obligația de a renunța la calitatea de membri fondatori ai unei organizații neguvernamentale, existând și alte persoane in Guvernul României care sunt membrii în organizații neguvernamentale. (…)

Nu există nicio interferență între atribuțiile mele guvernamentale și activitatea Asociației Dăruiește Viață și cu atât mai mult cu privire la calitatea mea de membru fondator, iar orice afirmație contrară este falsă și neîntemeiată”, a mai precizat vicepremierul.

Citeste si Nicușor Dan, despre scandalul Oana Gheorghiu-CSM: ”Declarația doamnei vicepriministru a fost una nefericită, însă reacția CSM a fost exagerată”

În privința declarațiilor partenerei sale, Oana Gheorghiu a subliniat că speră să nu fie vorba de o intenție de a o înlătura din calitatea de membru fondator al Asociației.

„Sunt surprinsă de declarațiile lui Carmen Uscatu și sper că este vorba despre o neînțelegere a cadrului legal privind regimul incompatibilităților aplicabil membrilor Guvernului, și nu de o intenție de a genera presiune sau confuzie în spațiul public sau de o intenție de a mă înlătura din calitatea de membru fondator al Asociației. Rămân deschisă unei discuții directe, între noi, așa cum am procedat întotdeauna”, a precizat Oana Gheorghiu.

Corina Corbu are 52 de ani și a fost, până la jumătatea anului, președintele instanței supreme.

S-a pensionat la cerere, ieșirea oficială din câmpul muncii fiind parafată prin decret semnat de șeful statului – ”La data de 1 august 2025, doamna Corbu Corina-Alina, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al acestei instanţe, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării”.

Pentru seniorii ”speciali” ai României, categorie formată în majoritate din magistrați, pensia este 80 la sută din media veniturilor medii din ultimii doi ani.

Citește și Cum au încercat Dani Mocanu şi fratele său, condamnaţi la 4 ani, respectiv 7 ani, să se piardă în mulţime în Napoli. De ce au ales oraşul de la poalele Vezuviului

În cazul Corinei Corbu, ultima declarație de avere corespunde veniturilor din 2023. În acel an, a câștigat de la instanța supremă circa 780.000 de lei pe an, ceea ce înseamnă cam 65.000 de lei pe lună. A mai primit aproape 127.000 de lei pe an, drept indemnizație de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), adică undeva la 10.500 de lei pe lună.

În 2024, Corina Corbu a făcut cel puțin 65.000 lei pe lună ca șefă a instanței supreme, ceea ce înseamnă că are o pensie specială de 40.000 de lei pe lună, scrie newsweek. Asta înseamnă cam 8.000 de euro pe lună, sumă pentru care un romîn trebuie să muncească, în medie, șapte luni.

Fosta judecătoare a simțit însă nevoia să revină în câmpul muncii, astfel că, după doar trei luni de pensie, s-a reangajat. Mai exact, a devenit avocat-partener la firma de avocatură Mușat și Asociații. Firma a anunțat cooptarea în poziția de Partener Coordonator al Departamentului de Litigii a Corinei Corbu, magistrat cu 25 de ani de experiență, fost președinte al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în perioada 2019-2025, potrivit juridice.ro.

Reangajarea înseamnă, logic, bani în plus, deloc puțini dat fiind locul de muncă.

În România sunt circa 5.800 de magistrați retrași din câmpul muncii, care încasează pensii speciale de 25.000 de lei, în medie.

Guvernul a adoptat o lege de reformă a pensiilor speciale, care prevede că vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat la 65 de ani, etapizat, în următorii zece ani, și că valoarea pensiei se plafonează la 70 la sută din ultimul salariu net, față de 80 la sută din brut, cât este în prezent.

În plus, potrivit legii, vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, ceea ce se aliniază la cerințele impuse celorlalți contribuabili.

După o sesizare formulată de instanța supremă, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins legea. În aceste condiții, Executivul trebuie să refacă traseul necesar pentru adoptarea legii și trecerea ”testului” numit CCR.

Citește și Nicușor Dan atacă la CCR legea ariilor protejate: „Ridică probleme de constituționalitate”

Angela Zahiu și-a găsit sfârșitul la 78 de ani, în timp ce se întorcea de la munte, alături de soțul ei. Apropiații spun că bărbatul se afla la volan, ea nu mai conducea de peste zece ani.

În zona kilometrului 33, un alt autoturism care a depășit mașina familiei Zahiu ar fi stropit parbrizul cu noroi, afectând vizibilitatea. Vehiculul în care se aflau soții Zahiu ar fi atins ușor parapetul de pe margine, zgâriindu-se superficial. Șoferii au oprit, au verificat mașina, apoi și-au continuat drumul.

La doar câteva minute după incident, când și-au reluat drumul spre Constanța, Angelei Zahiu i s-a făcut brusc rău, acuzând dureri violente în piept. Soțul ei a tras imediat pe banda de urgență și a sunat la 112, însă echipajele medicale nu au reușit să o salveze, scrie Replicaonline.ro.

Potrivit primelor informații, cauza decesului a fost un infarct miocardic acut. Trupul neînsuflețit al Angelei Zahiu a fost transportat la morga din Călărași, urmând să fie dus mâine la Constanța.

Citește și: Moarte misterioasă la un salon de înfrumuseţare. O femeie de afaceri s-a stins subit la 35 de ani UPDATE: cauza decesului

Angela Zahiu era proprietara hotelului Savoy din Mamaia

Angela Zahiu a fost o figură emblematică a mediului de afaceri de pe litoral. De peste trei decenii, s-a ocupar de hotelul Savoy din Mamaia, unul dintre reperele turismului românesc după anii ’90.

În 2024, firma care administrează hotelul, Complex Savoy SA, a înregistrat o cifră de afaceri de 19,7 milioane de lei, un profit net de 237.093 de lei și 49 de angajați. Angela Zahiu deținea 82,65% din acțiuni, soțul ei, Ion Zahiu, avea 10,53%, iar fiul lor, Eduard Belammy Zahiu, 3,74%.