Ombudsmanul public al Georgiei, Levan Ioseliani, a acuzat marți poliția că a aplicat tortură persoanelor arestate în timpul a șase zile de mari proteste de stradă împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, relatează Reuters, potrivit Mediafax.

Levan Ioseliani, al cărui rol este de a apăra drepturile cetățenilor, a declarat că el și funcționarii săi au întâlnit persoane supuse „celui mai dur tratament” de către poliție.

„În cele mai multe cazuri, aceștia au suferit răni grave în zona feței, a ochilor și a capului, ceea ce practic exclude chiar și posibilitatea ca poliția să fi folosit de fiecare dată forța necesară și proporțională împotriva lor”, a declarat el.

„Locul, caracterul și gradul leziunilor creează impresia credibilă că poliția folosește metode violente împotriva cetățenilor pentru a-i pedepsi. Violența intenționată și severă în scopul pedepsirii constituie un act de tortură”.

Reuters a solicitat comentarii din partea guvernului și a partidului de guvernământ Visul Georgian, dar niciunul nu a răspuns.

Statele Unite au condamnat anterior utilizarea „forței excesive” împotriva protestatarilor. Însă prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a lăudat în repetate rânduri poliția pentru reacția sa, afirmând că aceasta a dat dovadă de mai mult profesionalism decât omologii săi din Europa și SUA.

Țara cu 3,7 milioane de locuitori a fost cuprinsă de criză încă de joia trecută, când Georgia a anunțat că oprește negocierile cu UE și renunță la orice finanțare din partea blocului până în 2028.

Georgia a fost unul dintre cele mai pro-occidentale state succesoare ale fostei Uniuni Sovietice, însă criticii acuză guvernul că a abandonat acest curs și că îl îndreaptă mai degrabă spre Rusia. Criza este urmărită îndeaproape la Moscova, Bruxelles și Washington.

Manifestanții s-au adunat marți seară pentru a șasea noapte consecutivă de proteste, fără a se întrevedea un sfârșit al crizei. Într-un eșec pentru criticii guvernului, Curtea Constituțională a Georgiei a refuzat marți să examineze un proces prin care se solicita anularea rezultatelor alegerilor parlamentare din 26 octombrie. Acestea au fost câștigate oficial de Georgian Dream cu aproape 54% din voturi, însă opoziția susține că au fost afectate de fraudă.

Prim-ministrul Kobakhidze a acuzat demonstranții că încearcă să organizeze o repetare a revoluției „Maidan” din 2014, care a înlăturat un președinte pro-rus din Ucraina, dar a declarat că aceasta „s-a încheiat deja”. El a afirmat că organizatorii au încercat să preia puterea și vor fi aduși în fața justiției.

Președintele georgian Salome Zourabichvili, un critic pro-UE al partidului de guvernământ care susține protestele, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că nu a existat nicio tentativă de revoluție, iar singura cerere a protestatarilor a fost reluarea alegerilor.

Criza are loc după luni de tensiuni și o deteriorare a relațiilor Georgiei cu Occidentul, deoarece partidul de guvernământ a impus legi despre care criticii spun că sunt draconice și de inspirație rusă. Guvernul susține că acestea sunt necesare pentru apărarea suveranității țării.

Administrația Biden grăbește acordarea de asistență Ucrainei în încercarea de a pune Kievul „în cea mai puternică poziție posibilă”, în timp ce Rusia își intensifică atacurile, iar președintele Joe Biden se pregătește să părăsească funcția în mai puțin de două luni, potrivit CNN.

„Astăzi, anunțăm un pachet de asistență pentru securitate în valoare de 725 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include cantități substanțiale de artilerie, rachete și capacități de apărare aeriană”, a scris consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan într-o declarație, potrivit postului american de televiziune, relatează Mediafax. „Președintele a ordonat Departamentului Apărării să livreze rapid materialul Ucrainei – pentru a se asigura că Ucraina are echipamentul de care are nevoie pentru a se apăra”.

Sullivan a scris că, între decembrie și mijlocul lunii ianuarie, „vom livra sute de mii de cartușe de artilerie suplimentare, mii de rachete suplimentare și alte capacități esențiale pentru a ajuta Ucraina să își apere libertatea și independența”.

Declarația se referă de două ori la plasarea „forțelor ucrainene în cea mai puternică poziție posibilă” înainte de încheierea mandatului lui Biden.

Secretarul de stat Antony Blinken a făcut primul anunț luni. Noua tranșă de asistență militară include rachete Stinger, muniție pentru sistemele de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată (HIMARS) și mine antipersonal.

Blinken a sosit marți dimineață la Bruxelles pentru ultima sa reuniune a miniștrilor de externe ai NATO. Șeful diplomației americane a declarat că țara sa este hotărâtă să sprijine Ucraina și l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că „încă o folosește iarna ca o armă, încercând să înghețe oamenii în case”.

Ce zice NATO

Într-un discurs susținut mai devreme marți, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat modul în care Ucraina intră într-o „altă iarnă crucială”, în timp ce agresiunea Rusiei și a lui Putin nu dau „niciun semn de diminuare”.

„Putin nu este interesat de pace. El face presiuni, încercând să cucerească mai mult teritoriu, deoarece crede că poate înfrânge hotărârea Ucrainei și a noastră”, a declarat Rutte. „Dar el se înșeală. Ucraina are dreptul să se apere, iar noi avem datoria să o ajutăm.”

Acordarea ajutorului militar face parte dintr-o strategie mai amplă de sprijinire a Ucrainei, care a fost completată de schimbări în politicile privind furnizarea de mine antipersonal și utilizarea de către Kiev a armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA.

Cu toate acestea, doi oficiali americani și trei oficiali din domeniul apărării au declarat săptămâna trecută pentru CNN că este puțin probabil ca Pentagonul să utilizeze toate miliardele de dolari autorizate de Congres pentru înarmarea Ucrainei înainte ca Biden să plece din funcție.

Context

Administrația mai are mai puțin de două luni pentru a utiliza aproape 7 miliarde de dolari, parte a unui pachet mai mare autorizat de Congres la începutul acestui an pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. Finanțarea permite Departamentului Apărării să tragă din propriile stocuri pentru a trimite arme, dar lipsurile au limitat cantitatea pe care SUA o poate trimite la Kiev în ultimele luni.

Timp de câteva luni, SUA s-au confruntat cu limitele capacității lor de a-și reface propriile stocuri de arme, ceea ce a limitat ceea ce administrația Biden a putut trimite Ucrainei. SUA și-au sporit capacitatea de a produce muniții esențiale, cum ar fi proiectilele de artilerie de 155 mm, practic de la începutul războiului, în urmă cu aproape trei ani, dar creșterea producției nu este încă completă.

Oficialii Departamentului de Stat au informat Congresul în noiembrie că administrația încă lucrează la alocarea fondurilor rămase, potrivit unei surse din Congres familiarizată cu această chestiune.

Producătorul danez de bere Carlsberg a anunţat marţi vânzarea activelor sale din Rusia către doi angajaţi de top ai Baltika Breweries, după ce Moscova a aprobat tranzacţia în valoare de 34 miliarde de ruble (320,75 milioane de dolari), transmite Reuters preluat de news.ro

Autorităţile ruse au preluat controlul asupra participaţiei Carlsberg în Baltika în iulie 2023, punând-o sub ”administrare temporară”.

CEO-ul grupului Carlsberg, Jacob Aarup-Andersen, a declarat la acel moment că afacerea companiei fusese ”furată”.

Activele au fost scoase din administrarea temporară luni, în cadrul unei tranzacţii care urmează să fie finalizată în zilele următoare.

Conform unui document guvernamental consultat de Reuters, noii acţionari majoritari ai Baltika sunt două persoane cu funcţii de conducere în companie. Carlsberg nu a dezvăluit numele acestora, dar a menţionat că aceştia vor prelua şi atribuţiile de management.

De asemenea, tranzacţia presupune transferul participaţiilor Baltika în Carlsberg Azerbaijan şi Carlsberg Kazakhstan către grupul danez, în schimbul companiei Hoppy Union, deţinută de Carlsberg, care a fost evaluată la 2 miliarde de ruble.

În contextul tranzacţiei, 15% din valoarea de piaţă a Baltika Breweries va fi direcţionată către bugetul federal al Rusiei.

Carlsberg a subliniat că această înţelegere reprezintă ”cel mai bun rezultat posibil” în condiţiile date, având în vedere presiunile şi restricţiile impuse de autorităţile ruse asupra companiilor străine.

Contextul ieşirii companiilor străine din Rusia

De la începutul conflictului din Ucraina în februarie 2022, numeroase companii străine au părăsit piaţa rusă, fiind nevoite să accepte reduceri semnificative ale preţului activelor pentru a obţine aprobarea autorităţilor.

Într-un caz similar, activele producătorului francez de iaurt Danone au fost vândute în mai 2023 către un investitor pro-Kremlin.

Carlsberg a fost una dintre cele mai afectate companii, fiind nevoită să treacă printr-o serie de procese juridice şi acuzaţii legate de transferul ilegal al drepturilor de proprietate intelectuală.

Aparatul bugetar din România a depășit, la finalul lunii octombrie 2024, borna de 1,3 milioane de posturi ocupate, un record atins ultima dată în 2009, conform datelor publicate de Profit.ro. Această creștere constantă, observată din 2014, generează îngrijorări majore, mai ales în contextul unui deficit bugetar care depășește 8% din PIB.

Creșterile și scăderile semnificative din sectorul public

În perioada iunie-octombrie 2024, numărul total de posturi din sectorul public a crescut cu 6.763, ajungând la 1.300.297. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la:

• Ministerul Apărării: +5.559 posturi
• Ministerul Educației: +3.489 posturi
• În schimb, scăderi au fost consemnate în:
• Învățământ superior de stat: -1.192 posturi
• Autorități locale: -874 posturi
• Ministerul Afacerilor Interne (Poliție și Jandarmerie): -780 posturi

Majoritatea angajaților din sectorul public sunt concentrați în Educație, Sănătate, Poliție și Armată, aceste domenii totalizând aproximativ 830.000 de posturi. Această distribuție complică implementarea unor reforme semnificative pentru reducerea aparatului bugetar.

Traiectoria cheltuielilor și provocările financiare

Cheltuielile cu personalul bugetar sunt prognozate să crească cu 24% în 2024, ceea ce reprezintă o majorare de 32 miliarde de lei – cea mai mare din 2008 până în prezent. Cu toate acestea, în 2025, aceste cheltuieli sunt programate să crească cu doar 3%, în conformitate cu angajamentele Guvernului de a reduce deficitul bugetar prin limitarea creșterilor salariale.

Guvernul Ciolacu, care a preluat mandatul în iunie 2023, a adăugat în medie 976 de posturi lunar, mai puține comparativ cu guvernele precedente. Totuși, după o perioadă inițială de control strict, angajările au crescut semnificativ în a doua jumătate a anului.

Comparativ cu alte guverne

Într-o analiză a ultimelor administrații:

• Guvernul Ciucă (noiembrie 2021 – iunie 2023): +24.899 posturi, medie lunară de 1.383
• Guvernul Cîțu (decembrie 2020 – noiembrie 2021): +9.186 posturi, medie lunară de 835
• Guvernele Orban I și II (noiembrie 2019 – decembrie 2020): +13.835 posturi, medie lunară de 988
• Guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă (ianuarie 2017 – noiembrie 2019): +45.423 posturi, medie lunară de 1.336

Această dinamică dezvăluie o tendință constantă de creștere a numărului de bugetari, întreruptă temporar de ajustările din perioada 2009-2010, când măsuri precum politica „o angajare la șapte plecări” au dus la o reducere semnificativă a aparatului public.

Asteroidul C0WEPC5 a intrat în atmosferă pe teritoriul Republicii Iakutia (republică autonomă rusă, care face parte din Districtul Federal Orientul Îndepărtat, iar capitala Republicii Iakutia este orașul Iakutsk, n.r.), a informat Ministerul pentru Situaţii de Urgență din R. Iakutia, informează Meduza, relatează Rador Radio România.

Asteroid #C0WEPC5 in Olekminsk, Russia pic.twitter.com/iOnUvRf6bI

— Kirill Bakanov (@WeatherSarov1) December 3, 2024

Pe 3 decembrie 2024, asteroidul C0WEPC5, care măsoară 70 cm în diametru, va cădea în Iakutia, Rusia, anunța Agenția Spațială Europeană (ESA).

‘Siguranța populației nu a fost compromisă. Locuitorii din districtele Olekminsk și Lensk au putut monitoriza, noaptea trecută, o minge de foc asemănătoare unei comete și mai multe erupții’, a anunţat ministerul, într-un comunicat.

Canalul de Telegram Astroalert notează că asteroidul a căzut la ora 1:14:53, ora locală (19:14:53, ora Moscovei) – care corespunde în totalitate cu ora calculată anterior de oamenii de știință de la Universitatea Federală Ural.

‘Zborul a durat cinci secunde. A existat o singură erupţie – care a generat procesul de colaps al meteoritului (fragmentarea în fragmente mai mici)’, notează canalul de Telegram Astroalert. Locuitorii din Iakutia au înregistrat pe camerele de luat vederi momentul în care asteroidul a căzut.

Asteroidul C0WEPC5 a fost descoperit în cursul dimineții de miercuri, 3 decembrie, 2024, de cercetătorii de la Observatorul Kitt Peak din statul american Arizona, folosind un telescop cu o lungime de doi metri. După cum a mai anunţat Agenția Spațială Europeană, ESA, diametrul obiectului spațial este de aproximativ 70 de centimetri.

The first videos of the #asteroid #C0WEPC5 entry in #Russia are coming out on @telegram . It appears to be very similar to previous asteroid entires (2022 WJ, 2023 CX1, 2024 BX1). Lots of fragments at the end, it probably dropped some rocks in a remote forested area. pic.twitter.com/LnVyTMA7oO

— Denis Vida (@meteordoc) December 3, 2024

Biroul Electoral Central tranșează într-o manieră neașteptată situația funcțiilor de senator din Giurgiu și Ialomița. Pentru că Partidul Oamenilor Tineri (POT), căruia i s-ar fi cuvenit cele două posturi, nu a avut candidați la Senat în cele două județe, BEC interpretează legea în sensul rămânerii vacante a funcțiilor.

Inițial, președintele AEP, Toni Greblă, afirma că mandatele vor fi trase la sorți, în temeiul art. 94 alin. (8) litera c) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

„Eu spun ce zice legea. În momentul în care, la redistribuire – pentru că este vorba de redistribuirea mandatelor aici, nu este vorba de mandate întregi – unui anume competitor politic, pe redistribuire, repet, i-ar mai reveni un mandat şi acea formaţiune n-are competitor desemnat, deci a desemnat mai puţini candidaţi decât să i-ar fi permis legea să obţină, atunci acel mandat, care nu poate să aparţină POT pentru că, efectiv, nu are candidat, va fi tras la sorţi dintre toate celelalte partide care au trecut pragul de 5%. Şi, deci, între celelalte şase formaţiuni politice va fi organizată, la sediul Biroului Electoral Central, o tragere la sorţi şi acel mandat va reveni celui care va atrage lozul câştigător”, a precizat Toni Greblă.

Biroul Electoral Central a interpretat însă diferit textul de lege, stabilind că madatele trebuie să rămână neatribuite, în condițiile în care POT nu are candidați, precizează surse din cadrul BEC pentru stiripesurse.ro.

Cristian Popescu Piedone, fostul primar al Sectorului 5, a fost primul pe lista PSD pentru Senat în Giurgiu. În urma deciziei BEC, care poate fi contestată la ÎCCJ, acesta rămâne în afara Parlamentului.