Horoscop MAI 2025. Află ce îți rezervă astrele în această lună:

Berbec (21 martie – 19 aprilie)
Mai începe cu o doză sănătoasă de încredere, odată cu intrarea lui Venus în semnul tău. Primești complimente, invitații și zâmbete din toate direcțiile — dar magia reală e în felul în care începi să te vezi tu însuți.

Simți nevoia de o schimbare de look? Fă-o! Pe 25 mai, Saturn intră în Berbec pentru prima dată în 29 de ani, deschizând un capitol puternic de reconstrucție personală. Este timpul să îți alegi cu curaj ce (și pe cine) iei cu tine mai departe.

Zile de putere: 2, 19, 25

Karma îşi ia revanşa, 6 zodii dau lovitura în mai 2025. Universul le întinde o oglindă, fiecare gest din trecut îşi cere tributul

Horoscop MAI 2025. Taur (20 aprilie – 20 mai)
Te simți confuz sau blocat într-un „Ce fac cu viața mea?” Nodul Nord îți oferă o provocare-surpriză — într-un mod bun. Cu Uranus implicat, așteaptă-te la răsturnări de situație: o ofertă de muncă neașteptată, o întâlnire norocoasă sau o relocare bruscă.

Pe plan financiar, obstacolele pot părea descurajante, dar în jurul datei de 15 mai, Jupiter îți oferă o cale de ieșire. Iar Saturn te ajută să te desprinzi de gândurile care te trăgeau în jos. Pregătește-te să strălucești.

Zile de putere: 2, 10, 18

Gemeni (21 mai – 20 iunie)
Jupiter îți marchează un moment de cotitură. E timpul să lași jos o povară: o frică, o durere fizică sau o rană veche. Pluto retrograd îți cere sinceritate: trăiești viața altcuiva sau a ta?

Pe 21 mai, Soarele intră în semnul tău — ai undă verde să-ți scrii visurile. Până pe 27 mai, Luna Nouă te încurajează să nu mai aștepți: fă primul pas.

Zile de putere: 19, 21, 27

Tamara Globa, portalul astrologic care se deschide o dată la 50 de ani: pentru 4 zodii se dechide fluxul de numerar

Horoscop MAI 2025. Rac (21 iunie – 22 iulie)
Uranus aduce o conversație cu impact. Poate un prieten îți propune o escapadă nebună sau îți spune ceva ce nu te așteptai. Pe 13 mai, Luna Plină scoate în evidență nevoia de intimitate reală.

Dacă ești singur, observi tiparele care se repetă. Iar pe 30 mai, Mercur în conjuncție cu Soarele îți trimite un mesaj dintr-un vis sau o semnificație divină. Fii atent.

Zile de putere: 13, 18, 27

Horoscop MAI 2025. Leu (23 iulie – 22 august)
Pluto retrogradează în sectorul relațiilor. Ce ai evitat? O conversație, o tensiune, o durere? Nu mai merge cu ascunsul. Este momentul adevărului.

Până la jumătatea lunii, viața socială se reaprinde: apar invitații spontane și reconectări surprinzătoare. Iar Saturn îți stabilizează planurile profesionale spre final de lună. Alege ceva și ține-te de acel drum.

Zile de putere: 13, 21, 25

Mai multe detalii, pe sfatulparintilor.ro

UE a adus salarii mai mari în România. Un studiu al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca relevă faptul că de la aderarea României la UE, salariul mediu net s-a triplat, dar această creştere nu este resimţită de toţi românii, din cauza inegalităţilor economice.

„De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, în termeni nominali, salariul mediu net lunar crescând de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1.045 de euro, în 2024. Chiar şi luând în considerare inflaţia, care erodează puterea de cumpărare, creşterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depăşind astfel mai multe ţări din această zonă a Europei, consideră analiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca”, se arată într-un comunicat transmis,de UBB.

Salarii profesori 2025. Ministrul Educaţiei anunţă plata în funcţie de performanţă, cât va primi în mână un debutant

Potrivit sursei citate, analiza realizată de echipa de economişti RoEM asupra inegalităţii salariale lunare indică o tendinţă descendentă la nivel naţional. Într-un studiu anterior, specialiştii RoEM au evidenţiat existenţa a „trei Românii” din perspectiva bunăstării economice a populaţiei: capitala cu cele mai mari salarii; judeţele cu oraşe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiş sau Braşov, unde salariile depăşesc în general media naţională; şi restul regiunilor ţării, unde salariile medii se află cu mult sub media naţională.

„În România, salariul mediu net lunar a depăşit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. Şi totuşi, în pofida acestor evoluţii pozitive, o mare parte a românilor are o percepţie diferită asupra evoluţiei veniturilor lunare proprii şi nu resimte o creştere semnificativă a nivelului de trai. O explicaţie pentru aceste percepţii divergente o reprezintă inegalităţile economice din cadrul ţării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor creşte în mod dinamic, dacă o mare parte a societăţii beneficiază mai puţin din aceste creşteri decât alţii, tensiunile sociale devin mai accentuate şi pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a ţării”, explică Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Conform studiului, analiza veniturilor totale ale populaţiei (care, pe lângă salarii, includ şi beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiţii, inclusiv din societăţi comerciale proprii) arată că, în perioada de după aderarea europeană a României, veniturile totale au avut şi acestea o evoluţie spectaculoasă, creşterile mai semnificative fiind înregistrate în special după anul 2016. Mai precis, spun analiştii RoEM, valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populaţie câştigând peste, iar cealaltă jumătate a populaţiei câştigând sub această valoare) a crescut de aproape cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro, în 2007, la 653 euro, în 2024). Analiştii RoEM precizează că venitul total lunar se calculează pe adult echivalent, incluzând în ecuaţie toţi membrii unei gospodării. Astfel, valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din acelaşi an, acesta din urmă fiind calculat doar pentru persoanele angajate.

Salarii majorate cu 25%. Bugetarii au obţinut în instanţă plata retroactivă din 2018, plus actualizarea cu rata inflaţiei şi dobândă

„Indicele de inegalitate, calculat ca şi veniturile segmentului de 20% din populaţie cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs bottom (pragul de jos n.r.) 20%), arată o scădere accentuată a inegalităţilor: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câştigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătăţit până în 2024, ajungând la ‘doar’ 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câştigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară)”, se mai arată în comunicat.

În acest clasament european realizat pentru anul 2024, România se află pe la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franţa, depăşind 11 ţări, unde inegalitatea veniturilor populaţiei este mai ridicată. Printre ţările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) şi Letonia (6,3), iar în topul clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) şi Belgia (3,5).

Salarii România, comparaţie cu alte ţări din UE

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei şase cercetători ai universităţii implicaţi în acest demers ştiinţific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situaţiei economice din România.

Scopul proiectului este informarea clară şi precisă a românilor în privinţa evoluţiei economiei, bazată pe surse de date credibile şi verificate, dar şi oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica şi economia românească, prin realizarea şi actualizarea frecventă a analizei situaţiei economice, şi oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcţionarea eficientă a economiei.

În ciuda vechimii minime, cei care au lucrat 15 ani vor beneficia, în 2025, de o pensie care se completează până la nivelul minim garantat. Formula avantajează munca îndelungată, însă asigură și o protecție socială de bază pentru cei cu venituri mici sau stagii reduse.

În urma marii recalculări a pensiilor din 2024, toate cele 4,9 milioane de dosare au fost revizuite, iar noua lege îi avantajează în mod special pe cei ce au vechime mare. Totuși, cei ce ies la pensie în 2025, după exact 15 ani de muncă, vor avea aplicată o regulă diferită.

Pensii mai 2025. Veste proastă pentru seniorii care şi-au cheltuit economiile pe pască şi miel. Când aduc poştaşii următoarea pensie

Noua formulă pentru pensii arată că numărul total de puncte de pensie se împarte la 12, iar rezultatul se înmulțește cu valoarea punctului de referință (VPR).

Bani în plus la pensie pentru români. Formula de calcul

În 2025, VPR rămâne la 81 de lei, după ce Guvernul a rămas la majorarea anunțată anterior de 91 de lei.

O persoană care a acumulat 85 de puncte pe parcursul celor 15 ani de muncă va avea 85/12 = 7,083 de puncte. Acestea se înmulțesc cu 81 de lei, iar rezultatul final este pensia de 574 de lei.

Totuși, pentru că pensia astfel calculată este sub pragul legal de 1.281 de lei, statul completează suma până la acest nivel. Prin urmare, indiferent de cuantumul realizat, nicio pensie nu va fi mai mică decât indemnizația socială minimă

Vești bune pentru milioane de pensionari de Paște. Șeful Casei de Pensii anunță majorări semnificative ale pensiilor: ”Aproape se vor dubla”

Practic, în cazul persoanei de mai sus, statul va plăti diferența de 707 lei. Statul intervine cu această completare pentru a oferi persoanei respective suma de 1.281 de lei, acordată tuturor pensionarilor care nu ating acest prag.

În prezent, peste 1 milion de români au un venit sub pragul minim de 1.281 de lei, astfel că statul va face un efort bugetar pentru a le acoperi această diferență.

Pensiile și prestațiile sociale aferente lunii mai 2025 vor fi distribuite începând cu data de 2 mai, a anunțat marți Compania Națională ”Poșta Română”.

‘Pensiile și prestațiile sociale aferente lunii mai 2025 vor fi distribuite începând cu data de 2 mai 2025! Ne asigurăm beneficiarii că toate pensiile și prestațiile sociale vor fi livrate la timp și în condiții de maximă siguranță’, au precizat reprezentanții companiei.

Compania Națională Poșta Română este operatorul național din domeniul serviciilor poștale și se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (93,52% din pachetul de acțiuni) și Fondul Proprietatea (6,48% din pachetul de acțiuni).

Poșta Română participă pe piața liberă a serviciilor de poștă și presă cu valoare adaugată în calitate de concurent și desfășoară și alte activități colaterale, necesare realizării în condiții de rentabilitate a obiectului său principal de activitate, respectiv comerț exterior, aprovizionare, cercetare și proiectare tehnologică și informațională, servicii medicale, învățământ, social-culturale etc.

Compania este organizată în nouă sucursale, respectiv: opt sucursale regionale (41 de oficii județene de poștă și curierat și Oficiul de Poștă și Curierat București) și Sucursala Fabrica de Timbre. La nivelul întregii țări există 41 hub-uri (dintre care șapte hub-uri Logistic și Curierat Regional și 34 hub-uri Curierat).

Poșta Română deține, în prezent, o rețea de peste 5.000 de subunități poștale la nivel național, distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poștale. Dintre acestea, 676 sunt oficii poștale și 1054 ghișee poștale. Rețeaua informatizată permite efectuarea de operațiuni în condiții optime de siguranță, fiind utilizate sisteme informatice securizate și rețele private de comunicații, potrivit informațiilor de pe site-ul CNPR

Dragoș Pătraru a dedicat un subiect întreg crenvurștilor, pe care românii îi consumă în orice moment din zi, mai ales dimineața, la micul dejun. Deși mulți îi consideră un aliment sănătos, bogat în proteine și nutrienți, în realitate, crenvurștii sunt realizați dintr-o tocătură de carne, șorici, tendoane, slănină, grăsime, adică tocătura din resturile de carne rămase de la carcasele de animale.

Mai mult decât atât, aceștia conțint și monoglutamat de sodiu (E 621 – substanță care are rolul de a face mâncarea mai gustoasă), nitrat de sodiu, amidon alimentar, sare, apă și alte arome. Specialiștii recomandă evitarea sau consumarea cu măsură a crenvurștilor, aceștia ocupând un loc frunțaș în categoria celor mai nesănătoase mezeluri aflate pe piață.

Crenvurști din carne de porc – fierți și afumați. Producător Cris-Tim Family Holding, distribuitor Kaufland România. Pentru afumarea acestui produs s-a folosit fum natural din lemn de fag. Iată care sunt ingredientele de pe ambalaj: carne de porc (85%), apă, sare, stabilizator: trifosfați, usturoi, piper, nucșoară, antioxidant: ascorbat de sodiu, coriandru, conservant: nitrit de sodiu și membrană artificială comestibilă.

Citește și: Dragoș Pătraru, despre ce conțin cozonacii din supermarketurile din România: „Consumați orice produs după ce ați citit eticheta”

Dragoș Pătraru, avertisment privind pufuleții Gusto

Analiza detaliată a ingredientelor și originii acestui produs a scos la iveală aspecte mai puțin cunoscute. Într-o prezentare amplă, Dragoș Pătraru a oferit o incursiune interesantă în istoria acestui produs, relatând două versiuni despre apariția pufuleților, ambele având rădăcini în Statele Unite, în anii ’30.

„Pufuleții au apărut prin 1935 în Winsconsin, SUA, de aici, povestea are două versiuni. Prima e că la o fermă era utilizată o moară pentru mâncarea animalelor. Când moara trebuia curățată, în ea se punea porumb umed, iar lucrătorii de acolo au observat că se formează bucăți aerisite de porumb. Muncitorii au luat acasă pentru a vedea dacă se pot consuma de către oameni. Au dat la copii și au așteptat câteva zile ca să le vadă reacția. Trebuie gândit la contextul social: era perioada interbelică, marea criză abia se încheiase, deci sărăcie pe linie. Muncitorii au observat că acele chestii sunt foarte gustoase”, a povestit Dragoș Pătraru.

Război în Ucraina: Administraţia Militară Regională Kiev a raportat, sâmbătă dimineaţă, că forţele antiaeriene din regiune au fost activate pentru a doborî drone ruseşti. Într-un mesaj postat pe Telegram la ora 09:13, administraţia a precizat că drone ruseşti au fost detectate în spaţiul aerian al regiunii Kiev. Instituţia a făcut apel la populaţie să rămână în adăposturi, potrivit Rador.

Administrația Militară Regională Kiev raportează că, în raionul Borispil, cinci case private și o mașină au fost avariate, sâmbătă, în urma unui atac cu drone rusești. Forțele de apărare aeriană au fost activate pentru a doborî dronele lansate de ruşi. Potrivit autorităţilor, atacul nu s-a soldat cu victime în rândul populației. Administrația a mai asigurat că nu au fost lovituri asupra instalațiilor de infrastructură critică, scrie Rador.

Donald Trump, propunere neaşteptată pentru încheierea războiului Rusia – Ucraina. Zelenski respinge proiectul, dar anunţă: „Suntem pregătiţi să negociem în orice format”

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina și Rusia sunt aproape de a ajunge la o înțelegere, sugerând că ar trebui să aibă loc discuții la nivel înalt pentru a finaliza acordul, scrie The Kyiv Independent.

„Sunt foarte aproape de un acord, iar cele două părți ar trebui acum să se întâlnească, la cel mai înalt nivel, pentru a ‘încheia totul’. Majoritatea punctelor importante sunt deja convenite,” a spus Trump.

Zelenski: Discuții despre teritoriile ocupate doar după încetarea focului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va lua în considerare discutarea statutului teritoriilor ocupate de Rusia doar după realizarea unui armistițiu.
„Suntem pregătiți pentru dialog în orice format, oricând, dar doar după un semnal real că Rusia este gata să pună capăt războiului,” a spus Zelenski.

Rusia şi Ucraina sunt „foarte aproape de un acord”, afirmă Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina și partenerii săi lucrează la un cadru de garanții de securitate care ar putea semăna cu Articolul 5 al NATO. Deși nu identice, garanțiile ar putea presupune „acele forțe și protecția pe care Articolul 5 le oferă țărilor membre NATO,” a explicat el.

Trump: Ucraina a întârziat semnarea acordului privind mineralele, dar discuțiile de pace avansează

Președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina are o întârziere de „cel puțin trei săptămâni” în finalizarea acordului privind mineralele rare cu Statele Unite, relatează The Kyiv Independent.

„Ucraina, condusă de președintele Volodimir Zelenski, nu a semnat încă documentele finale pentru acest acord foarte important,” a spus Trump, adăugând că discuțiile de pace decurg totuși „fără probleme”.

Unul dintre cele mai neobișnuite forme de ajutor, la o primă vedere, este cel dat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care îți oferă bani ca să lași iarba să crească.

Este nevoie de înierbarea anumitor suprafețe, cum ar fi livezi, vii, pepiniere și plantații de hamei. Cei care le dețin pot să ia o sumă consistentă de la stat.

Calculul se va face în funcție de unitatea de suprafață agricolă fermierilor „care păstrează înierbat sau înierbează intervalul dintre rânduri, alternativ pe cel puțin 75% din suprafața plantației pomicole, viticole, pepiniere și hameiști”, potrivit APIA. Prin acest demers, solul va putea păstra carbonul și structura sa va fi îmbunătățită.

Subvenții APIA 2025. Statul oferă mii de euro pentru românii cu terenuri abandonate, direct pe card. Schema a intrat deja în vigoare

„Prin cerința de mediu impusă de înierbare între rânduri, ecoschema contribuie la obiectivul PAC privind conservarea biodiversității, cât și la creșterea capacității solului de sechestrare a carbonului și îmbunătățirea calității structurii solului, resursă naturală principală în cadrul activității agricole”, arată o informare APIA.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că fermierii care au solicitat sprijin pentru mieluțe au început să primească sumele în conturi. Conform agenției, peste 39,5 milioane euro ajung în conturile beneficiarilor din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a informat astăzi, marți – 22 aprilie, că începând cu data de 17 aprilie, a începută să efectueze plata sprijinului financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

APIA a început să achite subvenția pentru mieluțe

Conform comunicatului APIA, suma totală plătită până la acest moment este în valoare de 39.515.923,14 euro (196.587.766,01) lei, pentru un număr de 8.080 beneficiari eligibili, din care:

– 21.561.836,35 euro (107.267.979,64 lei) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
– 17.954.086,79 euro (89.319.786,37 lei) de la bugetul de stat (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2025.

prijinul financiar de urgență este în cuantum de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar. Agenția de plăți reamintește că plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până la data de 30 aprilie 2025, la cursul valutar de 4,9749 lei pentru un euro.

Această schemă de sprijin financiar compensează producătorii agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

Citește și : Statul dă bani, de azi poţi cere plata cu o simplă cerere! Cei care au făcut asta în anii trecuţi, recompensaţi frumos

APIA a anunțat pe 24 martie că a primit 8.321 cereri de solicitare a sprijinului financiar pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

Resursele financiare alocate acestei scheme de sprijin de urgență sunt de 238.795.200 lei (echivalentul sumei de 48.000.000 euro, stabilit la cursul de schimb de 4,9749 lei pentru 1 euro) și se asigură astfel:

– 107.457.840 lei, echivalentul sumei de 21.600.000 euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă;
– 131.337.360 lei, echivalentul sumei de 26.400.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat.

Agenția a precizat că în cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor, depăşeşte resursele financiare totale prevăzute mai sus, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporţional.