Și pensionarii de peste 60 de ani au recurs la această variantă în contextul în care pensia de abia le mai ajunge pentru medicamente. Angajații cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani caută locuri de muncă suplimentare, iar mamele care stau acasă își doresc să găsească proiecte la distanță. 

Potrivit unui studiu realizat de o platformă de recrutare în topul celor mai căutate activități care să le genereze bani în plus pentru bugetul lunar sunt:

lucrător comercial/retail – 14%,
curățenie (case/scări/spații) – 13%,
zilier în gospodării rurale (treburi, lemne, săpat, diverse) – 12%,
lucrător în construcții (zugrăveli, finisaje, reparații): 11%,
cameristă / menaj (inclusiv apartamente în regim hotelier) – 10%,
instalator – 9%,
electrician – 8%,
sudor – 5%,
altele (transport, producție, îngrijire, depozit, diverse) – 18%.

Printre îngrijorările românilor și motivele pentru care își caută de lucru sunt: impozite și taxe percepute în creștere (pentru 71% dintre aceștia), teama că își vor pierde locurile de muncă/scăderea veniturilor (64%), senzația că nu vor avea bani pentru cheltuielile uzuale și mâncare: 59%, iar pentru pensionari teama că nu le vor ajunge banii pentru medicamente (53%).

Deși opt din zece români au pus eticheta de an „prost” peste 2025, un optimism prudent începe să prindă contur pentru perioada următoare. Potrivit studiului global Ipsos, realizat în 30 de țări, 70% dintre consumatori speră la o îmbunătățire în 2026, chiar dacă părerile rămân extrem de polarizate atunci când vine vorba de soliditatea economiei mondiale.

Majoritatea românilor (79%) a pus eticheta de an „prost” peste 2025

Majoritatea românilor (79%) au pus eticheta de an „prost” peste 2025, plasând România pe locul al patrulea la nivel mondial în topul pesimismului național, după Franța (85%) și înaintea mediei globale de 66%. Această stare de spirit negativă se reflectă și în plan personal, unde peste jumătate dintre conaționalii noștri (53%) consideră că anul trecut a fost unul dificil pentru ei și familiile lor. Deși situația actuală pare sumbră, ea este totuși mai favorabilă decât în vârful pandemiei din 2020, când nemulțumirea generală atingea cote record de 90%.

Totuși 70% dintre români speră că 2026 va fi mai bun

Privind spre viitor, 70% dintre români speră că 2026 va fi mai bun, aliniindu-se optimismului global de 71%. Cu toate acestea, speranța este dublată de un pragmatism sever în privința stabilității: doar 29% cred în încheierea războiului din Ucraina și mai puțin de jumătate anticipează o economie mondială mai puternică. Pe fondul tensiunilor comerciale internaționale, România se numără printre statele cele mai convinse de iminența unei recesiuni (63%), în timp ce doar o treime dintre cetățeni se așteaptă la o creștere a venitului disponibil, restul fiind descurajați de majorarea taxelor și de liberalizarea prețurilor la gaze.

Incertitudinea economică este dublată de o percepție acută a instabilității sociale

Incertitudinea economică este dublată de o percepție acută a instabilității sociale. 67% dintre români anticipează manifestări publice de amploare sau revolte împotriva modului în care este condusă țara, o creștere semnificativă de 22 de puncte procentuale față de anii precedenți. În schimb, România rămâne una dintre cele mai sigure țări în percepția colectivă privind riscul terorist, doar 13% dintre respondenți temându-se de un astfel de scenariu. Totodată, populația resimte o presiune demografică și socială majoră, 74% așteptându-se la o scădere a numărului de locuitori, iar 71% la o creștere a fluxului de imigranți.

Două treimi dintre români se tem că inteligența artificială va duce la pierderea locurilor de muncă

În sfera tehnologiei și a mediului, temerile sunt la fel de polarizate. Două treimi dintre români se tem că inteligența artificială va duce la pierderea locurilor de muncă, deși o parte considerabilă speră încă în crearea unor noi oportunități profesionale. Deși îngrijorările climatice imediate au fost parțial umbrite de cele financiare, 77% dintre români se așteaptă la creșterea temperaturilor globale și la fenomene meteo extreme în cursul acestui an.

Ca mecanism de adaptare la acest context volatil, românii plănuiesc să se retragă în zona de confort personal și social. Un procent record de 91% intenționează să petreacă mai mult timp cu familia și prietenii, iar 80% vor să facă mai multă mișcare. Există, de asemenea, un interes peste media europeană pentru îmbunătățirea aspectului fizic și o pasiune constantă pentru sportul rege, 72% dintre români declarând că vor urmări Campionatul Mondial de Fotbal din 2026. În ciuda dorinței de deconectare, doar 29% dintre conaționali sunt dispuși să reducă timpul petrecut pe rețelele sociale, preferând să rămână ancorați în mediul digital în ciuda provocărilor de zi cu zi.

Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a anunțat că medicul șef al spitalului și șeful interimar al secției de terapie intensivă neonatală au fost reținuți, fiind suspectați de neglijență profesională. Potrivit comunicatului citat de Reuters, anchetatorii susțin că „îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor oficiale și profesionale” ar fi dus la moartea celor nouă bebeluși, născuți între 1 decembrie 2025 și 12 ianuarie 2026.

Nouă bebeluși din Rusia au murit în condiții suspecte

Ministerul rus al Sănătății a transmis că, în perioada 1 decembrie – 11 ianuarie, în maternitate s‑au născut 234 de copii, dintre care 17 au ajuns în stare critică la terapie intensivă. Majoritatea erau prematuri, cu greutate extrem de mică la naștere, iar toți prezentau o infecție intrauterină severă. Nouă dintre ei nu au supraviețuit, potrivit informațiilor citate de ABC News.

Tragedia a generat reacții puternice în Rusia, mai ales în contextul în care președintele Vladimir Putin a făcut din creșterea natalității o prioritate națională. Președinta Consiliului Federației, Valentina Matviyenko, a transmis condoleanțe familiilor și a descris situația drept „o tragedie a statului”, subliniind că trebuie trase concluzii la nivel federal pentru ca astfel de cazuri să nu se repete. Ancheta continuă, iar autoritățile promit măsuri ferme după finalizarea investigațiilor.

Podcasturile REALITATEA – Ceva-n PLUS Oana Roman face dezvăluiri în premieră la Realitatea PLUS:,,N-am avut prea multe variante, a trebuit să merg mai departe. Învățasem lucrul ăsta de la mama, care a avut o viață groaznic de grea și cu multe întâmplări. Ea a fost primul meu exemplu de om care, în ciuda oricăror probleme, rămâne cu capul sus și merge înainte, orice ar fi.”

Episodul integral poate fi vizionat pe realitatea.net

[embedded content]

”Consiliul de Administraţie al Companiei Tarom a decis marţi, 13 ianuarie 2026, numirea lui Bogdan Costaş în funcţia de director general interimar al companiei”, a anunțat Tarom. 

Bogdan Costaş, licenţiat în Management, Ştiinţe Juridice şi Marketing, are o experienţă în management de 20 de ani în companii precum ROMATSA R.A, Romaero, Aviaţia Utilitară Bucureşti SA sau IAR Ghimbav.

Potrivit reprezenanților Tarom, experienţa sa în domeniul aviaţiei este completată de licenţa de pilot de elicopter (PPL), cu calificări pe Robinson R22 şi R44, două dintre cele mai utilizate modele civile de instruire şi zbor privat, recunoscute pentru cerinţele ridicate de precizie şi disciplină în pilotaj”.

”Consiliul de Administraţie al Tarom a luat în calcul asigurarea continuităţii activităţii companiei şi prioritizarea acţiunilor asumate.

Obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare şi a planului de afaceri pentru revitalizarea companiei şi transformarea ei într-o organizaţie profitabilă şi modernă, sustenabilă pe termen mediu şi lung. 

În conformitate cu acest obiectiv, toate acţiunile relevante asumate de companie sunt îndeplinite sau în curs de derulare”, precizează compania aeriană. 

Mandatul lui Bogdan Costaş va începe din data de 15 ianuarie, odată cu încetarea contractului lui Costin Iordache. 

Primăria Generală trage un semnal de alarmă după primirea cotei lunare de la Guvern: cele 317 milioane de lei alocate pentru luna în curs reprezintă cel mai mic buget din ultimii cinci ani. Edilul Capitalei avertizează că suma este insuficientă pentru a acoperi presiunea financiară uriașă și marile proiecte de infrastructură ale orașului.