Parlamentul ucrainean a aprobat achiziţionarea a două reactoare nucleare ruseşti din Bulgaria, relatează Euractiv, potrivit Rador Radio România.

Pe 16 ianuarie, Comisia pentru energie a Parlamentului ucrainean a votat în favoarea unei legi care, aparent, urmăreşte îmbunătăţirea mediului de afaceri din ţară, dar care include şi un amendament care dă undă verde achiziţionării a două reactoare nucleare ruseşti vechi pentru extinderea Centralei Nucleare Hmelniţki.

„Cabinetul de miniştri al Ucrainei şi Energoatom primesc permisiunea de a negocia, finaliza textul, semna, plăti, primi şi depozita echipamentele”, se menționează în amendamentul consultat de Euractiv.

Ucraina va plăti 600 de milioane de euro

Centrala Nucleară Hmelniţki, situată în sud-vestul Ucrainei, a fost construită la începutul anilor ’70, în perioada conducerii lui Leonid Brejnev. Din cauza accidentului de la Cernobîl, aceasta a funcţionat întotdeauna doar parţial. În 2023 au început negocierile pentru achiziţionarea a două reactoare ruseşti, achiziţionate iniţial pentru Centrala Nucleară Belene, proiect nefinalizat de Bulgaria.

Achiziţia planificată are un cost estimativ de cel puţin 600 de milioane de euro. De asemenea, compania americană Westinghouse intenţionează să construiască două reactoare pe platforma centralei din Ucraina.

O descoperire făcută de cercetătorii de la Universitatea Penn State ar putea elimina necesitatea păstrării la rece a vaccinurilor și a medicamentelor bazate pe proteine.

Studiul, publicat recent în revista Nature Communications, prezintă o nouă tehnică de stocare care menține stabilitatea acestor medicamente fără refrigerare, conform Mediafax.

În prezent, peste 80% din medicamentele biologice și 90% din vaccinuri necesită păstrare la temperaturi controlate. Echipa condusă de Scott Medina, profesor la Departamentul de Inginerie Biomedicală, a dezvoltat o soluție inovatoare: înlocuirea soluției pe bază de apă, folosită în mod obișnuit, cu un ulei special numit perfluorocarbon.

Medicamentele rămân stabile până la 100°C

Principalele avantaje ale noii metode sunt că medicamentele rămân stabile și eficiente chiar și la temperaturi de până la 100°C, soluția este natural sterilă, neputând fi contaminată de bacterii, fungi sau viruși și ar putea reduce semnificativ costurile de depozitare și transport, estimate la 58 de miliarde de dolari la nivel global până în 2026.

Pentru a rezolva problema proteinelor care nu se dizolvă uniform în ulei, cercetătorii au dezvoltat o moleculă specială care acționează ca un „impermeabil pentru proteine”. Aceasta creează un înveliș protector în jurul proteinelor, permițându-le să rămână stabile și funcționale.

„Este ca un impermeabil pentru proteine”, explică profesorul Medina. „Așa cum un impermeabil te ține uscat, acest înveliș protector menține proteina în siguranță față de căldură și contaminare.”

Testele pe șoareci au arătat că noua soluție este la fel de eficientă ca versiunile refrigerate și nu prezintă efecte toxice. Această descoperire ar putea revoluționa distribuția medicamentelor în zone cu resurse limitate sau în situații unde refrigerarea constantă nu este posibilă, cum ar fi pe câmpul de luptă.

Echipa de cercetare se află în proces de brevetare a metodei și speră să colaboreze cu companiile farmaceutice pentru a face produsele lor proteice mai stabile și mai accesibile pentru toată lumea.

Un atac cu drone ucrainene a provocat vineri un incendiu la un sit industrial din Liudinovo, oraş din vestul Rusiei aflat la 170 de kilometri de frontieră, au raportat autorităţile, notează AFP, potrivit Agerpres.

„În urma unui atac cu drone la Liudinovo, a izbucnit un incendiu în vecinătatea unei întreprinderi industriale”, a declarat guvernatorul regiunii ruse Kaluga, Vladislav Şapşa, într-un mesaj pe Telegram.

Înregistrări video neverificate publicate pe reţelele de socializare ruse arată un incendiu masiv la ceea ce se presupune a fi un depozit de petrol din zonă.

Kievul şi-a intensificat în ultimele luni atacurile aeriene împotriva instalaţiilor energetice şi militare ruse, o campanie descrisă ca un răspuns legitim la bombardamentele necruţătoare asupra oraşelor şi reţelei sale energetice de către Rusia.

Armata ucraineană a lovit în special mai multe depozite de petrol ruse în ultimele săptămâni, printre care două lovituri importante împotriva unui depozit situat în apropierea unui aeroport militar din regiunea Saratov. Acestea au provocat incendii care au durat câteva zile.

Ceremonia de inaugurare a preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, va fi mutată în interior, întrucât prognoza meteo pentru luni la Washington indică temperaturi foarte scăzute, a anunţat vineri presa americană, informaţie confirmată şi de viitorul preşedinte, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Prin urmare, depunerea jurământului, care ar fi trebuit să se desfăşoare pe treptele Capitoliului, va avea loc în interiorul Rotondei Capitoliului, la fel cum s-a procedat la ceremonia pentru al doilea mandat al fostului preşedinte Ronald Reagan.

„Am dispus ca Discursul de Inaugurare, precum şi rugăciunile şi alte intervenţii, să se desfăşoare în Rotonda Capitoliului SUA, la fel cum a procedat Ronald Reagan în 1985, atunci tot din cauza vremii foarte friguroase. Diverşii demnitari şi oaspeţi vor fi aduşi în Capitoliu”, a precizat Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

Luni, în ziua inaugurării prezidențiale din Washington D.C., temperaturile vor atinge -6°C, cu vânturi care vor aduce senzații termice sub -12°C. Se așteaptă să fie cea mai rece inaugurare prezidențială din ultimii 40 de ani, de la ceremonia din 1985 pentru Ronald Reagan.

Zeci de mii de manifestanţi antiguvernamentali din Belgrad au stat în tăcere vineri, timp de 15 minute, în faţa clădirii televiziunii de stat RTS, pentru a comemora victimele prăbuşirii acoperişului unei gări, tragedie pentru care acuză autorităţile sârbe, relatează Reuters, conform News.ro.

Protestul a fost organizat şi condus de studenţi ai Universităţii de Stat din Belgrad, care cer ca vinovaţii pentru prăbuşirea acoperişului care a provocat moartea a peste o duzină de persoane să fie aduşi în faţa justiţiei.

Fraţii gemeni Lazar şi Luka Stojakovic, activişti la Facultatea de Ştiinţe Organizaţionale din cadrul Universităţii din Belgrad, au fost identificaţi de cotidianul proguvernamental Vecernje Novosti drept lideri ai protestului plătiţi de serviciile secrete croate.

Paşapoartele, fotografiile şi datele lor personale au fost publicate în cotidian. Însă Lazar şi Luka nu s-au speriat şi au continuat cu protestele. Ei s-au aflat vineri printre protestatarii din faţa RTS. „Corupţia a pătruns în fiecare strat al societăţii noastre şi este principala cauză a prăbuşirii acoperişului şi a uciderii a 15 persoane”, a declarat Luka Stojakovic, explicând de ce protestează.

„Principala problemă este că nu există niciun sistem aici, un singur om ia toate deciziile”, a spus Lazar Stojakovic.

Studenţii acuză Partidul Progresist Sârb (SNS) al preşedintelui Aleksandar Vucic, aflat la putere, de corupţie şi nepotism, ceea ce acesta şi partidul neagă.

Studenţii de la universităţile de stat din Belgrad, Kragujevac şi Nis blochează cursurile de câteva săptămâni pentru a cere publicarea tuturor documentelor relevante pentru renovarea staţiei, precum şi urmărirea penală a funcţionarilor responsabili pentru dezastru.

În fiecare zi, ei blochează circulaţia în faţa facultăţilor lor timp de 15 minute pentru a comemora cele 15 victime.

Copertina de beton a acoperişului recent renovat al gării Novi Sad s-a prăbuşit la data de 1 noiembrie, provocând moartea a 14 persoane şi rănirea altor trei. Unul dintre răniţi a murit ulterior.

După ce a fost închisă aproape 5 ani, stațiunea Rason, Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), așa cum se numește oficial, se redeschide turiștilor internaționali. Totuși, în această stațiune se va intra doar pe bază de vize, iar turiștii din SUA și Coreea de Sud vor avea interzis. În schimb, sunt așteptați turiștii din China și Rusia.

În apropierea hotelurilor de lux din Rason există un poligon de testare a rachetelor balistice.

Rason este prima zonă economică specială din Coreea de Nord, creată în 1991 după căderea Uniunii Sovietice. Spre deosebire de restul țării, Rason funcționează în baza unui sistem unic de vize pe care unii îl numesc „fără vize”. Deși vizitatorii au în continuare nevoie de un permis de călătorie, acest sistem permite un acces mai ușor, conferind Rasonului un statut unic în turismul nord-coreean.

Deși nu există o confirmare oficială a motivului pentru care Rason a fost aleasă ca prima destinație deschisă, acesta ar putea fi legat de rolul său de zonă de liber schimb. Deoarece Rason a fost creat pentru a atrage investiții străine și pentru a testa noi politici economice, redeschiderea sa ar putea fi o mișcare strategică pentru a relansa comerțul și legăturile cu regiunile învecinate.

Ce găsesc turiștii în Rason

Spre deosebire de alte părți ale Coreei de Nord, Rason oferă o perspectivă asupra sectorului de afaceri, comercial și experimental al Coreei de Nord. Înainte de pandemie, turiștii puteau vizita fabrici, un port, o școală de taekwondo și chiar o bancă locală. Era, de asemenea, singurul loc din întreaga țară unde străinii puteau vizita o piață locală: o șansă rară de a vedea de aproape viața de zi cu zi.