Conform unui raport de la The Times of Israel, forțele de apărare israeliene au anunțat că avioanele de luptă au ucis doi comandanți Hezbollah, implicați în atacuri împotriva comunităților din nordul Israelului, informează Mediafax.

Potrivit armatei israeliene, unul dintre aceștia, Ahmad Mustaga Alhaj Ali, era responsabil pentru lansarea a sute de rachete și a unor rachete antitanc asupra orașului Kiryat Shmona.

Celălalt comandant, Muhammad Ali Hamdan, conducea corpul antitanc din Meiss Ej Jabal, situat de-a lungul frontierei cu Kiryat Shmona, fiind de asemenea responsabil pentru numeroase atacuri asupra comunităților din nordul Israelului.

Mai mult decât atât, IDF a precizat că în zilele anterioare a lovit depozite de arme în sudul Libanului și în Beirut. Înainte de aceste atacuri, armata a spus că a luat măsuri pentru a limita daunele colaterale asupra civililor, avertizând pentru evacuare.

Forțele de apărare israeliene spun că avioanele de luptă au ucis doi comandanți Hezbollah, responsabili pentru atacuri asupra comunităților din nordul Israelului, scrie The Times of Israel.

Potrivit armatei israeliene, unul dintre aceștia, Ahmad Mustaga Alhaj Ali, era responsabil pentru lansarea a sute de rachete și a unor rachete antitanc asupra orașului Kiryat Shmona.

Celălalt comandant, Muhammad Ali Hamdan, conducea corpul antitanc din Meiss Ej Jabal, situat de-a lungul frontierei cu Kiryat Shmona, fiind de asemenea responsabil pentru numeroase atacuri asupra comunităților din nordul Israelului.

Mai mult decât atât, IDF a precizat că în zilele anterioare a lovit depozite de arme în sudul Libanului și în Beirut. Înainte de aceste atacuri, armata a spus că a luat măsuri pentru a limita daunele colaterale asupra civililor, avertizând pentru evacuare.

Parlamentul Europeană simte că acum este momentul! A votat o rezoluție prin care cere creșterea sprijinului european pentru Republica Moldova în procesul de aderare la UE și în combaterea riscurilor de securitate, conform stiripesurse.md.

Rezoluția a fost aprobată cu largă majoritate, 508 voturi fiind „pentru”, 53 „împotrivă” și 104 abțineri.

Rezoluția, negociată de Siegfried Mureșan, în numele Grupului PPE, și semnată de toți europarlamentarii Partidului Național Liberal, este intitulată: Consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și a referendumului UE.

În textul rezoluției este confirmat sprijinul total al Parlamentului European pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru creșterea prosperității și siguranței în Moldova. Sunt evidențiate progresele extraordinare realizate de Republica Moldova în domeniul reformelor, progrese care au dus la începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

În același timp, europarlamentarii condamnă tentativele Federației Ruse de a influența alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova care vor avea loc pe 20 octombrie.

De asemenea, susțin creșterea sprijinului european pentru Republica Moldova în combaterea acestor ingerințe, inclusiv prin creșterea resurselor pentru Misiunea de Parteneriat Civil a Uniunii Europene în Republica Moldova și creșterea alocărilor pentru Republica Moldova prin intermediul Instrumentului European pentru Pace; creșterea sprijinului financiar pentru Republica Moldova pentru a accelera procesul de reformare, modernizare și dezvoltare economică a țării înainte de aderarea propriu-zisă la Uniunea Europeană.

Rezoluția cere adoptarea unul Plan European de Creștere pentru Republica Moldova și mai multe fonduri europene alocate țării noastre din viitorul Buget multianual al UE. În același timp, solicită liberalizarea permanentă a comerțului dintre UE și Republica Moldova și integrarea graduală a Republicii Moldova în Piața Unică.

Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, este cercetat de către procurorii DNA pentru luare de mită. Acesta a fost dus, în această dimineață, la audieri la DNA Iași.

Din primele informații, procurorii DNA au organizat percheziții vizând peste 100 de acte materiale de luare de mită, iar Nelu Tătaru a fost ridicat de procurori și dus la audieri la sediul DNA Iași.

Conform surselor din anchetă, Nelu Tătaru este acuzat că lua șpagă de la pacienți și sunt în cercetare peste 100 de acte materiale.

Nelu Tătaru (52 de ani) a fost numit ministru al Sănătății în 26 martie 2020 funcție pe care a ocupat-o până în data de 23 decembrie 2020.

Nelu Tătaru deschide lista PNL

Nelu Tătaru este liderul PNL Vaslui și este cap de listă la alegerile parlamentare din decembrie. El candidează pentru un loc în Camera Deputaților.

„La alegerile parlamentare ne dorim să menţinem cel puţin scorul obţinut la locale. Ştim că niciun scrutin nu seamănă cu altul. De exemplu, în anul 2020 la locale am obţinut 35,5%, iar în decurs de câteva luni am ajuns la un rezultat de 21,7% la alegerile generale. Ne vom mobiliza astfel încât să obţinem un rezultat bun”, spunea Tătaru la începutul lunii septembrie, citat de Agerpres.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a confirmat miercuri că produsul intern brut al Germaniei va scădea pentru al doilea an consecutiv și a pus slăbiciunea tot mai accentuată a economiei pe seama „eșecurilor din ultimele decenii” și a problemelor generate de lipsa investițiilor majore în infrastructură. Germania a realizat o infrastructură impresionantă, dar aceasta este acum îmbătrânită, informează Politico.

Guvernul german se așteaptă acum ca economia să scadă cu 0,2% în acest an, după ce anterior prognozase o creștere de 0,3%, a declarat Habeck reporterilor.

„Prin urmare, redresarea este amânată încă o dată, dar acum în principal nu din cauza factorilor ciclici care s-au înrăutățit sau s-au dezvoltat mai lent, ci din cauza factorilor structurali care o fac mult mai dificilă”.

În timp ce alegătorii germani s-au concentrat pe migrație și pe războiul din Ucraina în alegerile recente, dificultățile economice din ce în ce mai mari ale țării sunt susceptibile de a deveni un subiect-cheie înaintea alegerilor federale programate peste mai puțin de un an.

Lipsa investițiilor reprezintă cheia prăbușirii economice

Habeck a atribuit slăbiciunea economică a Germaniei nu politicilor coaliției guvernamentale formate din trei partide, ci mai degrabă unor probleme structurale de lungă durată care au fost „încorporate” în economie timp de decenii – și anume lipsa investițiilor în infrastructură și o lipsă de forță de muncă calificată.

Economia Germaniei se confruntă cu dificultăți de ani de zile, însă vestea din septembrie că producătorul auto Volkswagen ia în considerare închiderea unor fabrici naționale pentru prima dată în istorie a făcut ca mulți germani să conștientizeze amploarea problemelor din țară. Această evoluție a fost urmată de decizia producătorului de cipuri Intel de a suspenda planurile de a construi o fabrică de 30 de miliarde de euro în Germania.

În așteptarea soluției pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmează să o pronunțe cu privire la problematica concentrației de substanțe psihoactive prezentă în probele biologice ale conducătorilor auto, propunem o scurtă trecere în revistă a reperelor legislative și jurisprudențiale în materie, repere de care instanța supremă este ținută, cel puțin în mod implicit.

Amintim că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizată în data de 15.03.2024 de către Curtea de Apel Brașov, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanţelor psihoactive prev. de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanțe psihoactive este suficient  să se constate prezența în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?

Intervenția instanței supreme devenise într-adevăr stringentă, în contextul modificărilor legislative din ultimul an[1] , dar și în contextul unor lacune evidente în politicile antidrog și în cele referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice.

Totodată, discuțiile în jurul acestui subiect s-au amplificat în spațiul public, pe de-o parte, întrucât foarte multe dintre aparatele drugtest utilizate de către Poliția Rutieră nu sunt calibrate, existând numeroase cazuri de rezultate fals pozitive[2], ce au condus la deschiderea unor dosare penale în mod arbitrar, iar pe de altă parte, pentru că legislația nu este suficient de lămuritoare în situația în care cantitățile de substanțe psihoactive prezente în probele biologie sunt infime și nesusceptibile de a afecta în mod concret capacitatea persoanelor de a conduce un autovehicul, respectiv nu sunt avuți în vedere factori biochimici precum durata procesului de metabolizare a substanțelor psihoactive.

În prezent, astfel de sincope au creat o serie de derapaje, în sensul deschiderii unor dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 336 alin. (2) Cod penal, deși buletinele toxicologice, respectiv expertizele medico-legale au relevat ulterior că persoanele cercetate utilizaseră medicamente comune, precum antiinflamatoare sau analgezice antipiretice, nefiindu-le afectată capacitatea de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Deși în mod evident nu putem anticipa soluția pe care instanța supremă o va pronunța cu privire la sesizarea menționată anterior, la acest moment putem identifica câteva repere pe care Înalta Curte va trebui, în mod implicit sau explicit, să le aibă în vedere la momentul soluționării sesizării prealabile, cele mai importante fiind cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale.  

Cu titlu preliminar, reiterăm că, la nivel legislativ, prin Legea nr. 213/2023 (,,Legea Anastasia”) a fost completat art. 91 Cod penal, prin introducerea alin. (3¹), potrivit căruia „ Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 192 alin. (2) şi (3), dacă acestea au fost săvârşite în condiţiile art. 335 sau 336.” În esență, în cazul infracțiunii de ucidere din culpă, în formă agravată, săvârșită de către o persoană ce nu deține permis de conducere sau de către un conducător autor având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge sau care se află sub influența substanțelor psihoactive, executarea pedepsei nu mai poate fi suspendată, infracțiunea prevăzută de art. 336 Cod penal fiind una de o gravitate ridicată.

Problematica influenței substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce a șoferilor a fost antamată de către Curtea Constituțională, ultima dată în cuprinsul Deciziei nr. 452 din 29 iunie 2021[3]. Excepția de neconstituționalitate invocată a vizat prevederile art. 336 alin. (2) Cod penal, cu referire la sintagmele „sub influența” și „substanțe psihoactive”.

Instanța de contencios constituțional a conchis (făcând trimitere și la Deciziile anterioare[4] pronunțate cu privire la sesizări similare) că, având în vedere sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, așa cum reiese aceasta din legislația specială, în mod obiectiv, legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive ca și cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, infracțiune reglementată de art. 336 alin. (2) din Codul penal. În optica CCR, legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumul unor substanțe psihoactive.

Totodată, CCR a reținut că „Este indiferent faptul că starea conducătorului vehiculului care se află sub influența unor substanțe psihoactive este urmarea unui abuz – ceea ce presupune consumul plantelor, substanțelor și preparatelor ce conțin substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive în afara unei prescripții medicale – sau este urmarea uzului medical, care semnifică utilizarea pe bază de prescripție medicală licită a medicamentelor aflate sub controlul legislației naționale, întrucât destinatarii textului de lege criticat desfășoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuși unor forme de școlarizare, așa încât este vorba de persoane avizate și diligente, care, pe durata deținerii permisului de conducere, au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie.”

Prin urmare, Curtea Constituțională reține că standardul de diligență al șoferilor trebuie să fie unul ridicat, aceștia desfășurând o activitate cu risc permis, fiind supuși în acest sens unor forme de școlarizare, motiv pentru care nu prezintă relevanță modalitatea de consum, cantitatea ingerată sau efectele substanțelor psihoactive.

În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate, iar spețele generate dovedesc acest lucru, în sensul că, cel puțin din punct de vedere juridic, există un semn de egalitate între conducerea unui vehicul de către o persoană ce utilizează medicamente uzuale și conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influența substanțelor stupefiante dintre cele prevăzute în Legea nr. 143/2000  privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și în Legea nr. 142/2018 privind precursorii de droguri.

Totodată, deși suntem de acord cu opinia CCR în sensul că, dată fiind multitudinea substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive, legiuitorul nu poate stabili un prag minim al concentrației substanței cu un astfel de efect, așa cum se întâmplă în cazul alcoolului, totuși, inclusiv în această situație, trebuie operată o distincție, respectiv un tratament sancționator diferențiat. În concret, apreciem că este cu totul diferit cazul conducătorilor care încă se află sub influența unor atare substanțe la momentul testării și cazul celor care nu mai prezintă niciun efect de natura a afecta capacitatea de a conduce, consumul de substanțe psihoactive având loc cu ceva timp în urmă.

De pildă, ne putem imagina situația în care o persoană consumă substanțe cu efect psihoactiv în afara României, într-un cadru permis, iar la ceva timp după revenirea în țară, conduce un autovehicul, este testat pozitiv, fiind depistată prezența în organism a unei mici concentrații din substanța consumată. Într-un atare scenariu, considerăm că este cel puțin inechitabilă aplicarea aceluiași tratament sancționator pentru ipoteze complet diferite.

Din acest motiv, în opinia noastră, pe lângă lămurirea pe care o va oferi instanța supremă, se impune și intervenția legiuitorului, în sensul completării actualul sistem de testare cu un examen medical efectuat la momentul controlului, care trebuie coroborat cu rezultatul testului.

Conchidem așadar că intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție este una necesară, fiind un prima pas către o reglementare completă și sperăm, una echilibrată, existând în mod real o serie de divergențe, atât la nivel legislativ, cât și în practică, urmând să observăm, în cele din urmă, în ce măsură instanța supremă își va însuși raționamentul Curții Constituționale.

[1] Promulgarea Legii nr. 213/2023; Adoptarea OUG nr. 97 din 11 iulie 2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranței rutiere; Modificarea și completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (Codul rutier) etc.

[2] Potrivit rapoartelor întocmite la nivelul Consiliului Superior de Medicină Legală, cele mai multe erori la testele rapide au fost pentru substanțele din categoria amfetaminei și a benzodiazepinelor,  patru din cinci probe fiind infirmate în laborator.

[3] Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1138 din 26 noiembrie 2021.

[4] Decizia nr. 138/2017 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal; Decizia nr. 101/2019 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal.

Un articol semnat de Mihai Trandafir – Managing Associate (mtrandafir@stoica-asociatii.ro) și de Paula Maftei – Associate (pmaftei@stoica-asociatii.ro), STOICA & ASOCIATII.

Articol susținut de STOICA & ASOCIAȚII