Ţările vor intra probabil mai des decât în trecut în incapacitate de plată a datoriei lor în valută, în următorul deceniu, din cauza costurilor de împrumut mai mari şi a nivelului mai ridicat al datoriei, avertizează luni agenţia de evaluare financiară S&P Global, într-o analiză a falimentelor din ultimii 20 de ani, transmite Reuters, conform Agerpres.

Per ansamblu, în ultimul deceniu şi situaţia ratingurilor suverane pe plan global este mai precară.

“Aceşti factori provoacă rapid probleme de lichidităţi deoarece se reduce accesul la finanţare şi accelerează ieşirile de capital. În multe cazuri, aceste evoluţii constituie punctul critic de unde restricţiile asupra lichidităţilor şi solvabilităţii devin problematice pentru un guvern”, se arată în raportul S&P.

Pandemia din 2020 a pus presiune asupra finanţelor publice, şi au fost şapte exemple de ţări care nu şi-au putut achita datoria în valută: Belize, Zambia, Ecuador, Argentina, Liban şi Surinam.

Majorarea preţurilor la alimente şi combustibili, după ce în 2022 Rusia a invadat Ucraina, a pus şi mai multă presiune, alte opt ţări nereuşind să-şi plătească datoria în valută în 2022 şi 2023, inclusiv Ucraina şi Rusia.

Din 2020, numărul combinat de intrări în incapacitate de plată se ridică la peste o treime din cele 45 de ţări care s-au confruntat cu o incapacitate de rambursare a datoriei suverane în valută, din 2000.

Ţările în curs de dezvoltare sunt acum mai dependente de împrumuturile guvernamentale pentru a asigura intrările de capital străin. Dar atunci când dependenţa este însoţită de politici fără predictibilitate, de lipsa independenţei băncii centrale şi pieţe locale de capital reduse, apar deseori dificultăţi în achitarea împrumuturilor, avertizează S&P Global.

“Incapacitatea de rambursare a datoriei suverane are implicaţii semnificative pentru creşterea economiei, a evoluţiei inflaţiei şi a cursului de schimb, şi a solvabilităţii sectorului financiar suveran”, se arată în raport.

NATO urmează să înceapă luni exercițiul nuclear anual “Steadfast Noon” , a declarat, joi, Mark Rutte, secretarul general al alianței, pe fundalul unei retorici nucleare intense a președintelui rus Vladimir Putin, scrie Reuters, potrivit Rador Radio România. Un oficial de la Kremlin a declarat luni că exercițiul nuclear anual al NATO alimentează tensiunile, în lumina “războiului fierbinte” care se desfășoară în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a mai spus luni că este imposibil să se poarte discuții cu SUA cu privire la armele nucleare – la care administraţia de la Washington a semnalat că este deschisă – deoarece puterile nucleare occidentale sunt implicate direct și indirect în conflictul împotriva Rusiei.

Oficialii de la Moscova resping avertismentele germane privind amenințarea rusească la adresa NATO

Oficialii de la Moscova au respins luni o afirmație a șefului serviciului german de informații externe conform căreia Rusia va fi în măsură să atace NATO până la sfârșitul acestui deceniu, afirmând în schimb că NATO a fost cea care a amenințat Rusia.

Referindu-se la valurile succesive de extindere a NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că NATO a fost cea care s-a deplasat spre Rusia, nu invers.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de luni, însă rulajul a depăşit 3,56 de miliarde de lei (717,36 milioane de euro) pe fondul tranzacţiilor cu obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor, relatează Agerpres.

Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, a închis în scădere cu 0,76%, la valoarea de 17.593,76 puncte, iar BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, s-a depreciat cu 0,74%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat un recul de 0,73%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, s-a depreciat cu 0,41%.

Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, a coborât cu 0,69%, iar BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a închis pe minus cu 0,53%.

Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, a scăzut uşor cu 0,02%.

Cele mai lichide titluri au fost cele ale Hidroelectrica, cu tranzacţii de 32,62 milioane de lei, urmate de acţiunile Banca Transilvania, cu 6,04 milioane de lei, şi ale BVB, cu 5,56 milioane de lei.

Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile Turbomecanica (+3,11%), Casa de Bucovina – Club de Munte (+2,50%) şi ale COMCM Constanţa (+2,27%).

Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acţiunile Artego (-7,23%), UAMT (-6,93%) şi Mecanica Ceahlău (-6,19%).

Fostul primar general și actual europarlamentar PSD Gabriela Firea a comentat situația de la planșeul de la Piața Unirii, acolo unde, luni, a fost un adevărat scandal după ce primarul de la Sectorul 4, Daniel Băluță, a început reabilitarea, air primarul general a venit cu poliția locală peste el.

“Siguranța cetățenilor este o datorie! Ce se întâmplă astăzi în centrul Capitalei este tragic, iar acțiunile primarului general nu au legătură cu administrația locală, ci doar cu politica. Viața oamenilor nu poate fi manipulată la infinit în scop politic.

Planșeul Unirii trebuie consolidat de urgență. Este realitatea îngrijorătoare pe care Nicușor Dan pare că o ignoră. Primarul general s-a obișnuit cu rolul de victimă și vrea, din nou, să pozeze în edilul abuzat când, de fapt, el este agresorul.

Doi primari de sector, Daniel Băluță și Robert Negoiță, și-au dat mâna și au încercat să găsească o soluție ca lucrările de consolidare, urgente, să înceapă. Sunt pașii normali care urmează după expertizele realizate în mandatul meu de primar general. În ultimii patru ani, cu Nicușor Dan la cârma Capitalei, s-a stat, iar, acum, primarul general blochează lucrările.

Primăria Sectorului 4 și-a asumat proiectul, a realizat expertize noi, a obținut banii necesari, a depus documentațiile. A făcut treaba Primăriei Capitalei și nici așa nu e bine. Sunt total de acord cu ideea că orice astfel de lucrare trebuie să respecte legislația în vigoare. Însă, Nicușor Dan putea să dea o mână de ajutor, dacă a sesizat așa-zisele probleme, nu să le închidă ușa-n nas celor doi primari de sector, doar pentru că au altă viziune și culoare politică.

Îi amintesc primarului general că siguranța oamenilor nu este o joacă. Nu a consolidat nimic în București, capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic. Nici măcar o clădire pericol public nu a fost restaurată, nici un pod dintre cele deteriorate nu a intrat în reparații. A terminat Podul Grant, început în mandatul meu și…cam atât.

În mandatul meu de primar general, am început primul program serios de consolidare a clădirilor pericol public și a podurilor și pasajelor cu mari probleme de structură. Am consolidat 20 de imobile și am lăsat alte 20 în diferite stadii. De asemenea, am demarat consolidarea Podului Grant și urma să începem lucrările la Podul Fundeni, cu mari probleme tehnice, despre care Nicușor Dan nu comunică nimic. În ce privește planșeul Unirii, tot în mandatul meu au coborât în subteran pentru prima dată echipele de experți în construcții”, a spus Gabriela Firea.

Ajutorul militar francez pentru Ucraina va depăşi 2 miliarde de euro în 2024, în special datorită utilizării dobânzilor la activele ruseşti îngheţate, dar nu va atinge suma maximă de 3 miliarde prevăzută în acordul de securitate încheiat cu Kiev, a afirmat luni ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„S-a decis politic la începutul anului 2024 că acest ajutor ar putea ajunge până la 3 miliarde de euro. În fapt, vom fi la peste 2 miliarde de euro, dar nu la 3 miliarde de euro”, a spus el în faţa deputaţilor din comisia de apărare.

Franţa a garantat sprijinul său pentru Ucraina într-un acord bilateral de securitate încheiat la 16 februarie. Potrivit Parisului, ajutorul militar francez a fost de 1,7 miliarde de euro în 2022 şi de 2,1 miliarde în 2023.

Aproximativ 300 milioane de euro ca ajutoare în 2024 provin din utilizarea dobânzilor la activele ruseşti îngheţate şi „permit finanţarea de muniţii – mai degrabă obuze de 155 mm -, tunuri Caesar, carburant”, a detaliat Lecornu.

Donaţia de materiale vechi ale armatei franceze a fost înlocuită cu echipamente noi, precum vehicule blindate VAB sau tancuri AMX-10RC reprezentând un cost de 533 milioane de euro în 2024, faţă de 177 milioane în 2023. Donaţiile de materiale vechi vor reprezenta anul viitor 700 milioane de euro, a adăugat ministrul.

Finanţarea ajutorului către Ucraina provine de asemenea din „câştiguri de inflaţie”, evaluate în acest an la o sumă între 400 şi 600 milioane de euro, a explicat Lecornu. Aceste câştiguri provin din încetinirea inflaţiei în raport cu previziunile de inflaţie mai ridicate din legea de programare a cheltuielilor militare.

Finanţarea ajutorului mai provine din fondul de sprijin în sumă de 400 milioane de euro ce permite Kievului să achiziţioneze echipamente direct de la producători francezi sau de la Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP).

Franţa contribuie cu 1,2 miliarde de euro la FEP, instrument al UE destinat gestionării intervenţiilor sale în conflicte, mai ales furnizarea de arme, dar ‘noi suntem beneficiari ai ei dat fiind că 143 milioane de euro au fost încasaţi de minister în 2024’ în beneficiul Ucrainei, a mai afirmat Lecornu.

Fostul agent dublu rus Serghei Skripal crede că Vladimir Putin a ordonat otrăvirea sa cu noviciok, a declarat el în cadrul unei proceduri care a început luni cu privire la moartea unei femei care a fost otrăvită involuntar cu agentul neurotoxic, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Skripal, care a vândut secrete ruseşti Marii Britanii, şi fiica sa Iulia au fost găsiţi inconştienţi pe o bancă publică în oraşul Salisbury din sudul Angliei, în martie 2018, după ce clanţa uşii de la intrarea în casa sa a fost contaminată intenţionat cu noviciok.

Patru luni mai târziu, Dawn Sturgess a murit din cauza expunerii la agentul neurotoxic. Partenerul ei a găsit o sticlă de parfum contrafăcut despre care poliţia crede că a fost folosită de agenţii serviciilor secrete ruseşti pentru a introduce otrava în ţară.

Familia Skripal şi un ofiţer de poliţie care s-a deplasat la casa lui Skripal au fost afectaţi grav din cauza efectelor agentului neurotoxic de uz militar, dar şi-au revenit, la fel ca şi partenerul lui Sturgess, Charlie Rowley.

Rusia a respins în repetate rânduri acuzaţiile britanice potrivit cărora ar fi implicată.

Skripal nu a vorbit public de la atac, dar ancheta deschisă pentru moartea lui Sturgess consemnează o declaraţie a acestuia în care spune că el, ca şi guvernul britanic, dă vina pe Putin, deşi fostul spion a spus că nu are dovezi concrete. „Cred că Putin ia singur toate deciziile importante. Prin urmare, cred că el trebuie să fi dat cel puţin permisiunea pentru atacul asupra mea şi a Iuliei”, a spus Skripal în declaraţia citită de Andrew O’Connor, avocat public.

În declaraţia sa, Skripal, care a dezvăluit că nu a fost avertizat că viaţa sa era în pericol la momentul respectiv, a spus că era la curent cu acuzaţiile potrivit cărora Putin, pe care a spus că îl cunoaşte personal, ar fi fost implicat în activităţi ilegale cu metale rare. „Am citit că Putin este personal foarte interesat de otravă şi îi place să citească cărţi despre aceasta”, se arată în declaraţia lui Skripal.

Poliţia britanică a inculpat în lipsă trei ruşi, despre care spune că sunt ofiţeri de informaţii ai serviciului militar GRU, pentru tentativa de asasinare asupra lui Skripal şi a fiicei sale, deşi nu a fost intentat niciun proces oficial împotriva lor pentru moartea lui Sturgess. Doi dintre ruşii acuzaţi de Marea Britanie că sunt responsabili pentru otrăvire au apărut ulterior la televiziunea rusă pentru a nega implicarea, afirmând că au fost turişti nevinovaţi care doar au vizitat catedrala oraşului. Toţi trei au negat orice implicare.

Anchetatorii au ajuns la concluzia că Dawn Sturgess, în vârstă de 44 de ani, mamă a trei copii, a fost prinsă în „focul încrucişat” al unei tentative internaţionale de asasinat. Dovezile au sugerat că sticla de parfum conţinea suficientă otravă pentru a ucide mii de oameni, a spus O’Connor. „Puteţi concluziona că cei care au aruncat flaconul în acest fel au acţionat cu un dispreţ grotesc faţă de viaţa umană”, i-a spus el preşedintelui audierii publice care a început luni, fostul judecător al Curţii Supreme Anthony Hughes.

Procedura, care are loc în urma unei anchete a poliţiei şi a demersurilor juridice îndelungate care sunt necesare în prealabil, îşi desfăşoară audierile iniţiale în Salisbury. Ea presupune audierea în secret a unor dovezi confidenţiale din partea serviciilor de securitate britanice, inclusiv detalii despre relaţia lui Skripal cu agenţiile de informaţii britanice, a declarat O’Connor.

Luna trecută, Hughes a decis că familia Skripal nu va depune mărturie în persoană, afirmând că există un „risc covârşitor” ca aceştia să fie atacaţi fizic dacă ar putea fi identificaţi şi dacă li s-ar dezvălui locaţia actuală.

Incidentul a dus la cea mai mare expulzare diplomatică dintre Est şi Vest de la Războiul Rece, iar de atunci relaţiile dintre Londra şi Moscova s-au deteriorat şi mai mult în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Ambasada Rusiei la Londra a declarat săptămâna trecută că „referirile Ministerului britanic de Externe la presupusa utilizare a miticului noviciok sunt de-a dreptul absurde”.