Preşedintele Klaus Iohannis îi va decora, astăzi, pe sportivii români care au câştigat medalii la Jocurile Olimpice şi la Jocurile Paralimpice de la Paris.

Evenimentul este programat la ora 18.00.

Delegaţia Team Romania va fi condusă la Palatul Cotroceni de către Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, şi, George Boroi, secretar general al COSR.

La Jocurile Olimpice de la Paris, sportivii români au câştigat trei medalii de aur, patru de argint şi două de bronz.

Au obţinut aurul Maria Magdalena Rusu, Roxana Iuliana Anghel, Nicoleta Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Geanina Radiş şi Victoria Ştefania Petreanu la canotaj – opt rame cu carmaci (8+), Andrei Sebastian Cornea şi Marian Florian Enache la canotaj – dublu vasle (2x) şi David Popovici la înot – 200 m liber.

Au urcat pe treapta a doua a podiumului Mihaela Valentina Cambei la haltere – 49 kg, Gianina Elena van Groningen şi Ionela Livia Cozmiuc la canotaj – dublu vasle categorie uşoară (L2x), Ioana Vrînceanu şi Roxana Iuliana Anghel la canotaj – dublu rame (2-) şi Simona Geanina Radiş şi Nicoleta Ancuţa Bodnar la canotaj – dublu vasle (2x).

Au câştigat bronzul David Popovici la înot – 100 m liber şi Ana Maria Bărbosu la gimnastică artistică – sol, aceasta din urmă după un apel la TAS.

La Jocurile Paralimpice, sportivii români au câştigat două medalii: Alexandru Bologa – aur la paa judo şi Camelia Ciripan – bronz la para tenis de masă.

Incendiu puternic la Dâmbovița în această dimineață: autoritățile au emis mesaj Ro-Alert, informează News.ro.

Pompierii din Dâmboviţa intervin, miercuri dimineaţă, pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o hală din localitatea Butimanu.

Din cauza fumului puternic a fost transmis mesaj RO-Alert.

”În jurul orei 04:14 am fost solicitaţi să intervenim în cazul unui incendiu produs la o hală situată în localitatea Butimanu. Garda de Intervenţie Corneşti intervine cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, Detaşamentul de Pompieri Târgovişte cu o autospecială de stingere şi o autospecială cu hidroperforare, Detaşamentul de Pompieri Titu cu o autospecială de stingere, Detaşamentul de Pompieri Pucioasa cu o autospecială de stingere, iar Garda de Intervenţie Răcari cu un echipaj SMURD”, a transmis, miercuri, ISU Dâmboviţa.

Sursa citată a precizat că, din cauza degajărilor mari de fum, precum şi pentru prevenirea populaţiei, a fost transmis mesaj RO-Alert.

”Incendiul se manifestă generalizat pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 mp. Până la acest moment nu au fost identificate victime”, a mai transmis sursa citată.

Pompierii încearcă să localizeze focul şi intervin pentru stingerea acestuia.

Comisia de apărare a Senatului se va reuni, miercuri, de la ora 12,00, într-o şedinţă cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale.

Potrivit unor surse parlamentare, printre temele întâlnirii se află analiza modificării legislaţiei prin care s-ar permite militarilor anihilarea dronelor care intră pe teritoriul României.

Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru apărare, a declarat că a adresat o invitaţie reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale să vină la Comisie pentru a discuta despre completarea legislaţiei privind capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian al României a unor drone ostile sau neautorizate.

”În calitate de preşedintă a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am adresat o invitaţie reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale să vină la Comisie şi să discutăm despre completarea legislaţiei privind capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian al României a unor drone ostile sau neautorizate. Ca întotdeauna, avem toată deschiderea pentru îmbunătăţirea legislaţiei care vizează siguranţa naţională. Dacă există un nod gordian, el trebuie urgent dezlegat”, a scris ea marţi pe Facebook.

Preşedintele Senatului, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus, luni, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina astfel încât dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc “să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană”.

Recalcularea pensiilor în prag de alegeri parlamentare și prezidențiale a creat pentru mulți pensionari haos și nervi. Pentru alții, a fost bucuria unor bani în plus, la niște pensii și așa foarte mici. Pentru decidenții politici, această măsură înseamnă un mers pe muchie de cuțit electoral, dar și punerea sub presiune a bugetului. 

O parte dintre pensionari au primit deja pensiile mărite, iar această primă etapă a recalculării ar urma să se încheie pe 11-12 septembrie, când vor fi în plată toate deciziile de majorare a pensiilor – atât cele care se primesc prin poștă, cât și cele care sunt virate pe card.

O a doua etapă a recalculării, numită și „mica recalculare”, a început la 1 septembrie și va dura șase luni. Va include veniturile nepermanente, care vor spori șansa unei pensii mai mari.

Recalcularea pensiilor a generat haos și multe controverse.

Citește mai mult pe Panorama.ro

Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat că, în cazul în care va câştiga scrutinul prezidenţial, îşi doreşte ca puterea să fi împărţită în România, iar viitorul premier să provină dintr-un alt partid, chiar în condiţiile în care social-democraţii vor câştiga alegerile parlamentare.

Afirmaţia a fost făcută marţi seara, într-o interviu la Antena 3, după ce i s-a cerut să adreseze o întrebare pentru cei anunţaţi drept contracandidaţii săi la alegerile prezidenţiale.

“Aş vrea o întrebare pentru toţi: dacă avem capacitatea noi ca şi români, dacă avem capacitatea, după aceste alegeri, să depăşim imediat urmele electorale rămase după o campanie electorală, dacă avem capacitatea, de a doua zi, să ne aşezăm la masă şi să ne ţinem de un proiect pentru România, un proiect care trebuie să vadă şi relaţiile externe şi apărarea naţională şi industria de apărare naţională, să vedem priorităţile economice. Fiecare dintre noi (…) să punem toţi la masă cunoştiinţe noastre, relaţiile noastre, specialiştii noştri, fiindcă vin cei mai importanţi ai României. Cu certitudine, eu, Marcel Ciolacu, dacă voi câştiga, nu voi lua toată puterea, puterea trebuie împărţită, mai ales în contextul actual. Le-am zis şi colegilor din partid să nu să supere. Chiar dacă PSD va fi primul partid, nu va avea 50%, va fi trebui făcută o nouă coaliţie. Primul-ministru trebuie să fie din partea altui partid, ca să creezi echilibrul şi premizele pentru o asemenea provocare pe care eu mi-o doresc”, a precizat Ciolacu.

El a subliniat că, pentru perioada următoare, România are nevoie de “o coabitare şi de un guvern stabil”.

“Nu ne permitem să avem crize politice în România. Şi pe urmă ne vedem peste patru ani de zile în alte alegeri. Până atunci, că mă cheamă Ciolacu, că-s Lasconi, că-s Ciucă, că sunt Mircea Geoană, ne aşezăm la masă şi găsim soluţiile cele mai bune. Nu putem cumpăra timp, dar prin decizii rapide, prin respect între noi… Rămânem adversari fiecare, preşedintele n-ar trebui să fie adversar cu nici unul dintre ei. Prin respect între noi, cred că putem construi ceva normal în sfârşit în România”, a declarat premierul.

El a punctat faptul că abordarea avută de cei care au deţinut funcţia de preşedinte al României în ultimii 20 de ani a fost totală greşită, provocând “ură şi dezbinare”.

“Preşedintele de 20 de ani e undeva sus, de 20 de ani, de acolo, vedem ură, dezbinare. Nu mai lasă liberul arbitru, intervine când are interese pentru un anumit partid. (…) Pe urmă, după preşedinte, e Parlament, Guvern, politicieni, şi undeva jos, poporul. Şi pleacă de sus în jos. Trebuie schimbat total, preşedintele trebuie să plece de jos în sus, dacă vrea să construiască ceva normal în această ţară. Nu mai contează că eşti de stânga sau de dreapta, contează ce vrei să faci pentru români. Eu nu vreau să fiu un preşedinte să trag la poartă. Traian Băsescu a tras la poartă şi cine i-a stat în cale l-a omorât, l-a băgat la puşcărie sau în mormânt. Am avut un alt preşedinte căruia i-a fost şi lene să intre pe teren, (…) a intervenit în funcţie de interesele partidului din care făcea parte. A jignit alt partid, a împărţit românii în buni şi răi, unii sunt ciumaţi roşii, unii sunt nu ştiu cum. Nu au ţinut cont de faptul că amândoi erau preşedinţii României. Preşedintele trebuie să fie pe teren, el trebuie să fi arbitru, un arbitru corect, un arbitru solidar cu cel care se accidentează. Reformele nu aduc numai aplauze. Eu vreau să fiu un preşedinte care să fie lângă prim-ministru. Eu vreau să merg cu prim-ministrul de mână la preşedinta Comisiei să negociez pentru România”, a declarat Marcel Ciolacu.

În context, şeful Executivului a criticat “aroganţa din sistemul public”, manifestată de la nivelul primăriilor şi până la nivelul instituţiilor centrale.

“Dacă nu înţelegem odată că noi suntem în slujba românilor când ne ducem la serviciu, indiferent că eşti în administraţie centrală sau locală, nu ne mai vindecăm”, a mai spus Ciolacu.

Piața de predicții online PredictIt pentru alegerile prezidențiale din SUA a arătat că probabilitatea de victorie a lui Trump a scăzut în timpul dezbaterii electorale de la 52% la 47%, iar șansele lui Harris s-au îmbunătățit de la 53% la 55%, scrie Reuters. Dar în vreme ce democrații sunt satisfăcuți, iar unii comentatori vorbesc despre o victorie a lui Harris, republicanii cred că mulți alegători știu deja cu cine vor vota, iar alți observatori amintesc că și Hillary Clinton a câștigat dezbaterea cu Trump, înainte de a pierde alegerile.

Vicepreședinta democrată Kamala Harris l-a împins pe Donald Trump în defensivă, într-o dezbatere prezidențială cu scântei, cu un șir de atacuri privind limitarea avorturilor, disponibilitatea sa de a se preda în fața lui Vladimir Putin, multitudinea de probleme juridice și capacitatea sa de a diviza țara și de a amenința democrația.

Ea a revenit în mod repetat la promisiunea de a pune capăt diviziunilor, de a oferi un nou fel de conducere și de a nu întoarce țara înapoi – în timpul mandatului diviziv al lui Trump – oferind mai mult calm și ocazional speranță.

Prin comparație, Trump a oferit o imagine sumbră a Americii, a marșat insistent pe tema migrației și a situației proaste în care se află SUA, a acuzat-o pe Harris că este marxistă și că va fi cel mai slab președinte, în vreme ce a promis că va repara economia și va pune capăt războiului din Ucraina – fără să explice clar cum anume.

Cine a câștigat dezbaterea

Cu opt săptămâni înainte de alegeri și cu câteva zile înainte de începerea votului anticipat în unele state, dezbaterea – singura programată deocamdată – a prezentat atât oportunități, cât și riscuri pentru fiecare candidat în fața unei audiențe televizate de zeci de milioane de alegători.

BBC a scris că Harris este cea care s-a impus în confruntare, iar starea de spirit a celor două tabere a sugerat, după confruntare, același lucru.

În vreme ce democrații au jubilat și au propus o nouă dezbatere, republicanii au acuzat moderarea părtinitoare a jurnaliștilor ABC, iar Trump a spus că se mai gândește dacă vrea să dezbată suplimentar cu rivala sa.

„Să nu ne ascundem. Trump a avut o noapte proastă”, a declarat Brit Hume, gazda Fox News.

Piața de predicții online PredictIt pentru alegerile prezidențiale generale din 2024 a arătat că probabilitatea de victorie a lui Trump a scăzut în timpul dezbaterii, de la 52% la 47%. Șansele lui Harris s-au îmbunătățit de la 53% la 55%, scrie Reuters.

Ron Bonjean, un strateg republican, a declarat că Trump „nu și-a făcut nicio favoare” în timpul dezbaterii, dar a adăugat că rămâne neclar dacă performanța lui Harris va schimba dinamica cursei.

Sondajele arată că marea majoritate a americanilor s-au hotărât, lăsând o mică parte de alegători nehotărâți. este acea mică parte suficientă pentru a schimba ceva?

Dezbaterile prezidențiale nu schimbă neapărat părerile alegătorilor, dar pot avea consecințe profunde. Prestația slabă a lui Biden în fața lui Trump în iunie l-a determinat pe acesta să își abandoneze campania, pe 21 iulie.

Într-o competiție care s-ar putea reduce din nou la zeci de mii de voturi în câteva state, chiar și o mică schimbare în opinia publică ar putea modifica rezultatul. Cei doi candidați se află efectiv la egalitate în cele șapte state care ar putea decide alegerile, conform mediilor sondajelor compilate de New York Times.

Un lucru important pe care mulți comentatori americani l-au subliniat a fost acela că câștigătorul perceput al dezbaterii nu este neapărat și cel al alegerilor, așa cum a arătat-o experiența lui Hillary Clinton din 2016.

Sub pielea lui Trump

În timpul dezbaterii, Harris a părut că a reușit să îl provoace pe fostul președinte în mod repetat, determinându-l pe un Trump vizibil furios să dea o serie de replici pline de inexactități sau chiar falsuri, scrie Reuters.

La un moment dat, ea a adus în discuție mitingurile de campanie ale lui Trump, provocându-l prin a spune că oamenii pleacă adesea mai devreme de la aceste reuniuni de campanie „din epuizare și plictiseală”.

Trump, care a fost frustrat de mărimea mitingurilor lui Harris, a răspuns nervos. „Mitingurile mele, avem cele mai mari mitinguri, cele mai incredibile mitinguri din istoria politicii”. A fost un moment care pare să fi schimbat dinamica discuției.

El a trecut apoi la o afirmație nefondată potrivit căreia imigranții haitieni din Springfield, Ohio, „mănâncă animalele de companie” ale locuitorilor, cea mai bizară afirmația a serii, care face deja valuri pe rețelele sociale.

„Că tot vorbeam despre extreme”, a spus Harris, râzând.

Fără prea multă substanță

Candidații s-au confruntat pe teme precum imigrația, politica externă și asistența medicală, dar dezbaterea a fost lipsită de detalii politice specifice.

Republicanii au acuzat-o pe Harris după dezbatere că nu a vorbit clar și substanțial despre problemele reale ale oamenilor, despre planurile sale economice.

În schimb, abordarea retorică energică a lui Harris a reușit să îl pună în dificultate pe rivalul său, entuziasmându-i pe democrați și determinându-i pe unii republicani să recunoască problemele lui Trump.

„Trump a ratat ocazia de a rămâne concentrat pe atacurile împotriva Biden-Harris în ceea ce privește economia și frontiera și, în schimb, a mușcat momeala și intrat în fundături despre negaționismul electoral și despre imigranții care ne mănâncă animalele de companie”, a declarat Marc Short, care a fost șeful de cabinet al fostului vicepreședinte al lui Trump, Mike Pence.

Economia a început dezbaterea

Candidații au deschis dezbaterea concentrându-se pe economie, un subiect despre care sondajele de opinie arată că îl favorizează pe Trump.

Harris a atacat intenția lui Trump de a impune taxe vamale ridicate pentru mărfurile străine – o propunere pe care ea a comparat-o cu o taxă pe vânzări pentru clasa de mijloc – în timp ce și-a prezentat planul de a oferi beneficii fiscale familiilor și întreprinderilor mici.

Trump a criticat-o pe Harris pentru inflația persistentă din timpul mandatului administrației Biden, deși a exagerat nivelul creșterii prețurilor.

Inflația, a spus el, „a fost un dezastru pentru oameni, pentru clasa de mijloc, pentru fiecare clasă”.

Atacurile lui Harris

Trump, care și-a petrecut săptămânile lansând atacuri personale la adresa lui Harris, inclusiv insulte rasiste și sexiste, a evitat în mare parte acest model în primele momente ale dezbaterii, dar a devenit rapid agitat de ofensiva lui Harris.

Întrebat de moderatori despre unul dintre aceste atacuri, când a spus la un eveniment cu jurnaliști de culoare în iulie că Harris „a devenit recent o persoană de culoare”, Trump a răspuns evaziv.

„Nici că mi-ar putea păsa mai puțin”, a spus el de data aceasta. „Orice vrea ea să fie este în regulă cu mine”, a continuat el.

Harris, care are atât origini afro-jamaicane, cât și sud-asiatice, a atacat imediat. „Cred că este o tragedie că avem pe cineva care vrea să fie președinte și care a încercat în mod constant de-a lungul carierei sale să folosească rasa pentru a diviza poporul american”, a spus ea.

De asemenea, Harris l-a criticat pe Trump în legătură cu condamnarea sa penală în cazul Stormy Daniels, precum și în legătură cu alte acuzații și o hotărâre civilă prin care a fost găsit responsabil pentru agresiune sexuală. Trump a negat că ar fi comis vreo infracțiune și i-a acuzat din nou pe Harris și pe democrați că au orchestrat toate cazurile fără dovezi.

Trump și-a repetat, de asemenea, afirmația falsă potrivit căreia înfrângerea sa în alegerile din 2020 s-a datorat fraudei, a numit-o pe Harris „marxistă” și a afirmat în mod fals că migranții au provocat un val de crime violente, scrie Reuters.

O strângere de mână neașteptată

Dezbaterea a început cu o strângere de mână surpriză între cei doi adversari, care nu se mai întâlniseră până atunci. Harris s-a apropiat de Trump la pupitrul său, prezentându-se pe nume, în ceea ce a fost prima strângere de mână la o dezbatere prezidențială din 2016 și până acum.

Întâlnirea a fost deosebit de importantă pentru Harris, în condițiile în care sondajele de opinie arată că mai mult de un sfert dintre alegătorii potențiali consideră că nu știu suficiente despre ea.

Ea l-a criticat pe Trump pe tema limitării avortului, vorbind cu pasiune despre femeile cărora li se refuză asistența medicală de urgență și despre victimele incestului care nu își pot întrerupe sarcina din cauza interdicțiilor la nivel de stat care au proliferat de când Curtea Supremă a SUA a eliminat un drept național în 2022.

De asemenea, a afirmat că Trump ar susține o interdicție națională. Trump a numit această afirmație neadevărată, dar a refuzat să spună în mod explicit că ar bloca o astfel de lege.

Trump, care s-a confruntat uneori cu dificultăți de exprimare a mesajelor privind avortul, a afirmat în mod fals că Harris și democrații susțin infanticidul, care – după cum a remarcat moderatoarea ABC News, Linsey Davis – este ilegal în fiecare stat.

Harris a încercat, de asemenea, să îl lege pe Trump de Proiectul 2025, un proiect politic conservator care propune extinderea puterii executive, eliminarea reglementărilor de mediu și restricționarea suplimentară a avortului, printre alte obiective de dreapta.

Trump a răspuns că nu are „nimic de-a face” cu Proiectul 2025, deși unii dintre consilierii săi au fost implicați în crearea acestuia.

Războiul din Ucraina, o temă importantă

Candidații au avut, de asemenea, un schimb de replici cu privire la războiul Israel-Hamas și la invazia Rusiei în Ucraina, deși niciunul dintre ei nu a oferit detalii cu privire la modul în care ar încerca să pună capăt fiecărui conflict.

Harris l-a acuzat pe Trump că este dispus să renunțe la sprijinul SUA pentru Ucraina pentru a obține favorurile președintelui rus Vladimir Putin, numindu-l pe Trump o „rușine”, în timp ce Trump a afirmat că Harris „urăște” Israelul – o afirmație pe care ea a respins-o.

Întrebat în mod repetat dacă dorește ca Ucraina să câștige războiul împotriva Rusiei, Trump a spus doar: „Vreau ca războiul să înceteze”.

El a făcut referire la necesitatea de a salva viețile oamenilor, dar a refuzat să susțină Ucraina. De asemenea, nu a explicat cum anume va pune capăt războiului.

„Cred că motivul pentru care Donald Trump spune că acest război s-ar termina în 24 de ore este pentru că s-ar preda pur și simplu”, a spus Harris.

„Prin munca pe care eu și alții am făcut-o, am reunit 50 de țări pentru a sprijini Ucraina în apărarea sa corectă și, datorită sprijinului nostru, datorită apărării aeriene, muniției, artileriei, sulițelor, tancurilor Abrams pe care le-am furnizat, Ucraina rămâne o țară independentă și liberă”, a adăugat ea.

„Dacă Donald Trump ar fi fost președinte, Putin ar fi stat chiar acum la Kiev și înțelegeți ce ar însemna acest lucru, deoarece agenda lui Putin nu se referă doar la Ucraina”, a avertizat ea.

„Înțelegeți de ce aliații europeni și aliații noștri din NATO sunt atât de recunoscători că nu mai sunteți președinte și că înțelegem importanța celei mai mari alianțe militare pe care lumea a cunoscut-o vreodată, care este NATO, și ce am făcut pentru a păstra capacitatea lui Zelenski și a ucrainenilor de a lupta pentru independența lor. Altfel, Putin ar fi stat la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia”, a acuzat Harris.