Singurătatea la vârsta mijlocie și la bătrânețe crește riscul de demență cu 31%, arată un nou studiu major, care a inclus aproape 609.000 de oameni din întreaga lume, relatează Euronews.

În prezent, nu există tratament pentru demență, care afectează aproximativ 7,9 milioane de persoane din Uniunea Europeană. Dar riscurile includ o combinație de factori genetici și de stil de viață, cum ar fi activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool – și chiar calitatea conexiunilor noastre sociale.

Noul studiu, publicat în revista Nature Mental Health, a constatat că singurătatea crește riscul de demență, de a dezvolta boala Alzheimer și de demență vasculară, care reprezintă un risc mai mare pentru bătrânii cu diabet sau obezitate.

De asemenea, singurătatea crește riscul de insuficiență cognitivă – o problemă mai generală care include pierderea memoriei și probleme în luarea deciziilor, în concentrare sau în finalizarea activităților – cu 15%.

Constatările s-au menținut chiar și atunci când cercetătorii au luat în considerare depresia, izolarea socială și alți factori de risc potențiali.

Toate acestea indică faptul că „singurătatea este un factor de risc extrem de important în dezvoltarea viitoare a demenței”, a declarat Páraic Ó Súilleabháin, unul dintre autorii studiului și profesor de psihologie la Universitatea Limerick din Irlanda.

În ce țări trăiesc europenii care se simt singuri

Cercetătorii din Irlanda, Elveția, Franța, Statele Unite și China au combinat date din 21 de studii privind îmbătrânirea din întreaga lume, în ceea ce ei spun că este cea mai mare meta-analiză de până acum privind legătura dintre singurătate, demență și declinul cognitiv.

Majoritatea studiilor i-au întrebat pe oameni dacă se simt cel puțin uneori singuri, în timp ce câteva dintre ele au evaluat, de asemenea, cât de intens a fost sentimentul de singurătate.

La nivelul UE, 35% dintre oameni spun că cel puțin o dată pe zi se simt singuri, cele mai mari rate înregistrându-se în Irlanda, Luxemburg, Bulgaria și Grecia.

„Există diferite tipuri și surse de singurătate care pot afecta simptomele cognitive de-a lungul continuumului demenței”, a arătat Martina Luchetti, autorul principal al studiului și profesor asistent la Florida State University din SUA.

Ó Súilleabháin a precizat că rezultatele ajută la clarificarea motivului pentru care singurătatea pare să fie legată de longevitate, sau de cât de mult trăiesc oamenii.

Autorii studiului spun că, în viitor, va fi important să se investigheze de ce oamenii se simt singuri și tipul de singurătate cu care se confruntă, pentru a se putea interveni și a reduce riscul de declin cognitiv și demență mai târziu.

„Abordarea singurătății prin promovarea unui sentiment de conexiune ar putea proteja sănătatea cognitivă la vârste mai înaintate”, a afirmat Luchetti.

Bilanţul deceselor cauzate în Africa de actuala epidemie de mpox a urcat la 979, iar numărul total al cazurilor a ajuns la 38.300, dintre care 7.339 au fost confirmate prin analize de laborator, de la începutul anului 2024, potrivit Centrului African pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Africa CDC), informează agenţia de presă Xinhua, potrivit Agerpres.

În timpul unei conferinţe de presă care a avut loc joi seară, directorul general al Africa CDC, Jean Kaseya, a precizat că pe continentul african au fost raportate 3.186 de cazuri noi doar în ultima săptămână, dintre care 489 au fost confirmate, înregistrându-se totodată 53 de decese.

Jean Kaseya a subliniat faptul că epidemia de mpox rămâne o preocupare semnificativă pentru sănătatea publică de pe întregul continent. Şaisprezece ţări africane, situate în toate cele cinci regiuni ale Africii, au raportat cazuri de mpox.

Datele colectate de această agenţie specializată pentru sănătate din cadrul Uniunii Africane au arătat că cea mai afectată regiune este Africa Centrală, unde au fost înregistrate peste 99% din totalul deceselor cauzate de mpox în acest an. Şase ţări din centrul Africii au raportat 33.735 de cazuri suspecte, 7.109 de cazuri confirmate şi 975 de decese în 2024.

O problemă majoră de sănătate publică

“Odată cu creşterea numărului de cazuri, mpox este încă o problemă majoră de sănătate publică în Africa. Săptămâna trecută, am avut 3.186 de cazuri noi. În baza acestei tendinţe, ceea ce vedem în ultimele patru-cinci săptămâni este (o medie săptămânală de) 2.500 până la 3.000 de cazuri noi”, a spus Jean Kaseya. “Nu vedem o scădere în ceea ce priveşte decesele. Asta înseamnă că epidemia este încă acolo, este încă în creştere, şi trebuie să continuăm să ne concentrăm pentru a opri acest lucru”, a adăugat el.

Jean Kaseya a declarat că numărul de cazuri de mpox raportate în acest an a marcat o creştere uluitoare de 300% comparativ cu totalul cazurilor înregistrate în 2023. Republica Democrată Congo, Burundi, Nigeria, Coasta de Fildeş şi Uganda sunt primele cinci ţări care au raportat cele mai multe cazuri confirmate, reprezentând 98,7% din totalul cazurilor.

Solicitând consolidarea în continuare a eforturilor de combatere a răspândirii virusului, Jean Kaseya a subliniat necesitatea urgentă de a acorda prioritate investigaţiilor şi cercetării în rândul celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei, cum ar fi copiii sub vârsta de 15 ani.

La jumătatea lunii august, CDC Africa a declarat epidemia de mpox din Africa o urgenţă de sănătate publică ce priveşte securitatea continentală. La scurt timp după aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat, de asemenea, mpox o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, activând cel mai înalt nivel de alertă globală pentru mpox pentru a doua oară în ultimii doi ani.

Mpox, cunoscută şi sub numele de “variola maimuţei”, a fost detectată pentru prima dată la maimuţe de laborator în anul 1958. Se crede că boala se transmite de la animale sălbatice, cum ar fi rozătoarele, la oameni sau prin contact între oameni. Este o boală virală rară, care se răspândeşte de obicei prin fluide corporale, picături respiratorii şi alte materiale contaminate. Infecţia provoacă de obicei febră, erupţii cutanate şi ganglioni limfatici umflaţi.

Deputatul PSD Radu Cristescu a reacționat după stenogramele cu Marian Vanghelie, afirmând într-o intervenție telefonică la România Tv că sunt reale. Deputatul PSD s-a arătat deranjat că a fost înregistrat.

Mircea Geoană, după stenogramele Vanghelie-Cristescu: ‘Mesajul este o invenție, n-am mai vorbit cu el de 12 ani’

„Stenogramele sunt reale, dar nu știu cine dracu a înregistrat. Erau mai multe persoane. O întâlnire. Mă deranjează că s-a înregistrat o discuție particulară între mai mulți oameni politici. Este problema lui Marian Vanghelie, nu este problema mea”, a spus Cristescu, care nu a exclus faptul ca chiar Marian Vanghelie să fi înregistrat discuția.

Ploile generate de uraganul Milton, în urma căruia cel puţin 16 oameni au murit în Statele Unite, au fost cu aproximativ 20%-30% mai abundente din cauza schimbărilor climatice, iar vânturile sale cu 10% mai intense, potrivit unei analize rapide a unei reţele ştiinţifice de referinţă, ce a fost publicată vineri, informează AFP, potrivit Agerpres.

Studiul realizat de World Weather Attribution (WWA) a ajuns la concluzia că dacă nu ar fi existat schimbările climatice, acest uragan ar fi atins uscatul în Florida cu forţa unui uragan de categoria 2, în loc de categoria 3, pe scara Saffir-Simpson, care măsoară intensitatea vânturilor şi care are cinci niveluri.

Potrivit Agenţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite, riscul de pagube materiale devine de patru ori mai mare la fiecare creştere în categorie.

Analiza WWA indică, de asemenea, că precipitaţii similare celor cauzate de uraganul Milton sunt în prezent de aproximativ două ori mai probabile din cauza încălzirii climei planetei noastre, a cărei temperatură medie a crescut deja cu 1,3 grade Celsius în raport cu era preindustrială.

Această analiză rapidă, publicată la doar două zile după ce uraganul Milton a atins uscatul în statul american Florida, este mai puţin amănunţită decât studiile realizate frecvent de acelaşi grup de cercetători internaţionali pentru a evalua legătura dintre evenimentele meteorologice extreme din diverse zone ale lumii şi dereglările climatice.

Studii despre uraganul Milton

WWA a publicat miercuri studii detaliate despre uraganul Helene, care a lovit Florida cu doar două săptămâni înaintea uraganului Milton, conţinând numeroşi factori similari.

Rezultatele obţinute pentru Milton sunt concordante şi cu alte rezultate obţinute pentru uragane care au devastat aceeaşi zonă, potrivit WWA.

“Suntem, aşadar, încrezători în faptul că aceste schimbări apărute la nivelul precipitaţiilor abundente (ale uraganului Milton) pot fi atribuite schimbărilor climatice de origine antropică”, au scris reprezentanţii WWA în noul raport.

Intensificarea rapidă a uraganului Milton a fost favorizată “de temperaturile foarte ridicate de la suprafaţa apei marine din Golful Mexic”, au adăugat ei.

Potrivit unei analize a cercetătorilor de la Imperial College din Londra, aproape jumătate din pagubele economice directe cauzate de uraganele Milton şi Helene în Florida – distrugeri de case şi alte clădiri – pot fi atribuite schimbărilor climatice. Amploarea acestor distrugeri este încă în curs de a fi evaluată cu precizie.

JPMorgan, cea mai mare bancă americană, profit de 12,9 miliarde de dolari, peste aşteptări

JPMorgan Chase a raportat profituri de 12,9 miliarde de dolari în al treilea trimestru din acest an, mult peste aşteptările analiştilor, scrie FT, citat de Ziarul Financiar.

Totuşi, veniturile nete ale băncii au fost de 12,1 miliarde de dolari, în scădere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

După anunţul privind rezultatele financiare, acţiunile JPMorgan au crescut cu 4,5%.

Comisioanele percepute de divizia de investment banking au crescut cu 31% faţă de trimestrul trei al anului trecut, ajungând la 2,3 miliarde de dolari.

Veniturile din tranzacţionare ale JPMorgan au crescut cu 27%, faţă de anul trecut, până la 2,6 miliarde de dolari.

În acest timp, Wall Street aşteaptă cu nerăbdare dezgheţarea pieţei de M&As după ce dobânzile au început să scadă.