Dani Mocanu și fratele său au depus o cerere de recurs în casație la Înalta Curte. Aceștia vor să obțină anularea condamnării definitive din România. Este o cale extraordinară de atac prin care sunt invocate presupuse erori comise de instanțele care i-au judecate anterior. Nu a fost stabilit încă un termen.

Momentan, magistrații verifică dacă cererea îndeplinește condițiile legale. Acest demers vine în paralel cu procedura de extrădare din Italia, unde cei doi frați se află în acest moment în arest la domiciliu.

Citește și: Răsturnare de situație în dosarul uciderii afaceristului Ioan Crișan, la Arad. Frizerul care a confecționat bomba a devenit martor

Dani Mocanu se ascunde în Italia

Autoritățile române au cerut predarea celor doi, dar Curtea de Apel din Napoli a amânat judecarea cererii. Un nou termen a fost stabilit pentru data de 20 ianuarie.

La începutul lunii noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor. Condamnarea vine după ce în 2022 artistul ar fi bătut cu o rangă un alt bărbat într-o benzinărie din Pitești.

În același dosar, fratele manelistului, Ionuț Nando Movanu, a primit o condamanre de 7 ani de închisoare cu executare.

Anterior, Dani Mocanu fusese condamnat la 6 ani și cinci luni de închisoare pentru infracțiuni precum proxenetism și spălare de bani. Această pedeapsă nu a mai fost executată, deoarece faptele au fost prescrise.

Citește și: Tânăra care și-a aprins țigara cu portretul în flăcări al ayatollahului a devenit simbolul protestelor din Iran. Peste 2.500 de persoane și-au pierdut viața în urma revoltelor sociale

Președintele României, Nicuşor Dan, a semnat miercuri decretele prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării și l-a desemnat pe premierul Ilie-Gavril Bolojan să preia interimatul la conducerea ministerului.

DOCUMENTUL austerităţii. Guvernul taie salariile, urmează concedieri masive, concursuri pe post şi indicatori de performanţă. Apare „lista ruşinii” şi se dublează alte impozite

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat miercuri, 14 ianuarie 2026, următoarele decrete:

• Decret prin care se ia act de demisia domnului Daniel-Ovidiu David, ministru al educației şi cercetării, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului.
• Decret prin care se desemnează domnul Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministru, ca ministru al educației şi cercetării, interimar”, anunță Administrația Prezidențială.

Fotoliul de ministru al Educației și Cercetării a rămas vacant după demisia lui Daniel David, care a intervenit înainte de sărbătorile de Crăciun.

Daniel David era nemulțumit de buget și de faptul că ar fi trebuit să mai  renunțe la fonduri pentru universități.

Daniel David a fost ministrul Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, în două guverne. Provine din mediul universitar și este profesor de psihologie.

A fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Ce nume au fost vehiculate până acum

Mai multe nume au fost vehiculate în presă privind înlocuitorul lui Daniel David la MEC, însă preluarea interimatului de către Bolojan sugerează că negocierile în privința unui nou ministru nu au decurs bine.

Citeşte şi: Reforma pensiilor speciale este inevitabilă. Premierul Ilie Bolojan spune că „însănătoșirea economică” a României depinde de majorarea vârstei de pensionare

Printre numele vehiculate s-au aflat marilen Pintea (rector al Universității de Vest din Timișoara și deputat PNL, considerat, cel puțin la uun moment dat, favorit la funcție), Luciana Antoci (consilier al premierului Bolojan și fost inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Iași)și Monica Anisie (care a mai ocupat în trecut această funcție, președinta Comisiei pentru Învățământ din Senat).

Guvernul „infirmă categoric” informațiile vehiculate public cum că Guvernul pregătește un pachet de măsuri precum reducerea locurilor bugetate pentru studenți sau comasarea unor universități, care ar viza sistemul de învățământ superior. Declarația a fost făcută pentru HotNews.ro, de purtătoarea de cuvânt a Executivului Bolojan, Ioana Ene-Dogioiu.

Dogioiu a fost întrebată dacă premierul Ilie Bolojan are în plan ca Guvernul să adopte o serie de măsuri în anul 2026, în domeniul educației, zona universitară, pentru a face mai multe economii la bugetul de stat și dacă printre măsurile luate în calcul se numără reducerea numărului de posturi bugetate pentru studenți și eventuala comasare a unor instituții de învățământ superior.

Jurnalista Nicoleta Drăgușin s-a stins la 46 de ani. Nicoleta a fost primul corespondent al CNN din România.

„Cu inima zdrobită anunțăm dispariția prematură a colegei noastre, Nicoleta Drăgușin. Experimentat jurnalist de televiziune, cu o carieră impresionantă în calitate de corespondent international, colega noastră s-a stins la vârsta de 46 de ani.

Unul dintre cei mai buni jurnaliști de televiziune din România, Nicoleta Drăgușin a avut o carieră prestigioasă, de peste 25 de ani, fiind prezentă de-a lungul timpului în cele mai fierbinți locuri de pe planetă, acoperind subiecte de interes international. Ne luăm adio, cu sufletele zdrobite, de la colega noastră. Odihnește-te în pace, Nicoleta Drăgușin! Condoleanțe întregii familii din partea KANAL D!”, a transmis Kanal D pe 14 ianuarie.

Citește și: Roxana Ciuhulescu este devastată: „Mama mea suferă de cancer. Credea că are apă la plămâni de la răceală”

Timp de aproape 18 ani, Nicoleta a fost parte din echipa Știrile Kanal D, unde a activat inițial ca News Editor, iar ulterior ca Executive News Manager. Înainte, a lucrat la Realitatea TV. În total, cariera sa jurnalistică a însumat peste 25 de ani, ani în care a fost martor direct al unora dintre cele mai importante și dramatice evenimente ale lumii.

Colegul său, Mihai Ghiță, a transmis un mesaj sfâșietor pe contul său de Facebook:

„Am plecat pe același drum. Doi adolescenți care voiau să schimbe lumea, nu știu dacă am făcut-o, dar știu că ne-am transformat în niște oameni mai buni.

Ne-am urmat pașii prin televiziune și mereu ai fost acolo să mă ajuți să nu pic. Sunt la mii de kilometri depărtare și nu pot să cred că cea mai bună colegă, Nicoleta Drăgușin Mihalcea, ne-a părăsit. Mi-ai fost ca o soră, mentor pentru toți colegii din Știrile Kanal D, un om pozitiv care lasă în urmă doar lucruri bune.

Noi, colegii tăi, îți mulțumim și cândva… ne vom da iar legătura. Până atunci o să-mi fie dor. O îmbrățișare pentru mama, fratele și soțul Nicoletei. Vă suntem alături!’.

Nicoleta Drăgușin era căsătorită cu Ionuț Mihalcea, și el jurnalist Kanal D.

Născută în ianuarie 1980 în Roşiorii de Vede, județul Teleorman, Nicoleta Drăgușin a absolvit Facultatea de Științe Politice, specializarea Relații Internaționale (1998- 2002), dar s-a îndreptat către o carieră în jurnalism încă din timpul studiilor.

Ea și-a perfecționat ulterior cunoștințele în mass-media în cadrul celui mai prestigios program de pregătire pentru televiziunile de știri- CNN International Professional Program (2004), după care a urmat US State Department International Visitors Program (în 2005).

Prima zi de televiziune a Nicoletei a coincis cu data care a schimbat lumea din temelii, 11 septembrie 2001 – ziua atentatelor teroriste din SUA, de la World Trade Center și Pentagon.

După un scurt stagiu la OTV, jurnalista a devenit corespondent internațional la Realitatea TV, unde a activat timp de șapte ani (între 2002 și 2008), inclusiv ca director al Departamentului Ştiri Externe.

Încă din anul 2004, Nicoleta a deținut poziția de World View Contributor pentru CNN, unde a urmat mai multe stagii de pregătire în Cartierul General al postului american din Atlanta, SUA. Nicoleta a fost și corespondentul în România al prestigiosului canal de televiziune France 24 International, începând din anul 2011.

Portul Constanța ar putea fi preluat integral de stat. Surse citate de jurnaliștii de la Economedia susțin că statul vrea să răscumpere pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea.

Portul Constanța ar putea fi preluat integral de stat. Surse: ”Sunt discuții în acest sens”

În prezent, Portul Constanța este deținut de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, controlată de Ministerul Transporturilor cu 80% din acțiuni și de Fondul Proprietatea (FP) cu 20% din acțiuni.

Citește și Scenariul apocaliptic pentru România imaginat de Traian Băsescu: ”Dacă nu luăm măsuri de pe acum, scoatem la vânzare Porțile de Fier, Portul Constanța, Aeroportul Otopeni”

Statul vrea să răscumpere restul pachetului de acțiuni datorită importanței strategice pe care o are Portul.

”Sunt discuții în sensul acesta. Argumentul este că statul trebuie să fie proprietar pe societățile strategice”, a explicat o sursă de înalt nivel potrivit Economedia.

Reamintim că recent statul a decis  să preia integral și Compania Națională Aeroporturi București, companie care operează aeroporturile Otopeni și Băneasa. Procedura nu s-a încheiat însă în acest caz, ci doar a existat un vot pozitiv în Adunarea Generală a Acționarilor CNAB.

„Din punctul meu de vedere, CNAPMC este o companie performantă şi profitabilă, motiv pentru care cred că modelul de la CNAB ar putea fi aplicat şi în Portul Constanţa. Portul are o importanţă strategică pentru România, deci da, este oportună achiziţionarea acţiuni­lor de la Fondul Proprietatea. În perioada următoare voi discuta cu mana­gementul compa­niei pentru a stabili paşii de urmat“, spune ministrul Şerban pentru ZF.

Citește și Incendiu în portul Constanța. Pompierii au intervenit de urgență

Oase și Cătălin Rizea erau apropiația, iar când au intrat în competiție, au stabilit să se susțină reciproc, înțelegere pe care dansatorul ar fi încălcat-o și a ales să-și ofere votul echipei formate din Mădălin Șerba și Dilinca, la Power Couple.

Cătălin Rizea a rămas dezamăgit când a aflat: „Ziceți, suntem oameni mari, nu ne supărăm. Pe bune, e ok. Suntem ok, spuneți„. Oase și-a justificat alegerea la testimonial: „Mai au nevoie de o șansă ca să arate cine sunt‘”, referindu-se la Mădălin Șerban și Dilinca.

Ulterior, Oase a ținut să-l laude pe Mitzuu pentru că i-a oferit o șansă în competiție: „Pe mine m-ai câștigat de prieten și oricând, la orice oră, aici sau în afara emisiunii, te poți baza pe mine. M-ai câștigat de suflet, mă jur. M-ai legat de tine. Îți mulțumesc din toată inima pentru ce ai făcut!”.

Citește și: Ce spun Oase și logodnica lui, Maria, despre participarea la Power Couple: „Câștigăm, dacă ne distrăm”

Oase l-a trădat pe Cătălin Rizea?

Oase, către Adda și Cătălin Rizea: „Eu mă bucur că sunteți în competiție”.

Cătălin Rizea: „Hai să nu mai zâmbim. Hai doar să ne salutăm și gata, că suntem la competiție. Hai să ne salutăm și să nu ne mai… că n-are rost, serios!

Nu, că e Oase… E o competiție, eu mă bucur acum că am pe cine să votez… N-am rămas niciodată dezamăgit așa cum am rămas acum. Adică nu înțelegeam. Efectiv nu înțelegeam”.

Soțul Addei a explicat că el și Oase avuseseră o înțelegere de a se susține reciproc în competiție. „Legat de faza cu votul, eu am avut o discuție cu Oase. Noi ne știam de mult timp, ne știam de la Asia Express, ne știam de la ceva evenimente la care am fost împreună și am fost la un eveniment chiar înainte să plecăm la Power Couple, unde am discutat și el mi-a zis: ‘Bă, eu nu știu pe nimeni de acolo. Te știu doar pe tine!’. Și eu am zis la fel: ‘Nu îi cunosc nici eu foarte bine pe mulți. Îi știu doar de pe la TV sau din ce am auzit. Hai să ne susținem noi!’.

Asta a fost o chestie pe care noi am stabilit-o de comun acord, că ne susținem. În momentul în care am văzut că el nu ne-a votat, a fost un șoc pentru mine. Pe care nu l-am înțeles la cald, dar de care mi-am dat seama după, la rece.

El, de fapt, și-a jucat șansa lui, a mers cu gașca, fără să-și riște locul. Este normal, era o competiție, până la urmă, nu era o chestie de favoruri și de ajutor. Era de înțeles, dar asta am înțeles-o abia după și de asta am și avut reacția după vot„, a scris Cătălin Rizea pe rețelele sociale.

Pensii 2026. Guvernul italian a inclus noile măsuri privind pensiile în Bugetul pentru anul în curs. Acestea elimină scheme populare precum „Cota 103” și „Opzione Donna” și înăspresc condițiile generale pentru ieșirea la pensie. Astfel, pensionarea anticipată, care era o soluție pentru mulți angajați, devine aproape imposibilă.

Vârsta de pensionare va crește, iar pentru tineri, singura soluție propusă este renunțarea la indemnizația de concediere și depunerea acesteia în fonduri de pensii private.

De exemplu, „Opzione Donna” permitea femeilor să se pensioneze mai devreme, la vârsta de 61 de ani, cu condiția să fi lucrat timp de cel puțin 35 de ani și să îndeplinească anumite criterii.

Printre acestea se numărau îngrijirea membrilor de familie cu dizabilități grave, lucrul în companii aflate în dificultate sau un grad de handicap de cel puțin 74%. Totuși, această opțiune fusese deja restricționată în ultimii ani, iar din 2026 va fi complet eliminată, conform sursei citate.

De asemenea, „Cota 103”, care permitea pensionarea la 62 de ani cu 41 de ani de contribuții, va dispărea. Această măsură era utilizată de angajații care acceptau o reducere a pensiei în schimbul unei pensionări anticipate. Eliminarea acestor opțiuni face parte din strategia guvernului italian de a limita ieșirile timpurii la pensie.

Planul declarat al partidului lui Matteo Salvini era Cota 41: toată lumea s-ar pensiona cu 41 de ani de contribuții, indiferent de vârstă. Acest plan nefezabil a fost rapid abandonat și definitiv abandonat de Liga Nordului, care a avut grijă să nu-l mai menționeze în ultimul an. Iar începând cu 1 ianuarie 2026, Cota 103 va dispărea și ea. Opzione Donna, singura măsură care oferea flexibilitate de ieșire specific femeilor, a fost inițial limitată și apoi eliminată cu totul.

În 2022, cea mai populară modalitate de a părăsi locul de muncă a fost pensionarea anticipată. Cota 102 era în vigoare, impunând 64 de ani de vârstă și 38 de ani de contribuții. Și au mai existat consecințele Cotei 100 (62 de ani de vârstă și 38 de ani de contribuții), introdusă de guvern în 2019.

Desigur, Cota 100 a fost un dezastru din perspectiva finanțelor publice. Și se poate argumenta că, prin urmare, a fost corect să se renunțe la acel sistem. Dar aceasta nu a fost poziția centrului-dreapta care a câștigat alegerile în acel an – dimpotrivă.

Totuși, în 2026, toate cotele au fost eliminate după o lungă și dureroasă încercare. Cota 103, în vigoare până la sfârșitul anului 2025 într-o formă redusă, cu cerințe mai stricte și un salariu mai mic, nu a fost reînnoită. Același lucru s-a întâmplat și cu Opzione Donna, care în ultimii ani suferise restricții atât de radicale încât acum afecta doar câteva sute de lucrătoare din Italia.

Începând cu 1 ianuarie 2027, vârsta legală de pensionare din Italia va crește treptat. Astfel, în 2027, vârsta minimă pentru pensia la limită de vârstă va fi de 67 de ani și o lună, iar pentru pensionarea anticipată vor fi necesari 42 de ani și 11 luni de muncă pentru bărbați și 41 de ani și 11 luni pentru femei.

În 2028, aceste condiții vor deveni și mai stricte: vârsta de pensionare va ajunge la 67 de ani și 3 luni, iar pentru pensionarea anticipată vor fi necesari 43 de ani și o lună de contribuții pentru bărbați și 42 de ani și o lună pentru femei.

În plus, pentru a beneficia de pensia de vârstă, contribuabilii trebuie să fi acumulat cel puțin 20 de ani de contribuții.

Pensii 2026. Excepții și măsuri compensatorii
Noile reguli nu vor afecta toți angajații. Anumite categorii de lucrători din domenii considerate extrem de solicitante sau periculoase vor beneficia în continuare de regimuri speciale.

Printre aceștia se numără muncitorii din mine, cariere și tuneluri, cei care lucrează la temperaturi extreme, lucrătorii de noapte, personalul de urgență, precum și muncitorii din construcții și educatori. Acești angajați reprezintă aproximativ 2% din totalul pensionărilor care au loc anual în Italia.

De asemenea, două scheme mai puțin utilizate rămân valabile: „Ape Sociale”, destinată persoanelor care au lucrat în condiții grele sau se află în situații speciale, și „Bonusul Marroni”, un stimulent financiar care încurajează lucrătorii eligibili să rămână în câmpul muncii mai mult timp, chiar dacă ar putea deja să se pensioneze.

Pensii 2026. Impactul asupra românilor din Italia

Românii care muncesc în Italia – numărând peste un milion de persoane – vor resimți, de asemenea, efectele acestor schimbări.

Mulți dintre aceștia, care se bazau pe reglementările anterioare pentru a se pensiona mai devreme, vor trebui să își reorganizeze planurile de viață și să continue să lucreze mai mulți ani pentru a îndeplini noile cerințe.

Implementarea treptată a schimbărilor
Conform Bugetului pe 2026, creșterea vârstei de pensionare este legată de datele privind speranța de viață. Astfel, majorarea vârstei legale de pensionare cu trei luni, care inițial trebuia aplicată în 2027, va fi implementată treptat în decurs de doi ani.

Cine sunt pensionarii care primesc bani în plus la pensie în luna ianuarie. Anunțul de ultimă oră făcut de reprezentanții Casei de Pensii

Cu toate acestea, eliminarea completă a pensionării anticipate va intra în vigoare deja de la 1 ianuarie 2026.

Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai larg al autorităților italiene de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung, în contextul unei populații în continuă îmbătrânire și al presiunii economice crescute.

Cum se calculează pensiile românilor care lucrează în străinătate. Ce trebuie să știe cei care vor să cumpere ani de vechime în 2026

Cum se calculează pensiile românilor care lucrează în străinătate. Potrivit reglementărilor aflate în vigoare, anii de contribuție în alte țări europene sunt recunoscuți în România doar pentru a stabili dreptul la pensie. Fiecare țară plătește separat pensie pentru perioada în care persoana respectivă a lucrat pe teritoriul său.

De exemplu, dacă ai lucrat 13 ani în România și 20 de ani în Germania, România îți va plăti pensia aferentă celor 13 ani, iar Germania îți va plăti pensia care ți se cuvine pentru cei 20 de ani, scrie capital.ro. 

Ce trebuie să știe românii care lucrează în străinătate și vor să iasă la pensie. Cum pot cumpăra ani de vechime

Sistemul de pensii din România le permite românilor să cumpere ani de vechime pentru a-și completa stagiile de cotizare. Pot face acest lucru pentru perioadele din trecut, nu pot plăti în avans vechime pentru anii pe care urmează să-i muncească.

Începând cu anul 2026, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) va modifica modul de calcul al vechimii în muncă, transformând zilele efectiv lucrate în zile calendaristice, nu doar în zile lucrătoare. Această schimbare are ca scop un calcul mai corect al pensiilor și alinierea modului de raportare pentru toate perioadele de activitate.

Până în prezent, angajatorii au transmis către autorități doar numărul zilelor lucrătoare pentru care au fost achitate contribuțiile sociale.

Un ordin al CNPP, publicat în Monitorul Oficial, detaliază metodologia de calcul, stabilind formule diferite în funcție de perioada și cadrul legislativ aplicabil la momentul respectiv.

Astfel, pentru intervalul aprilie 2001 – februarie 2003, se vor lua în calcul zilele lucrate raportate de angajator, fără ajustări suplimentare, fiind excluse doar perioadele în care angajatul a beneficiat de șomaj sau alte indemnizații.

Pentru perioada martie 2003 – iunie 2005, zilele lucrate vor fi determinate pe baza numărului total de ore muncite. Acestea se împart la norma zilnică de lucru, care putea fi de 8, 7 sau 6 ore pe zi, în funcție de reglementările în vigoare la acea dată.

Care este formula nouă după care se calculează vechimea în muncă.

VPR (valoare punct de referință) X numărul de puncte.

VPR =81 lei

Punctele: puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate.

În prezent, nu există o „pensia europeană unică”, însă sistemele naționale sunt coordonate astfel încât experiența profesională acumulată să fie luată în considerare.

Citește și Cât va încasa un român cu 40 de ani vechime și un salariu brut de 5.000 de lei, conform noii formule de calcul a pensiilor