Ucraina a lansat un atac cu drone în timpul nopţii asupra unei instalaţii industriale din Rusia, avariind totodată mai multe clădiri rezidenţiale din regiunea Samara (sud-est), au anunţat marţi oficiali ruşi. Atacul a avut loc după ce preşedintele american Donald Trump a declarat luni că Rusia şi Ucraina au convenit să nu mai lovească infrastructura energetică a părţii adverse.

Acum, miza este regiunea Doneţk. Rusia dorește să o controleze în întregime, aceasta fiind principala cerere teritorială a Moscovei în cadrul negocierilor care, deocamdată, au ajuns într-un impas.Forțele ucrainene au lansat o operațiune ofensivă în nordul regiunii Donețk din estul țării, punctul central al luptelor intense din cei peste patru ani de război, a declarat marți un comandant militar de rang înalt.

Al treilea corp de armată a eliberat o zonă de 75 de kilometri pătrați, eliminând grupurile de soldați ruși infiltrați și a recucerit încă 10 kilometri pătrați, a declarat generalul de brigadă Andrii Bilețki, care comandă apărarea Ucrainei în această zonă de luna trecută.

VIDEO Rusia, un nou atac masiv în Ucraina. Tren internaţional de călători, lovit la graniţa cu Polonia. Boris Johnson, fostul premier britanic se afla în tren

Bilețki a precizat că zona se află la nord de bastioanele-cheie din regiune – așa-numita „centură de fortărețe” formată din orașele Sloviansk și Kramatorsk, a căror capturare ar apropia Rusia de obiectivul său de a prelua controlul asupra întregii regiuni.

„Al treilea corp de armată a demarat o operațiune ofensivă în această direcție. Operațiunea se numește «Vivaldi»”, a declarat Bilețki într-un clip încărcat pe aplicația Telegram, citat de Reuters.

Bilețki a mai precizat că trupele sale au perturbat logistica militară rusă, au eliberat trei sate și o zonă din jurul unui al patrulea. Un sat numit Serednie se află în totalitate sub control ucrainean.

Reuters și Kyiv Post au subliniat că afirmațiile lui Bilețki nu pot fi deocamdată confirmate în mod independent.

Stabilirea clară a liniilor de control teritorial în Ucraina este dificilă din cauza războiului cu drone, care a creat „o zonă a morții” extinsă de-a lungul frontului.

„În ultimele săptămâni, s-a vorbit despre o retragere a trupelor ruse în sectorul Donețk și despre eliminarea așa-numitei proeminențe de la Lîman. Se menționează numele localităților care au trecut sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, iar hărțile militare sunt actualizate”, a declarat Bilețki în clip.

El a a afirmat că operațiunea a fost concepută, în parte, pentru a contracara „tacticile de infiltrare” rusești, care, potrivit acestuia, au permis trupelor ruse să pătrundă adânc în pozițiile ucrainene în anumite zone.

Atac aerian în Golful Persic. O navă comercială iraniană a fost lovită în Strâmtoarea Ormuz

Bilețki a mai spus că un obiectiv cheie era acela de a perturba liniile de aprovizionare rusești.

„Nu voi spune că atenția publicului ne ajută operațiunile, care abia acum prind avânt. Ceea ce se poate dezvălui în acest moment este că, într-adevăr, Corpul 3 de Armată a inițiat o operațiune ofensivă de-a lungul acestei axe (frontul Lîman)”, a spus generalul.

El a subliniat că asigurarea malurilor râului Chornîi Zherebets reprezintă doar o fază a unui plan de manevră mult mai amplu.

„În sursele deschise circulă informații substanțiale care susțin că obiectivul nostru final este să ajungem la malul râului Chornîi Zherebets. Dar operațiunea noastră se numește «Vivaldi» – iar Vivaldi, după cum se știe, a compus «Cele patru anotimpuri». Acesta este doar primul. Vor urma vești bune, dar în acest moment acțiunile noastre necesită discreție”, a subliniat Bilețki.

Putin vrea regiunea Donbas în șase luni
Veștile despre ofensiva ucraineană vin în contextul în care Rusia forțează avansul în Donețk, pe care Vladimir Putin l-ar vrea cucerit în următoarele șase luni.

Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că Putin a stabilit acest nou obiectiv după ce, anterior, stabilise sfârșitul acestui an ca termen limită.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul la Washington, Putin și-a modificat „termenele limită” pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori de la începutul războiului pe scară largă.

Bloggerii militari ruși au admis o deteriorare a situației în apropierea orașului Lîman și au spus că situația tactică se înrăutățește.

Canalul rus de Telegram „Rîbar” a atribuit anterior eșecurile „minciunilor sistematice din rapoartele către superiori” și unei „evaluări eronate a situației”.

„Pe baza experienței din sectorul Kupiansk – unde probleme similare au fost abordate prin atacuri prost pregătite – acest lucru va duce la pierderi suplimentare”, a scris canalul, conform The Moscow Times.

Rîbar a adăugat că redirecționarea rezervelor pentru a acoperi breșele din apropierea orașului Lîman ar putea slăbi apărarea rusă în alte zone, creând vulnerabilități pe care forțele ucrainene le-ar exploata probabil.

Expertul militar rus Valeră Șiriaev a afirmat, la rândul său, că retragerea armatei ruse ar putea fi confirmată, forțele ucrainene împingând treptat, localitate după localitate, în „zona gri”, scrie Kyiv Post.

Analistul militar rus Ian Matveiev a calificat aceste evoluții drept o criză gravă, dar localizată, pentru forțele ruse.

„O vară dezastruoasă pentru armata rusă s-a încheiat, iar toamna începe cu un scandal uriaș în jurul localității Sviatohirsk”, a spus Matveiev.

„Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză – a nega acest lucru ar fi o prostie. Între timp, se deschid oportunități semnificative pentru forțele ucrainene de-a lungul întregii axe Sloviansk”, a adăugat el.

Între timp, Șiriaev a afirmat că o prezență ucraineană consolidată în apropierea localității Lîman ar putea permite, în cele din urmă, operatorilor de drone ucraineni să lovească flancurile forțelor ruse care avansează spre Mikolaivka și Sloviansk.

„Dacă Forțele Armate ale Ucrainei vor reuși să-și consolideze pe deplin prezența acolo fără interferențe, să-și aducă operatorii de drone și să preia controlul asupra întregii zone, situația se va schimba în ceea ce privește razele de acțiune”, a spus el, citat de Kyiv Post.

Analiștii OSINT (sin surse deschise) au vorbit și ei dsespre câștiguri teritoriale ucrainene mai ample în apropierea orașului Lîman

Unii analiști au anunțat de asemenea câștiguri teritoriale semnificativ mai ample decât cele menționate de Bilețki.

Analistul Clément Molin a afirmat că forțele ruse din Ucraina au fost nevoite să abandoneze peste 200 de kilometri pătrați de-a lungul axei principale a contraofensivei ucrainene din regiunea Donețk.

„După patru luni de contraofensivă la Lîman, Corpul 3 de Armată al Ucrainei a reușit să izoleze avansul rus de la nord de Lîman și să elibereze peste 200 kilometri pătrați. Aceasta este una dintre cele mai importante victorii ale Ucrainei din 2026 și va întârzia ofensiva asupra nordului Donbasului”, a scris el.

Cu toate acestea, Bilețki nu a confirmat cifra în discursul său de marți, rămânând neclar dacă estimarea de peste 200 de kilometri pătrați se bazează pe informații care nu au fost încă făcute publice de armata ucraineană sau pe evaluări independente OSINT, scrie presa ucraineană.

Konrad Muzika, directorul Rochan Consulting, a scris, de asemenea, pe X că forțele ruse au pierdut controlul asupra a aproximativ 240 de kilometri pătrați în acest sector.

Potrivit lui Muzika, cel mai important efect al contraofensivei ucrainene la nord de Lîman a fost acela că a zădărnicit încercarea Rusiei de a încercui aglomerarea Sloviansk-Kramatorsk dinspre nord.

Kremlinul salută ”ideea bună” a lui Trump a unui armistiţiu energetic cu Kievul

Kremlinul salută marţi ”ideea bună” a lui Donald Trump cu privire la un armistiţiu în atacurile vizând infrastructuri energetice ale Ucrainei şi Rusiei, anunţată de către preşedintele american drept deja acceptată de către ambele ţări, relatează AFP.

„Am văzut postarea preşedintelui Trump. Considerăm că este o idee bună. O bună iniţiativă”, a declarat în briefingul său zilnic un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Noi suntem mereu alături de soluţii paşnice”, a adăugat el. Donald Trump a anunţat luni că Ucraina şi Rusia s-au angajat să nu mai atace infrastructurile energetice adverse.

El a atacat Kievul, cu o zi mai înainte, duminică, din cauza loviturilor ucrainene împotriva unor rafinării ruseşti de petrol. Miliardarul republican a dat vina scumpirii motorinei în lume în principal pe „războiul dintre Rusia şi Ucraina” şi nu pe Iran.

Moscova atacă de luni de zile staţii de alimentare cu carburant în Ucraina, inclusiv, în ultimele zile, la Kiev. Kievul atacă, la rândul său, infrastructuri ruseşti petroliere, cu scopul de a „seca” veniturile Kremlinului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că Ucraina este pregătită să ia „măsuri de dezescaladare”, dacă Rusia face la fel.

„Statele Unite au prezentat o propunere fermă cu privire la o oprire reciprocă a atacurilor împotriva infrastructurilor critice, iar dacă asta poate fi o primă etapă către o dezescaladare (…), atunci Ucraina este pregătită să susţină această dezescaladare”, a anunţat preşedintele ucrainean.

Conform informațiilor transmise de ISU Bacău, 20 dintre copii au ajuns la Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Municipal Onești. Alți 16 copii sunt evaluați în comuna Căiuți, unde autoritățile au amenajat un Punct Medical Avansat pentru triaj și evaluare medicală.

„Până la acest moment, 20 de copii s-au prezentat la CPU Onești, iar 16 copii au fost evaluați la dispensarul din comuna Căiuți, unde a fost constituit un Punct Medical Avansat, în vederea triajului și evaluării medicale. La fața locului se află personal medical, iar apelurile prin 112 continuă să fie primite și evaluate”, a transmis ISU Bacău.

Citește și: Descoperire șocantă despre cafeaua de la automat. Specialiștii avertizează că este plină de bacterii: ”Ne îmbolnăvesc grav”

Pentru gestionarea situației au fost mobilizate echipaje din cadrul ISU Bacău și Serviciului de Ambulanță Județean. Intervenția include cinci ambulanțe SMURD, două autospeciale pentru transportul victimelor multiple și șase echipaje ale SAJ.

În sprijinul forțelor din Bacău au fost trimise și o autospecială pentru transportul victimelor multiple, precum și un microbuz din cadrul ISU Vrancea. Autoritățile au anunțat că amploarea intervenției va fi ajustată în funcție de evoluția situației și de numărul apelurilor primite în continuare.

În acest moment, autoritățile iau în calcul un focar de toxiinfecție alimentară, urmând să fie stabilită cauza îmbolnăvirilor și sursa acestora.

Citește și: Prea multă igienă strică. Cum ne creștem imunitatea? Mihaela Bilic: Realizați că e nevoie să hrănim zilnic 2 kg de bacterii?

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, îi transmite marţi premierului interimar Ilie Bolojan să dialogheze cu protestatarii din Piaţa Victoriei: Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanţii fermierilor este singura soluţie pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luaţi act formal de revendicări prin hârtii. Fiţi responsabil şi raţional! Interveniţi!”, spune liderul PSD, el averizând că aici nu este vorba de politică, ci de forţe extremiste care profită pentru a produce haos şi premierul trebuie să ia măsuri ferme pentru a coborî tensiunea.

Rareş Bogdan îl trimite pe premier în stradă: Ilie, coboară din birou și stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze

”Fără violenţă! Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanţii fermierilor este singura soluţie pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luaţi act formal de revendicări prin hârtii. Numai prin discuţii poate fi detensionată situaţia. Fiţi responsabil şi raţional! Interveniţi!”, este mesajul lui Sorin Grindeanu către premierul interimar.

Sorin Grindeanu mai spune că ”aici nu este vorba de politică, ci de forţe extremiste care profită pentru a produce haos”.  ”Cei care vor să deturneze acest protest, iniţial paşnic, trebuie să suporte consecinţele legale pentru capturarea unor nemulţumiri justificate. Până atunci, Ilie Bolojan are obligaţia să iasă de după perdelele de la Guvern şi să ia măsuri ferme pentru a coborî tensiunea şi a preveni o escaladare periculoasă a situaţiei”, subliniază liderul PSD.

Citește și: Protest de amploare al fermierilor în Capitală. Agricultorii cer soluții pentru criza din agricultură și acuză autoritățile de blocarea exporturilor. UPDATE: Protestatarii forțează intrarea în Guvern. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene

Câteva sute de fermieri veniţi din toată ţara s-au adunat, marţi, înainte de ora 10.00, în zona Pieţei Victoriei, din Capitală, unde au fost mobilizate impresionante forţe ale jandarmeriei, comasate atât în jurul sediului guvernului, cât şi pe străzile adiacente.

În jurul orei 11.30, mai mulţi participanţi au început să se îmbrâncească şi s-au luat la bătaie cu jandarmii. Manifestanţii strigă „Fără violenţă” şi au aruncat cu sticle de apă şi cu alte obiecte contondente înspre jandarmi.

Sorin Grindeanu, reacție în mijlocul protestelor fermierilor împotriva Guvernului Ilie Bolojan: „Ajungem să ne batem cu Botswana, Nigeria și Namibia. State precum Bulgaria sau Polonia sunt deja în fața noastră”

Printre protestatari sunt şi cetăţeni din alte categorii sociale, printre aceştia fiind inclusiv oameni cu tricouri cu poza lui Călin Georgescu.

Violenţele au reizbucnit în Piaţa Victoriei, în jurul orei 15.00, când un grup extrem de violent a rupt cordoanele de jandarmi şi aruncă înspre aceştia cu tot felul de obiecte.

Forţele de ordine au intervenit punctual pentru extragerea mai multor persoane care au tulburat grav ordinea şi liniştea publică, manifestând un comportament agresiv şi instigând ceilalţi participanţi la acte de violenţă, informează Jandarmeria.

Dacă mai era vreun dubiu privind faptul că România este raiul bugetarilor, iată încă un exemplu. Vine din județul Argeș, unde comuna Albota este condusă de 30 de ani de către Ion Dumitru, primar PSD.

Conform propriei declarații de avere, edilul nu o duce rău deloc. Are, printre altele, 11 terenuri în zonă, printre care unul intravilan de 10.000 de metri pătrați, cumpărat în 2020, și un altul de 5.000 de metri pătrați, achizționat în 2024. Comuna și terenurile primarului sunt la 10 kilometri de Pitești, așa că metrul pătrat se vinde cu zeci de euro, potrivit newsweek.

Dumitru i-a revoltat pe localnici după ce a asfaltat un drum ce duce până la un teren al său. Edilul este acuzat că a făcut lucrarea din bani publici și a reușit astfel să crească valoarea terenului, fiind și reclamat la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în acest context.

Conform sursei citate, primarul din Albota ar avea și alte numeroase reclamații ce îl vizează, despre care a spus că, pur și simplu, nu îi pasă.

Citește și Poliția i-a confiscat unui bărbat 437 de pui, în timpul pandemiei COVID. Fermierul și-a cerut păsările înapoi, iar magistrații i-au dat câștig de cauză

Veniturile încasate de la stat de Ion Dumitru sunt salariul (8.000 de lei) și pensia (4.700 de lei net).

Oricum, în 2017, și-a permis fără probleme o vacanță cât se poate de exotică: în Africa, la vânătoare de antilope. Prețul pentru a vâna o antilopă mică este de 500 – 700 de euro, în timp ce un exemplar mare costă 12.000 euro, conform siteurilor de specialitate. Primarul ar fi avut succes la vânătoare, dovadă fiind și fotografiile de acolo pe care le-a postat.

Comuna pe care o administrează Dumitru nu pare să trăiască la nivelul acestuia. Conform proiectului de buget pe 2025, comuna Albota este pe deficit. Veniturile au fost de 18,2 milioane de lei, în timp ce cheltuielile prognozate au ajuns la 23,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un minus de peste 5,4 milioane de lei – un milion de euro.

La Primăria Albota, cheltuielile cu salariile sunt de 2,7 milioane de lei, adică 15 la sută din bugetul comunei.

Ajutoarele sociale sunt de 2,1 milioane de lei, ceea ce înseamnă tot 15 la sută din buget.

Ca să poată funcționa, comuna primește subvenții de la bugetul de stat primite de comună sunt de 2,8 milioane de lei.

Ion Dumitru are 78 de ani și spune că la următoarele alegeri nu va mai candida, mai scrie sursa citată.

Citește și Peste 2,2 milioane de pensii ar fi fost recalculate greșit. Casele de Pensii au trimis indemnizația până și către persoane decedate. Raport devastator al Curții de Conturi

O autospecială a Jandarmeriei a fost distrusă și aproape răsturnată de manifestanții care participă marți la protestul din Piața Victoriei. În imaginile surprinse se vede cum autospeciala are parbrizul spart.

Situația a degenerat rapid, iar mai mulți stâlpi au fost rupți, dar și un pom.

Citește și: Nicuşor Dan, după violenţele de la protestul fermierilor: „Atacurile și agresiunile, actele de vandalism, sunt inacceptabile și trebuie sancționate drastic”

Jandarmeria Capitalei, a anunțat, că va interveni pentru extragerea mai multor persoane care au tulburat grav ordinea și liniștea publică și care au avut „un comportament agresiv” și „au instagat ceilalți participanți la acte de violență”.

Piața Victoriei s-a transformat în câmp de luptă. Protestatarii au rupt gardurile de protecție, au smuls pomișori și au aruncat cu pietre și alte obiecte în timpul confruntărilor cu forțele de ordine. Jandarmii au fost nevoiți să folosească gaze lacrimogene.

În urma incidentelor, cinci persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar una dintre acestea a fost transportată la spital.

Citește și: Guvernul face apel la încetarea violențelor din Piața Victoriei. La protest ”nu a participat nicio asociație reprezentativă a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor”

Datoria externă a României se ridica, la 31 iulie 2026, la 234,879 miliarde de euro, față de 228,463 miliarde de euro la 31 decembrie 2025. În doar șapte luni, soldul a crescut cu 6,416 miliarde de euro, echivalentul unui avans de aproximativ 2,8%, conform datelor publicate de Banca Națională a României, scrie Capital. Din total, datoria externă, excluzând instrumentele de natura investiției directe, a ajuns la 181,207 miliarde de euro, în creștere de la 176,940 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut. În același timp, creditele intra-grup asociate investițiilor directe au urcat la 53,672 miliarde de euro, de la 51,523 miliarde de euro în decembrie 2025.

Datoria pe termen scurt a crescut cu peste 4,5 miliarde de euro

Una dintre cele mai importante evoluții raportate de BNR este cea a datoriei externe pe termen scurt. Aceasta a ajuns la 52,669 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie, comparativ cu 48,148 miliarde de euro la finalul anului trecut. Prin urmare, în primele șapte luni din 2026, datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 4,521 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 9,4%.

Datoria externă pe termen lung a avut un ritm de creștere mai redus. Soldul acesteia a ajuns la 182,210 miliarde de euro la 31 iulie, față de 180,315 miliarde de euro la sfârșitul lui 2025. Avansul a fost de 1,895 miliarde de euro.

Citeşte şi: Salariile profesorilor sunt în siguranță până la finalul anului. Ce spune ministrul demis al Educației

Administrația publică are o datorie externă de peste 127 de miliarde de euro

Și datoria externă a administrației publice a crescut în primele șapte luni ale anului. Conform datelor BNR, aceasta a ajuns la 127,451 miliarde de euro, de la 125,622 miliarde de euro la finalul lui 2025. Creșterea este de 1,829 miliarde de euro. În structura acestei datorii, titlurile de natura datoriei reprezentau 86,096 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile se ridicau la 25,112 miliarde de euro.

În cazul altor sectoare, datoria externă a crescut de la 33,177 miliarde de euro la 35,005 miliarde de euro. Pentru societățile care acceptă depozite, cu excepția băncii centrale, soldul a urcat de la 14,967 miliarde la 15,525 miliarde de euro.

Citeşte şi: Dumitru Dragomir aruncă bomba după bătaia dintre Tolea Ciumac și Danu Spartanu. „O bomboană de băiat, dar să nu-l calci pe bombeuri”

România a avut un serviciu al datoriei externe de aproape 56 de miliarde de euro

În perioada ianuarie-iulie 2026, serviciul datoriei externe a ajuns la 55,740 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, respectiv 42,953 miliarde de euro, a fost aferentă datoriei externe pe termen scurt. Pentru datoria pe termen lung au fost înregistrate 12,787 miliarde de euro.

BNR arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,7% în primele șapte luni ale anului, în scădere față de nivelul de 18,4% consemnat pe parcursul lui 2025. În ceea ce privește rezervele valutare și capacitatea acestora de a acoperi datoria externă pe termen scurt, indicatorul calculat la valoarea reziduală a coborât la 91,4% la sfârșitul lunii iulie, de la 104,4% la 31 decembrie 2025. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a ajuns la 5,7 luni la 31 iulie 2026, față de 6 luni la sfârșitul anului trecut.