Niciun gânditor rus nu a depus mai mult efort decât Aleksandr Dughin pentru a raționaliza invadarea Ucrainei. Cu mult înainte ca aceasta să înceapă, Dughin a construit un întreg sistem filosofic, cunoscut sub numele de „neo-eurasianism”, pentru a explica de ce Rusia, țara cu cea mai mare întindere teritorială din lume, ar avea nevoie să fure teritorii de la vecinii săi și să ucidă zeci de mii de oameni în acest proces, notează Simon Shuster de la The Atlantic într-un articol recent.

Cărțile și conferințele sale pe această temă i-au adus supranumele de „creierul lui Putin”. Această etichetă exagerează apropierea sa de președintele rus. Dar ideile lui reflectă starea de spirit a susținătorilor războiului din Moscova, cât de ferm susțin conflictul și cum încearcă să îl justifice pentru ei înșiși (și pentru toți ceilalți).

Judecând după cele mai recente declarații ale lui Dughin, aceștia au rămas fără povești coerente de spus. Când Dughin a încercat să explice săptămâna trecută rațiunea războiului către Xenia Sobceak, o influenceriță rusă de pe rețelele sociale cu milioane de urmăritori, nu a reușit să transmită niciun sens.

Chiar și o întrebare ușoară — „Pentru ce merită să lupți astăzi?” — l-a împins pe filosof într-un șir de absurdități atât de bizare încât Sobceak, despre care se zvonește de mult timp că ar fi fina de botez a lui Vladimir Putin, nu a putut asculta fără să își păstreze seriozitatea.

Citește și : Financial Times: Rusia a oprit temporar sistemul special de supraveghere folosit pentru protecția lui Putin de teama hackerilor ucraineni

Descrierea făcută de Dughin Rusiei de după război suna apocaliptic. „În primul rând, este imaginea unei vieți la țară”, a spus el. „Este un exod uriaș din orașe, un exod aproape religios, ca al evreilor din Egipt.” Orașele Rusiei, a continuat el, s-ar transforma în „ruine neo-anticizate”, iar oamenii ar reveni la viața rurală, comunicând între ei printr-un „internet al satelor rusești, închis și protejat de incursiunile toxice ale inamicului”.

Statul rus și-a forțat adesea cetățenii să adopte contorsiuni mentale neobișnuite. Prin lege, rușilor le este interzis să numească public războiul „război”, fiind obligați să îl numească „operațiune militară specială”, iar Putin i-a încurajat să creadă că Ucraina a declanșat conflictul. Totuși, capacitatea națională de autoamăgire are limitele ei, iar evoluțiile recente sugerează că Putin le-a găsit.

Dronele ucrainene lovesc acum aproape noapte de noapte ținte industriale din Rusia, oprind rafinării de petrol, blocând logistica și forțând închiderea aeroporturilor pentru zile întregi. Peste un milion de ruși au fost uciși sau grav răniți în război, un bilanț prea mare pentru a fi ascuns — aproape fiecare familie a fost afectată.

Decalajul dintre ceea ce rușii știu că este adevărat despre război și ceea ce spune Kremlinul despre el a devenit atât de mare încât chiar și susținători ai războiului precum Dughin se chinuie să îl acopere. În schimb, ideologii imperialismului rus au recurs la reflecții aleatorii și discursuri de ură belicoase, care par menite mai degrabă să ofere confuzie decât să convingă.

În mai multe momente ale interviului cu Sobceak, Dughin a numit surfingul un sport „malefic” și a spus că practicanții lui ar trebui „epurați”. Nu a oferit nicio explicație coerentă. A exprimat o ură similară față de personajul de desene animate preferat al Rusiei, Ceburașka, cel cu urechi mari, care a servit de mai multe ori ca mascotă a echipei olimpice ruse.

Nicio bază politică reală nu există pentru astfel de opinii în Rusia sau în altă parte. Ele servesc doar la a distrage atenția de la faptul că Dughin nu mai are nimic de spus și nicio modalitate de a „ambala” războiul pe care l-a susținut de-a lungul marii părți a carierei sale.

„Arată că toată lumea este complet epuizată”, a spus Mihail Zygar, autorul mai multor cărți despre elita rusă, cea mai recentă fiind The Dark Side of the Earth. „Nu mai există nimeni care să vrea ca războiul să continue, cu posibila excepție a lui Putin și Dughin.”

Cu un an sau doi în urmă, rușii bogați și influenți susțineau de regulă războiul, chiar și în conversațiile private, pentru că erau conștienți de riscurile înfrângerii.

„Spuneau lucruri de genul: da, poate că e rău că am început totul, dar acum nu avem altă opțiune decât să câștigăm”, a spus Zygar. „Nimeni nu mai spune asta. Acum spun doar că războiul a ajuns într-un punct mort și trebuie oprit.”

Fisurile din consensul Kremlinului au devenit evidente în această primăvară, pe măsură ce înaintarea rusă în estul Ucrainei s-a blocat. Comandanții au sacrificat zeci de mii de soldați pe lună, morți și răniți, fără a câștiga teritorii semnificative. Pe frontul sudic, dronele ucrainene au început să distrugă convoaie militare pe drumul principal dintre Rusia și Crimeea.

Controlul acelui drum fusese una dintre principalele realizări ale Rusiei în război, iar acum acesta era plin de resturile camioanelor cu arme și provizii pentru trupele ruse. Autoritățile din Crimeea au început să raționalizeze combustibilul, pe măsură ce livrările din Rusia s-au împuținat.

Umilirea următoare a lui Putin a venit la începutul lunii trecute, când a găzduit parada anuală de Ziua Victoriei. Amenințarea atacurilor cu drone ucrainene i-a forțat pe organizatori să reducă dimensiunea paradei și să elimine o mare parte din echipamentele militare din program.

Cu sprijinul președintelui Trump, Kremlinul a cerut un armistițiu scurt pentru a permite desfășurarea festivităților. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis apoi un decret prin care „permitea” Rusiei să organizeze parada în Piața Roșie.

Armistițiul a durat doar câteva zile. În a doua jumătate a lunii mai, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, lansând zeci de rachete balistice și sute de drone în câteva ore, în unele nopți. Ucraina a ripostat cu lovituri asupra infrastructurii energetice a Rusiei, o strategie pe care Zelenski a ajuns să o numească „sancțiuni cu rază lungă”.

În tot acest timp, televiziunea de stat rusă a continuat să difuzeze mesajele Kremlinului despre vitejia trupelor sale, răul reprezentat de Ucraina și aliații săi occidentali și victoria iminentă a Rusiei.

Însă platformele de social media au arătat o imagine mult mai sumbră, iar influența lor o depășește acum pe cea a televiziunii. Unii influenceri au început să numească războiul un punct mort. Alții au cerut un armistițiu pentru a permite armatei ruse să își pregătească o nouă strategie.

O înregistrare video în care Putin era criticat pentru corupție și cenzură a atras zeci de milioane de vizualizări, transformând-o pentru scurt timp pe creatoarea ei, bloggerița de lifestyle Viktoria Bonya, care trăiește în Monaco, într-o față improbabilă a opoziției față de Kremlin.

Încercările statului de a restricționa accesul la internet nu au făcut decât să adâncească furia publică, ducând ratingurile de popularitate ale lui Putin la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei Ucrainei, în 2022.

„Nu mai au niciun mesaj coerent”, a declarat Nina Hrușciova, care studiază propaganda la The New School din New York. Bunicul ei, Nikita Hrușciov, a condus Uniunea Sovietică mai bine de un deceniu după moartea lui Stalin, în 1953.

În acei ani, Kremlinul folosea ideologia pentru a-și justifica crimele. „Toată lumea știa că Gulagul era oribil”, a spus Hrușciova. „Dar regimul putea să îl explice prin logica dușmanilor interni, a trădătorilor și așa mai departe. Acum nu există nicio explicație. Nicio logică. Nicio justificare. Războiul pur și simplu nu rezistă niciunei analize.”

Chiar și Dughin, care timp de decenii a fetișizat ideea unui „război civilizațional” între Rusia și Occident, pare să aibă îndoieli. La sfârșitul lunii trecute, a încheiat o postare solemnă pe rețelele sociale cu un avertisment că Rusia ar putea pierde războiul. „Cu actualele elite”, a scris el, „șansele noastre nu doar de a obține victoria, ci chiar de a menține țara unită sunt extrem de reduse.”

Aceste elite au ajuns câteva zile mai târziu la Sankt Petersburg pentru un forum economic anual, o reuniune a înalților oficiali și a directorilor de companii pe care Putin o găzduiește în orașul său natal de două decenii.

În ziua deschiderii, o flotă de drone ucrainene a atacat orașul, avariind o navă de război în portul apropiat Kronstadt și provocând un incendiu la un terminal petrolier. Coloane groase de fum au rămas în aer miercuri dimineață, în timp ce delegații soseau pentru a-și ridica ecusoanele.

Citește și : Vladimir Putin spune că poate trimite gaz Germaniei „de mâine”: „Trebuie doar apăsat un buton”

În seara următoare, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, anunțând că dronele au parcurs peste 600 de mile pentru a face „o vizită” la forum. El a promis noi atacuri asupra orașelor rusești, dacă Putin nu acceptă un armistițiu și nu începe negocieri pentru încheierea războiului. „

Cu toții putem vedea că rușii devin în sfârșit mai puțin confortabili cu această realitate”, a scris Zelenski. „Nu le place faptul că nu se întrevede niciun sfârșit al războiului tău.” Scrisoarea s-a încheiat cu un avertisment subtil: „Este un fapt al istoriei ruse pe care îl cunoști bine: când Rusia obosește, vine schimbarea.”

Putin și Dughin au făcut tot posibilul să mascheze această oboseală. Panelul de deschidere al forumului i-a inclus pe Dughin și pe alți câțiva adepți ai liniei dure, unul dintre ei prezicând entuziast că Rusia va rămâne în război încă două generații.

„Scenariul pozitiv” pentru viitorul Rusiei, potrivit unui alt participant la panel, ar necesita folosirea armelor nucleare pentru a sparge blocajul din Ucraina. Dughin, luând microfonul, a spus: „Avem nevoie de o ideologie, altfel Rusia este terminată!”

El și-a amintit că a prezentat recent ideile sale despre cum poate fi câștigat războiul unui grup de generali ruși, care i-au răspuns: „Nu! Avem nevoie de o imagine! O imagine a victoriei, o imagine a războiului, o imagine a lumii pe care vrem să o construim.”

La mai bine de patru ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, cei care construiesc imaginea Kremlinului au eșuat în sarcina de bază de a explica publicului rus scopul războiului. Putin nu s-a apropiat mai mult de acest obiectiv nici în discursul său de la forumul de ieri.

Când un moderator l-a întrebat despre scrisoarea lui Zelenski, Putin a spus că aceasta conține „elemente de lipsă de respect”. El a refuzat oferta de a negocia un acord pentru încheierea războiului, făcând apel la soldații ruși să continue lupta pentru că, după cum a spus, „întreaga țară vă privește”.

Însă consecințele războiului, cel puțin în ceea ce privește izolarea Rusiei, sunt imposibil de ascuns pentru Putin. Înainte de invazia din 2022, forumul de la Sankt Petersburg atrăgea adesea liderii celor mai bogate și mai influente țări din lume, inclusiv China, Franța, Germania, India și Japonia.

În acest an, Putin a împărțit scena cu președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, singurii șefi de stat care au acceptat să participe. Nu era imaginea de putere și influență pe care Rusia și-o dorea să o proiecteze. Dar, în al cincilea an al „războiului său fără sfârșit”, pare să fie tot ce mai poate obține Putin.

Bacalaureat 2026. Elevii susțin probele de evaluare a competenţelor. Evaluarea la comunicare orală în limba română – proba A este organizată până miercuri inclusiv.

Miercuri și joi, elevii din partea minorităților naționale vor susține proba de evaluarea a competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B.

Joi și vineri, va fi proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 15-17 iunie, cea a competențelor digitale – proba D.

Conform Ministerului Educației, evaluarea competențelor lingvistice pentru limba română, limba maternă și limba modernă, precum și a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeași specialitate din unitatea de învățământ).

Citește și: Câţi bani primesc profesorii la BAC și la Evaluarea Națională 2026. Sumele ajung până la 2.000 de lei

În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectați din alte școli.

Rezultatele obținute de fiecare candidat la probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulație internațională se exprimă prin stabilirea nivelului de competență corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (așadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

Citește și: Se schimbă totul la admiterea din 2026! Cum poți rămâne fără loc la liceul tehnologic dacă nu dai Evaluarea Națională

În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competențelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu și în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

* Pe 29 iunie va avea loc prima probă scrisă – cea la Limba și literatura română – proba E.a).

Următoarea probă scrisă va avea loc pe 30 iunie proba obligatorie a profilului – proba E.c).

Ultima probă scrisă, cea la alegere a profilului și specializării – proba E.d), se va susține pe 2 iulie.

Elevii din partea minorităților naționale se vor prezenta pe 3 iulie pentru a susține proba scrisă la Limba și literatura maternă – proba E.b).

Potrivit Ministerului Educației, sunt așteptați să susțină examenul în prima sesiune (toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate) peste 130.000 de candidați (absolvenți de liceu din promoția curentă și din seriile anterioare).

Pe 7 iulie se vor afișa rezultatele inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), și tot în aceeași zi se va face vizualizarea lucrărilor scrise și vor fi depuse contestațiile (în intervalul orar 14:00-18:00).

Totodată, în zilele de 8 și 9 iulie vor putea fi vizualizate lucrările scrise și se vor putea depune contestațiile.

Rezultatele finale, după rezolvarea contestațiilor, vor fi afișate pe 13 iulie.

DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Potrivit unor surse citate de Gandul.ro, în cursul zilei de luni, 8 iunie, a fost audiat un martor considerat important pentru anchetă. Ar fi vorba despre o persoană din cadrul Agenției pentru Digitalizarea României, care ar avea informații referitoare la presiunile exercitate pentru semnarea unor contracte cu grupul german Schwarz.

DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Cine sunt persoanele interogate

Potrivit acelorași surse, miniștrii Irinel Darău și Radu Miruță ar urma să fie și ai audiați deoarece ar deține informații relevante în acest caz.  Printre acestea se numără și un proiect de hotărâre de guvern publicat la sfârșitul anului 2025 pe site-ul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar eliminat ulterior. La momentul publicării, documentul ar fi avut toate avizele necesare, inclusiv cele ale Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și ADR, precum și semnătura lui Radu Miruță.

Citește și EXCLUSIV DOCUMENT Anchetă explozivă despre rețeaua care își bate joc de siguranța datelor naționale. Vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Irineu Darău dau digitalizarea moldovenilor

În cadrul investigației, DNA urmărește să reconstituie întregul proces prin care s-ar fi încercat orientarea unor contracte către Schwarz și Mastercard. În acest sens, procurorii analizează documente oficiale, schimburi de e-mailuri între instituții, corespondența purtată de consiliera personală a vicepremierului, Mădălina Marcu, privind întâlnirile cu reprezentanții Schwarz, precum și comunicările dintre cabinetul vicepremierului și cel al ministrului Darău.

De asemenea, în atenția anchetatorilor se află și stenograma unei întâlniri ce a avut loc la 19 ianuarie 2026 între reprezentanții Schwarz și mai mulți factori de decizie din administrația publică. La discuții ar fi participat ministrul Darău, directorul ADR de la acea vreme, Dragoș Vlad, reprezentanți ai STS, consilierii Raul Gutin, Mădălina Marcu și Mircea Stoian din cadrul Ministerului Economiei, precum și actualul președinte al ADR, Cătălin Giulescu.

Potrivit surselor citate, întâlnirea ar fi fost organizată exclusiv pentru reprezentanții grupului Schwarz, fără participarea altor operatori economici interesați. Procurorii ar fi strâns deja indicii privind posibile încălcări ale legislației în materia achizițiilor publice, inclusiv lipsa unei proceduri competitive și evitarea mecanismelor de licitație prevăzute prin SEAP.

Potrivit unor surse judiciare citate de Gandul.ro, în aceste demersuri ar fi fost implicate și alte persoane asociate USR, care ar putea fi, de asemenea, chemate pentru declarații.

Reamintim că ancheta DNA a fost deschisă după o plângere penală formulată de fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad. Acesta susține că vicepremierul Oana Gheorghiu, ministrul Economiei Irinel Darău și actualul șef al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, ar fi exercitat presiuni asupra sa.

În sesizarea depusă, Dragoș Vlad susține că i s-ar fi cerut să încalce legea privind achizițiile publice pentru a facilita încheierea unor contracte cu grupul german Schwarz. El susține, de asemenea, că aceste presiuni ar fi contribuit la anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate.

De cealaltă parte, surse confidențiale au dezvăluit, pentru Gândul, că la ADR ar fi fost trimis un control de la Guvern cu scopul de a scotoci după diverse probleme care ar putea să îi fie reproșate fostului președinte ADR.

Controlul ar viza achizițiile publice din perioada 2023-aprilie 2026, deplasările interne și internaționale și salarizarea personalului public și contractual din ADR.

Citește și EXCLUSIV Sebastian Ghiţă, atac dur la Irineu Darău și Oana Gheorghiu: „Dacă erau din PSD, erau arestați. Au făcut trafic de influență”

Luni, 8 iunie, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol susține că român UMB Spedition a demarat lucrările de asfaltare pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești-Pașcani și și-a asumat deschiderea circulației pe acest tronson al Autostrăzii Moldovei (A7) până la finalul anului.

„Autostrada Moldovei (A7): a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 (Mirceşti – Paşcani)! Antreprenorul român (UMB Spedition) aşterne stratul de bază pe primii 11 km din cei 28,09 km ai lotului 3. În paralel se lucrează la: terasamente, structuri, relocări reţele de apă potabilă, montarea elementelor ITS (Intelligent Transport System)”, a notat Pistol pe Facebook, conform DIGI24.

Valoarea contractului pentru construcţia lotului 3 (Mirceşti – Paşcani), finanţat prin PNRR, este de 1,76 miliarde lei (fără TVA).

Citește și: DNA a început audierile în dosarul care o vizează pe Oana Gheorghiu. Irinel Darău și Radu Miruță sunt printre persoanele interogate de procurori

„Antreprenorul s-a angajat să deschidă circulaţia şi pe cei 28,09 km ai acestui lot din autostrada A7 până la finalul anului 2026. Practic, obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 km de autostradă de la Bucureşti la Paşcani: A3 (Bucureşti – Ploieşti) – 62 km, A7 (Ploieşti – Paşcani) – 319 km, Varianta Ocolitoare (VO) Bacău – 16 km”, a adăugat şeful CNAIR.

Citește și: EXCLUSIV Ciutacu dezvăluie planul B al lui Nicușor Dan dacă Tomac pică. Mutarea pregătită de președinte: „Olimpicul s-a pus pe treabă. Are pornirea grea, pare pe motorină, dar, odată pornit, nu-l mai oprești. Ăla va fi începutul resetării clasei politice”

Vlad Gheorghiță rămâne fără telefonul mobil. Instanța a respins solicitarea prin care generalul cerea restituirea unui telefon mobil ridicat de procurorii DNA în cadrul anchetei. Totodată, judecătorii au respins și cererea de sesizare a Curții Constituționale privind mai multe prevederi din legislația penală și din statutul cadrelor militare. Hotărârea privind contestația formulată împotriva măsurilor dispuse de DNA este definitivă.

Generalul Vlad Gheorghiță a fost citat la sediul DNA pe 2 iunie, când a fost informat că are calitatea de suspect într-un dosar privind complicitatea la infracțiunea de uzurpare a funcției. Anchetatorii au ridicat atunci un telefon mobil pe care l-au inclus în materialul probator.

Citește și: Sorin Grindeanu cere demisia generalului Gheorghiţă Vlad: România nu își permite astfel de incertitudini la vârful Armatei

Nemulțumit de măsura dispusă de procurori, șeful Armatei a contestat în instanță ordonanțele emise de DNA și a solicitat restituirea dispozitivului.

„În baza art. 29 alin. (6) din Legea nr.47/1992 republicată, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.165 alin. (2), art.166 şi art.171 C.proc.pen., art. 34 alin. (1) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi dispoziţiilor art. 112 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

În temeiul art.250 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 171 alin.2 Cod procedură penală respinge, ca nefondată contestaţia formulată de petentul Gheorghiță Vlad împotriva măsurilor dispuse prin ordonanţele nr. 50/3/P/2025 din data de 02.06.2026 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie — Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi a modului de aducere la îndeplinire.

În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale”, se arată în minuta instanței.

Ancheta DNA are în vedere o serie de demersuri care ar fi fost făcute în vara anului trecut în legătură cu admiterea la Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Naționale de Educație Fizică și Sport București.

Potrivit procurorilor, în luna iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță ar fi facilitat emiterea și semnarea unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării de către general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării.

Procurorii DNA au clarificat că șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, are calitatea de suspect într-un dosar penal pentru că a suplimentat locurile de la buget la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport pentru a favoriza admiterea fiicei adjunctului său.

”La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.
Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate.
Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale.

Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală”, a transmis DNA.

Un judecător federal a anulat luni taxa de 100.000 de dolari impusă de administrația Trump pentru noile vize H-1B, contrazicând o decizie anterioară a unei alte instanțe federale care menținuse majorarea taxei, potrivit PBS.

Administrația a susținut că taxa mult mai mare este o modalitate de a împiedica lucrătorii străini să ocupe locuri de muncă destinate americanilor.

Însă judecătorul federal Leo Sorokin, de la Tribunalul Districtual al SUA din Boston, a dat dreptate unui grup de 20 de state și a anulat politica privind vizele, concluzionând că puterea executivă și-a depășit atribuțiile și a încălcat Legea privind Procedura Administrativă (Administrative Procedure Act), care reglementează modul în care agențiile federale elaborează și adoptă regulamente.

Citește și : Financial Times: Rusia a oprit temporar sistemul special de supraveghere folosit pentru protecția lui Putin de teama hackerilor ucraineni

„Instanța constată că această politică impune o taxă asupra vizelor H-1B fără delegarea necesară din partea Congresului”, a scris Sorokin.

Vizele H-1B sunt destinate locurilor de muncă înalt calificate pentru care este dificil să fie găsiți lucrători americani. Marile companii din domeniul tehnologiei sunt principalii utilizatori ai programului, aproape trei sferturi dintre aprobări fiind acordate unor lucrători din India.

Statele reclamante au argumentat că folosirea programului H-1B pentru ocuparea posturilor vacante de medici și profesori, de care există mare nevoie, era deja dificilă înainte de introducerea taxei majorate.

Cele mai multe cereri pentru vize H-1B costau deja câteva mii de dolari înainte de majorarea anunțată, care a declanșat un val de panică în rândul angajatorilor, studenților și lucrătorilor confuzi din Statele Unite și din străinătate și a dus la mai multe procese, inclusiv la Boston.

Și Camera de Comerț a SUA a dat în judecată administrația, la o instanță federală din Washington, D.C., și a contestat în apel respingerea unei cereri de judecată sumară împotriva majorării taxei. Astfel, taxa mărită a rămas în vigoare, cel puțin până în septembrie 2026, când este programată să expire.

Decizia pronunțată luni reprezintă, de asemenea, o judecată sumară, însă cu efectul opus. Un alt proces a fost deschis la o instanță federală din San Francisco de către grupuri religioase și organizații sindicale, ceea ce creează posibilitatea unor hotărâri divergente în trei circuite federale de apel.

Statele au susținut că politica împiedică recrutarea profesorilor din învățământul preuniversitar, afectează capacitatea colegiilor și universităților publice de a-și ocupa posturile, va frâna cercetarea academică și va conduce la scăderea numărului de lucrători din domeniul medical.

„Proclamația invocă diverse obiective de politică economică internă pentru a justifica taxa fără precedent de 100.000 de dolari”, au scris reclamanții în plângerea lor.

„Însă proclamația nu indică în niciun fel că președintele a luat în considerare modul în care această taxă va afecta statele reclamante și capacitatea lor de a le asigura locuitorilor acces la educație, asistență medicală și alte nevoi umane de bază.”

Într-un comunicat, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a transmis că nu este de acord cu „acest act evident de activism judiciar care demontează eforturile istorice ale președintelui Trump de reformare a imigrației”.

Citește și : Donald Trump s-a ridicat și a plecat din mijlocul unui interviu, jignind-o pe jurnalista care îi punea întrebări: „Ori ești coruptă, ori ești proastă” VIDEO

„Sub conducerea președintelui Trump și a secretarului Mullin, sistemul nostru de imigrație este reformat pentru a servi cetățenilor americani, lucrătorilor americani și familiilor americane și pentru a ne păstra identitatea națională — nu pentru a importa rapid străini care iau locurile de muncă ale americanilor, comit infracțiuni, împovărează sistemul de asistență socială și erodează țesutul nostru cultural și social.”