Europarlamentarul Roxana Mînzatu, desemnată de șefa Comisiei Europene pentru un post de comisar european, va fi audiată marţi, de la ora 15.30, în Parlamentul European, în comisiile parlamentare pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT). Înaintea zilei pe care europenii o numesc „Super Marţea”, deputaţii români din Legislativul european se aşteaptă ca întrebările la care Mînzatu a trebuit să răspundă în România să nu fie preluate şi la Bruxelles.

Roxana Mînzatu a fost desemnată de Ursula von der Leyen pentru postul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, iar portofoliul alocat acesteia este unul nou înființat – Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie.

Marţi, la Bruxelles, parlamentarii din comisiile EMPL şi CULT sunt chemaţi să stabilească dacă Mînzatu – fost deputat PSD timp de aproape 8 ani și ministru al Fondurilor Europene în Guvernul condus de Viorica Dăncilă – are competenţele necesare pentru portofoliul încredinţat.

Audierea are loc într-una din cele mai dificile zile pentru Bruxelles, în care sunt audiaţi ultimii şase comisari propuşi de Ursula von der Leyen pentru funcţiile de vicepreşedinţi în Comisia Europeană. România nu a mai avut niciodată un vicepreşedinte în Comisia Europeană. Roxana Mînzatu ar putea gestiona 20% din bugetul multianual al UE, aproximativ 235 de miliarde de euro.

Vicepreşedinte PE: „Nu am văzut un impact european al discuţiei de acasă”

„Ce discutăm în ţară e una, ce se întâmplă aici e altceva”, spune europarlamentarul liberal Daniel Buda, într-un discuţie cu mai mulţi jurnalişti români, înainte de audierea comisarului desemnat al României. Se referă la investigaţia jurnaliştilor Snoop.ro, care arată că Roxana Mînzatu, propusă de Guvernul Ciolacu în Executivul european, şi-a extins fără autorizaţie casa monument istoric din Brașov, cumpărată de la stat cu 17.000 de euro.

Eurodeputatul spune că o va sprijini pe Mînzatu pentru a „nu exporta politica internă la Bruxelles”. La fel spunj că o vor face şi vicepreşedintele PE din partea grupului Verzilor, Nicu Ştefănuţă, şi vicepreşedintele PE Victor Negrescu, din partea socialiştilor europeni. Aceştia au vorbit cu jurnaliştii prezenţi la Bruxelles despre imaginea comisarului propus de România. Ei spun că nu a existat niciun europarlamentar român care să pună sub semnul întrebării nici propunerea şi desemnarea Roxanei Mînzatu, nici votul din Parlamentul European şi cred că investigaţia Snoop nu va fi vreo vulnerabilitate pe parcursul audierilor.

„Am văzut investigaţia celor de la Snoop şi, dacă va fi în discuţie printre colegi ca o chestiune de importanţă majoră, am să iau şi eu în considerare. În acest moment, încă nu am văzut un impact european al acestei discuţii de acasă, aşa că nu ştiu dacă va juca un rol în audierea ei”, spune Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, afiliat grupului Verzilor.

„Nu am vreo informaţie cu privire la vreun efect în cadrul audierilor”, spune şi Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social-democrat. „Eu mă aştept ca toţi comisarii să treacă, fără să fie niciun fel de problemă”, suţine acesta.

Nici europarlamentarul Daniel Buda, din partea Partidului Popular European, nu crede că votul din comisii va ţine cont de acuzaţiile care-i sunt aduse Roxanei Mînzatu. „Într-adevăr, suntem profund nemulţumiţi de maniera în care a ajuns să fie propunerea României şi noi apreciem că am fi putut obţine un portofoliu mult mai important, mai relevant. Dar asta e o chestiune care ţine de politica internă”, afirmă europarlamentarul.

El spune că, în evaluarea dosarului comisarului desemnat, la nivelul Comisiei Juridice din PE nu s-a vorbit nici despre faptul că Mînzatu nu a respectat legea atunci când şi-a extins propria locuinţă monument istoric din Braşov. „Nu cred că ar fi împietat asupra nominalizării dânsei”, spune Daniel Buda.

Roxana Mînzatu va fi audiată timp de trei ore

Audierea Roxanei Mînzatu va începe marţi, la ora 15.30, cu o declarație introductivă a acesteia. Vor urma întrebările din partea eurodeputaţilor.

Fiecare grup parlamentar are un număr limitat de minute, iar comisarul va avea, pentru răspuns, un timp dublu faţă de cel alocat întrebării. Ea este audiată de eurodeputaţi din Comisiile pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT). La audieri sunt invitate şi comisiile pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) şi pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM). Eurodeputaţii din aceste comisii pot adresa întrebări orale.

Singurii doi europarlamentari români care-i vor adresa o întrebare Roxanei Mînzatu sunt Gabriela Firea, membră a Partidului Socialiştilor Europeni, şi Georgiana Teodorescu, din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Lor le este alocat un timp de trei minute.

Înainte de încheierea audierilor, Roxana Mînzatu va face o scurtă declaraţie finală. Evaluarea finală o vor face coordonatorii comisiilor EMPL şi CULT. După audiere, preşedintele şi reprezentanţii grupurilor politice vor decide dacă Roxana Mînzatu deţine calificările necesare pentru a fi membră în Comisia Europeană şi pentru a-şi îndeplini sarcinile din portofoliul atribuit

În 24 de ore de la audiere, coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens pentru aprobarea sau respingerea Roxanei Mînzatu. Desemnarea poate fi făcută şi cu o majoritate de două treimi. În cazul în care această majoritatea nu se întruneşte, se pot cere informaţii suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise şi chiar audierea se poate relua.

După ce audierile ajung la final, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta în plenul Parlamentului European grupul complet al comisarului şi programul său. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere în care fiecare grup politic poate propune o rezoluţie. După dezbateri, urmează votul de aprobare, valid prin majoritate simplă. Acesta este planificat să aibă loc în sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia este numită oficial de Consiliul European, care hotărăşte cu o majoritate de două treimi.

Cine este Roxana Mînzatu

Mînzatu a fost deputată PSD timp de aproape 8 ani și este specializată în fonduri europene. În 2019 a fost Ministru al Fondurilor Europene timp de câteva luni, până când Guvernul condus de Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură.

Conform CV-ului său, Roxana Mînzatu, în vârstă de 44 de ani, a fost președinta Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, din septembrie 2015 și până în ianuarie 2016. Între martie și septembrie 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Din 2016 și până în acest an, ea a fost deputat de Brașov, aleasă pe listele PSD.

Mînzatu este membru PSD din ianuarie 2000, a fost vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Braşov a PSD și a condus Organizaţia Judeţeană a Femeilor Social-Democrate din Braşov. A fost consilier judeţean PSD la Brașov, în perioadele 2004-2008, 2011-2012, dar și subprefect de Brașov, între martie-octombrie 2009.

După ce a primit portofoliul de „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”, Mînzatu a fost propusă vicepreședintă executivă a Comisiei Europene.

Și-a cumpărat casa naționalizată de la stat cu 17.000 de euro și a extins-o fără autorizație

În urmă cu o săptămână, site-ul de investigații Snoop a publicat o anchetă care arată ca Roxana Mînzatu a cumpărat o casă monument istoric naționalizat, din centrul Brașovului, care a costat 17.000 de euro.

După cumpărarea locuinței de 56 de metri pătrați, clădirea a fost extinsă la 131 de metri pătrați, fără autorizație. 

„Nu vorbim despre o dublare de la 1.000 sau de la 500 mp. Nu am triplat-o, nu am cvadruplat-o. Am dublat-o să avem măcar un dormitor. De fapt, sunt un birou și două dormitoare. Am făcut-o pentru un minimum confort, eu să stau într-un dormitor cu soțul, mama să stea într-un dormitor. Avem un birou care este parte din casa veche. Bucătăria este deschisă cu livingul”, a reacționat Roxana Mînzatu când a fost întrebată de Snoop cum s-a dublat dimensiunea construcției.

Soții Mînzatu au afirmat că extinderea casei s-a făcut fără să aibă o autorizație de construire, pentru că nu aveau nevoie de vreun act de la Ministerul Culturii. Ei susțin că au reușit să declaseze imobilul din categoria monumentelor istorice, dar au refuzat să ofere jurnaliștilor de la Snoop documentul la care fac referire.