Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a reproșat din nou că în reportajul Recorder, care a dezvăluit că militarii români nu au fost implicați direct în lupte, nu a fost abordat niciun militar de la Batalionul 26 și că „acel material” i se pare  „absolut denigrator”.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, întrebat la Digi24 dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, a la Nassirya a fost pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial în care Armata Română a fost implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak. 

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă. 

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a reproșat din nou că în reportajul Recorder, care a dezvăluit că militarii români nu au fost implicați direct în lupte, nu a fost abordat niciun militar de la Batalionul 26 și că „acel material” i se pare  „absolut denigrator”.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, întrebat la Digi24 dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, a la Nassirya a fost pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial în care Armata Română a fost implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak. 

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă. 

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Liberalii au o datorie faţă de preşedintele Klaus Iohannis, care i-a ajutat să ajungă la guvernare, a afirmat miercuri liderul UDMR, Kelemen Hunor, referindu-se la propunerea legislativă prin care şeful statului poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare, informează Agerpres.

„Au majoritate, au stabilitate, vor rezolva problema pentru Iohannis, deci nu e problema noastră. Dacă ei spun că au majoritate şi există o stabilitate PSD – PNL, dacă asta este dorinţa preşedintelui Iohannis, au toată posibilitatea şi au şi majoritatea să găsească o soluţie pe urmele lui Iliescu, bineînţeles, fiindcă a fost un precedent pentru Iliescu”, a declarat Kelemen Hunor, într-o emisiune la TVR Info.

Liderul UDMR a reafirmat că se poate din punct de vedere juridic, mai ales că mandatul preşedintelui expiră pe 21 decembrie, iar mandatul actualului Parlament tot pe 21 decembrie.

„Acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Iohannis”

„Din acest punct de vedere, se suprapun perfect cele două mandate, deci nu e nicio încurcătură. Sigur, aici PNL are o datorie faţă de Klaus Iohannis şi acest lucru trebuie spus. Klaus Iohannis i-a ajutat pe PNL-işti să ajungă la guvernare şi i-a ţinut la guvernare. A făcut campanie în 2020 pentru ei, împotriva PSD, şi din 2019 ţine PNL la guvernare. Totuşi a fost un efort din partea lui Iohannis pentru PNL în această perioadă de cinci ani de zile”, a continuat Kelemen Hunor.

„Fără să câştige alegerile PNL, el la guvernare, acum e rândul PNL să plătească factura, deci aşa e viaţa, aşa e în politică. Şi eu mă uit la toată povestea asta din această perspectivă. Că e o strategie bună sau nu pentru PNL nu vreau să comentez, e treaba lor, dar cum domnul Iohannis i-a dus pe spate, acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Klaus Iohannis”, a explicat el.

Potrivit acestuia, „PSD nu trebuie să se gândească la o strategie, că au rezolvat PNL-iştii în locul lor”.

„Eu cred că pentru PSD e ok. (…) Deci toate problemele care sunt legate de mandatul şi nemulţumirea oamenilor faţă de mandatele lui Iohannis acum se descarcă pe PNL. Pentru PSD, nici nu trebuie să se gândească ei la o strategie că au rezolvat PNL-iştii în locul lor, dar eu nu sunt analist. Eu mă uit din această perspectivă – datoria PNL faţă de Iohannis. Iohannis a muncit mult pentru ei în 2020. (…) Acum cinci ani, noi, prin moţiune de cenzură, am dat jos pe doamna Dăncilă şi imediat a venit cu Guvernul lui Ludovic Orban. Deci de cinci ani, PNL guvernează datorită lui Iohannis sau din cauza lui Iohannis, depinde din ce perspectivă vă uitaţi la această guvernare”, a arătat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a menţionat că schimbarea legii „se face pentru un singur om”, iar „electoratul va decide cum va considera”.

Miercuri, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Ulterior, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare – Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social – proiectul de act normativ.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare de anul acesta vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care „nu se iroseşte”, ci „trebuie valorificată într-un anume fel”.

Tot miercuri, președinta USR, Elena Lasconi, l-a atacat dur pe Klaus Iohannis și le-a cerut parlamentarilor PNL să nu voteze proiectul de lege prin care i s-ar permite președintelui să candideze pe listele partidului pentru Senat. Laconi a afirmat că Iohannis „ne-a păcălit pe toți” și că a avut un mandat „contrareformist”.

Liberalii au o datorie faţă de preşedintele Klaus Iohannis, care i-a ajutat să ajungă la guvernare, a afirmat miercuri liderul UDMR, Kelemen Hunor, referindu-se la propunerea legislativă prin care şeful statului poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare, informează Agerpres.

„Au majoritate, au stabilitate, vor rezolva problema pentru Iohannis, deci nu e problema noastră. Dacă ei spun că au majoritate şi există o stabilitate PSD – PNL, dacă asta este dorinţa preşedintelui Iohannis, au toată posibilitatea şi au şi majoritatea să găsească o soluţie pe urmele lui Iliescu, bineînţeles, fiindcă a fost un precedent pentru Iliescu”, a declarat Kelemen Hunor, într-o emisiune la TVR Info.

Liderul UDMR a reafirmat că se poate din punct de vedere juridic, mai ales că mandatul preşedintelui expiră pe 21 decembrie, iar mandatul actualului Parlament tot pe 21 decembrie.

„Acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Iohannis”

„Din acest punct de vedere, se suprapun perfect cele două mandate, deci nu e nicio încurcătură. Sigur, aici PNL are o datorie faţă de Klaus Iohannis şi acest lucru trebuie spus. Klaus Iohannis i-a ajutat pe PNL-işti să ajungă la guvernare şi i-a ţinut la guvernare. A făcut campanie în 2020 pentru ei, împotriva PSD, şi din 2019 ţine PNL la guvernare. Totuşi a fost un efort din partea lui Iohannis pentru PNL în această perioadă de cinci ani de zile”, a continuat Kelemen Hunor.

„Fără să câştige alegerile PNL, el la guvernare, acum e rândul PNL să plătească factura, deci aşa e viaţa, aşa e în politică. Şi eu mă uit la toată povestea asta din această perspectivă. Că e o strategie bună sau nu pentru PNL nu vreau să comentez, e treaba lor, dar cum domnul Iohannis i-a dus pe spate, acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Klaus Iohannis”, a explicat el.

Potrivit acestuia, „PSD nu trebuie să se gândească la o strategie, că au rezolvat PNL-iştii în locul lor”.

„Eu cred că pentru PSD e ok. (…) Deci toate problemele care sunt legate de mandatul şi nemulţumirea oamenilor faţă de mandatele lui Iohannis acum se descarcă pe PNL. Pentru PSD, nici nu trebuie să se gândească ei la o strategie că au rezolvat PNL-iştii în locul lor, dar eu nu sunt analist. Eu mă uit din această perspectivă – datoria PNL faţă de Iohannis. Iohannis a muncit mult pentru ei în 2020. (…) Acum cinci ani, noi, prin moţiune de cenzură, am dat jos pe doamna Dăncilă şi imediat a venit cu Guvernul lui Ludovic Orban. Deci de cinci ani, PNL guvernează datorită lui Iohannis sau din cauza lui Iohannis, depinde din ce perspectivă vă uitaţi la această guvernare”, a arătat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a menţionat că schimbarea legii „se face pentru un singur om”, iar „electoratul va decide cum va considera”.

Miercuri, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Ulterior, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare – Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social – proiectul de act normativ.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare de anul acesta vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care „nu se iroseşte”, ci „trebuie valorificată într-un anume fel”.

Tot miercuri, președinta USR, Elena Lasconi, l-a atacat dur pe Klaus Iohannis și le-a cerut parlamentarilor PNL să nu voteze proiectul de lege prin care i s-ar permite președintelui să candideze pe listele partidului pentru Senat. Laconi a afirmat că Iohannis „ne-a păcălit pe toți” și că a avut un mandat „contrareformist”.

Vicepreședintele PNL, Raluca Turcan, a declarat, miercuri, că în partid nu s-a discutat despre candidatura independentă, pe lista PNL, a președintelui României, Klaus Iohannis. Dacă Iohannis va decide să candideze pe liste la Sibiu, el va fi primit, spune Turcan, care este președintele organizației.

Raluca Turcan a declarat, miercuri, la Antena 3, că proiectul depus la Parlament aduce mai multe aspecte pozitive, mai ales în materie de dezbatere publică.

„Avem ocazia să vobim despre Constituție și prin Constituție, dreptul de a fi ales este garantat cu excepțiile prevăzute de Constituție, iar președintele României nu intră într-o asemenea excepție. Se mai poate discuta despre legislație care a fost modificată în decursul timpului în funcție de anumite interese de moment și care acum, cu această modificare, practic, este readusă la o formă care a funcționat din anul 2004 până în 2008. Întâmplarea face că am trăit ambele momente, și când a fost modificată (…) În 2008 legislația a interzis prin cumularea cu textul Constituției (…) posibilitatea președintelui de a candida pentru Camera Deputaților sau pentru Senat”, spune Raluca Turcan.

Vicepreședintele PNL a spus că după ce proiectul de lege a fost depus în Parlament, e nevoie de o majoritate, de promulgare, de voturi. „Ulterior vom vedea dacă președintele României până urmă va candida la Camera Deputaților sau la Senat”.

Turcan fiind președintele organizației județene a PNL Sibiu, a fost întrebată dacă îl va primi pe listă la Sibiu pe Klaus Iohannis pentru a candida. Ea a răspuns afirmativ.

„Bineînțeles! Și cred cu tărie că experiența unui fost președinte, indiferent de la ce partid a plecat președintele respectiv, este una benefică pentru un for legislativ și, de ce nu, executiv, chiar și pentru Parlamentul European. (…) Nu cred că poate cineva, oricât de tendențios ar fi, să spună că experiența unui fost președinte nu este mai valoroasă decât experiența unor alți oameni politici”, afirmă Turcan.

Vicepreședintele PNL a mai spus, totuși, că„în partid nu s-a discutat până în acest moment despre candidatura lui Klaus Iohannis”.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a confirmat că PNL a depus un proiect de lege prin care i se va permite președintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida pentru o funcție aleasă în Parlamentul României.

Cel puțin 10 pasageri Delta Air Lines au avut nevoie de tratament după ce o problemă de presurizare pe un zbor din Salt Lake City, Utah, către Portland, Oregon, le-a provocat sângerari nazale și din urechi, potrivit declarațiilor companiei aeriene și ale pasagerilor, relatează CNN și Le Figaro.

Pasagerii zborului Delta Air Lines 1203, un Boeing 737-900, au avut surpriza neplăcută de a ateriza înapoi în Salt Lake City la câteva minute după decolare, din cauza unei probleme de presurizare, scrie News.ro.

„Au început să ne doară foarte, foarte rău urechile. Toți cei din jurul nostru se apucau de urechi, urechile oamenilor au început să sângereze, nasurile oamenilor au început să sângereze”, a spus Jaci Purser a spus pentru CNN.

Femeia descrie experiența ca și cum cineva ar fi înjunghiat-o în ureche.

„Am auzit niște aer ieșind și apoi a început bolborosească. Părea că urechea mea clocotea, urechea dreaptă și mi-am atins urechea și ieșea sânge”, a spus Purser.

Cel puţin zece persoane au avut nevoie de evaluare medicală sau de tratament, potrivit companiei aeriene. Nu au fost raportate răni grave, scrie News.ro.

„Ne cerem scuze sincer clienților noștri pentru experiența lor pe zborul 1203 pe 15 septembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al Delta. 

Pasagerii rămaşi au fost plasaţi pe un alt zbor, iar tehnicienii Delta au rezolvat problema presurizării cabinei, a precizat Delta. 

Într-un comunicat, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA a anunţat că a deschis o anchetă privind circumstanţele incidentului. Acesta este al doilea incident într-un interval scurt de timp pentru compania aeriană. La 10 septembrie, o aeronavă Delta Air Lines a lovit cu vârful aripii coada unei alte aeronave pe pista Aeroportului Internaţional Hartsfield-Jackson Atlanta.

Din mai 2024, nu mai puţin de paisprezece incidente în care a fost implicată Delta Air Lines au fost raportate Administraţiei Federale a Aviaţiei din SUA. Desigur, nu toate aceste incidente sunt imputabile companiei: în 2023, una dintre aeronavele sale a trebuit să se întoarcă din cauza diareei unui pasager.