Atacantul francez al echipei Real Madrid, Kylian Mbappé, care a ieşit accidentat marţi în minutul 36 al meciului cu Atalanta Bergamo, din Liga Campionilor, are o „leziune la coapsa stângă ”, a anunţat joi clubul spaniol, potrivit news.ro

Real Madrid nu a precizat durata indisponibilităţii fotbalistului.

„În urma testelor efectuate astăzi, serviciile medicale ale Real Madrid l-au diagnosticat pe jucătorul nostru Kylian Mbappé cu o leziune la coapsa stângă. Aşteptăm evoluţiile ulterioare”, a comunicat Real Madrid.

Mbappé a deschis scorul în minutul 10 al meciului de marţi, pe care echipa sa l-a câştigat în cele din urmă cu 3-2. El a fost înlocuit de Rodrygo după ce s-a plâns de dureri musculare.

Guvernul a actualizat joi valoarea totală a investiţiei pentru proiectul laserului de la Măgurele, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care a ajuns la 2,18 miliarde lei, precizează purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

„Implementarea proiectului se desfăşoară în două faze. Prima fază – 2012-2015 – a fost finalizată cu succes, iar a doua fază este în continuare în desfăşurare, cu prelungirea termenului de realizare până în anul 2026. Lucrările de construcţii au fost încheiate, iar diverse componente, cum ar fi sistemele de laser şi transport al fasciculelor, au fost deja finalizate. Implementarea sistemului de fascicul Gamma va fi continuată de acum înainte prin colaborări cu CERN şi alte instituţii internaţionale, la recomandarea Comitetului Consultativ Ştiinţific Internaţional. Valoarea totală a investiţiei a fost actualizată la 2,18 miliarde de lei”, a declarat Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

El a subliniat că proiectul de la Măgurele, ai cărui indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi joi, este unul de anvergură internaţională.

„Acest proiect de cercetare inovativ în domeniul fizicii nucleare, finanţat din fonduri externe nerambursabile de la Comisia Europeană, dar şi de la bugetul de stat, include tehnologii avansate, cum ar fi lasere de mare putere, acceleratoare de electroni şi surse gamma intense, cu scopul de a extinde cunoaşterea în fizica nucleară şi în alte domenii, cum ar fi aplicaţiile medicale şi industriale”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Un bărbat în vârstă de 49 de ani a murit, joi, într-un accident de circulaţie care a avut loc pe drumul naţional DN 68, la ieşire din oraşul Haţeg spre Toteşti, după ce, la un viraj spre stânga, maşina pe care o conducea a fost lovită de un autoturism aflat în depăşirea unei coloane de vehicule, a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Hunedoara, potrivit Agerpres.

Potrivit primelor cercetări, şoferul de 49 de ani intenţiona să vireze la stânga pentru a intra pe un drum lateral, moment în care maşina sa a fost izbită din spate de un autoturism condus de un bărbat de 60 de ani, din comuna Râu de Mori, aflat în depăşire.

În urma impactului a rezultat decesul conducătorului auto de 49 de ani.

Poliţiştii continuă cercetările, fiind întocmit un dosar penal pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

Un cercetător rus, Mihail Şaţki, care lucra la modernizarea rachetelor Kh-59 şi Kh-69 pe care armata rusă le foloseşte cu regularitate în atacurile asupra Ucrainei, a fost ucis în regiunea capitalei ruse Moscova, a declarat agenţiei publice ucrainene Ukrinform o sursă din cadrul serviciilor secrete ucrainene, relatează joi agenţia EFE, relatează Agerpres.

Mikhail Shatsky, diseñador* del misil Kh-59 y varios drones ha fallecido de un ¿ataque de tiros? en Kotelniki, cerca de Moscú.
*Trabajaba en el Mars Design Bureau pic.twitter.com/prs0ZDE3Z5

— FONSEJ ???????????????????? (@FONSEJ1) December 12, 2024

„Informaţiile despre lichidarea lui Şaţki corespund realităţii”, a declarat sursa pentru Ukrinform, confirmând astfel informaţii publicate anterior de canalul rus de Telegram Astra, care a scris despre împuşcarea mortală a cercetătorului şi a publicat inclusiv o presupusă fotografie a cadavrului acestuia la locul asasinatului.

Pe lângă proiectele de modernizare a rachetelor de croazieră pe care Rusia le foloseşte masiv împotriva Ucrainei, Mihail Şaţki ar fi participat şi la dezvoltarea unor noi drone pentru armata rusă, potrivit Ukrinfom.

O serie de responsabili ruşi care aveau în diferite forme legătură cu agresiunea militară împotriva Ucrainei au fost găsiţi morţi în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia sau chiar în Federaţia Rusă, în urma unor atacuri efectuate de persoane necunoscute. Serviciile secrete ucrainene şi-au revendicat mai mult sau mai puţin explicit implicarea în unele dintre aceste acţiuni.

Guvernul a revizuit joi condițiile de finanțare pentru bursele de studii, precum și pentru stagiile de specializare și formare profesională, oferite anual de Ministerul Educației atât românilor din afacerea țării, cât și cetățenilor străini, potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, Mihai Constantin, potrivit Mediafax.

„Bursele includ cheltuieli de școlarizare, inclusiv pentru cursul de inițiere în limba română, facilități de transport public, local, rutier, naval, cu metroul sau feroviar, bursă lunară, în cuantum egal cu bursa socială minimă, iar această bursă poate fi cumulată cu burse de excelență sau de merit”, a precizat sursa citată.

Cadrele didactice care predau limba română în afara granițelor vor beneficia și ele de stagii de specializare și de formare profesională, de indemnizație echivalentă cu bursa socială pentru studenți, o sumă fixă de 100 de euro per participant pentru transportul internațional, a mai transmis sursa.

Ziarul internațional Politico l-a desemnat pe premierul italian drept cea mai puternică persoană din Europa anului 2025, definindu-o pe Meloni în clasamentul său de influență drept persoana care întruchipează cel mai bine zeitgeist, spiritul vremii, „din ce în ce mai radical și înfloritor pe ambele maluri ale Atlantic”, relatează ANSA, informează Rador Radio România.

„În mai puțin de un deceniu, liderul de dreapta al Fraților Italiei a trecut de la a fi catalogată drept o nebună ultranaționalistă, la a fi aleasă prim-ministru al Italiei, impunându-se ca o figură cu care Bruxelles-ul, și acum Washingtonul, pot face afaceri”, subliniază ziarul considerat o voce autoritară în spaţiul politicii globale, într-o descriere lungă care urmărește ascensiunea lui Meloni și principalele etape din aceşti doi ani de când se află la cârma guvernului, un guvern definit drept „unul dintre cele mai stabile care au existat vreodată în Italia în perioada postbelică”.

Din momentul în care a sosit la Palatul Chigi, observă Politico, Meloni „și-a menținut la minimum retorica anti-UE și a evitat ciocnirile cu Bruxelles-ul”, surprinzându-și detractorii și „apărând ca unul dintre cei mai convinși susținători ai Ucrainei”.

Afirmația liderului partidului Fraților Italiei a coincis cu confruntarea din Bătrânul Continent privind criza migrației.

Un context deloc uşor în care Meloni a ştiut să se descurce: printr-o „colaborare cu președintele Ursula von der Leyen” și prin semnarea „acordurilor istorice cu Tunisia, Mauritania și Egiptul”.

Profitând de vidul de putere lăsat de Paris și Berlin, acum, premierul are spaţiul necesar pentru „a-şi urma politicile”.

Realegerea lui Trump

Iar „Realegerea lui Trump”, în opinia ziarului deținut de grupul editorial Axel Springer, i-ar putea da „un impuls şi mai mare”.

Toate acestea şi graţie sprijinului venit de la miliardarul Elon Musk – om cheie în administrația Trump – , care o aclamă drept un paladin al luptei împotriva imigrației ilegale.

Dacă până acum Meloni și-a folosit influența în special în Italia, dilema – subliniază în cele din urmă Politico – este dacă acum „va începe să-și flexeze mușchii la nivel internațional și dacă, odată cu noul vânt care suflă peste Atlantic, va continua să menţină raporturi bune cu instituții precum UE și NATO, sau va reveni la rădăcinile sale de dreapta și va sfida status quo-ul”.