În primele zile de la izbucnirea conflictului din Iran, prețul aurului a crescut de la 5.296 la 5,423 de dolari pe uncie, confirmând statutul său de „refugiu sigur” în momente de criză. Cu toate astea, pe 3 martie, o vânzare masivă a determinat o scădere de peste 6%, până la 5.085 de dolari pe uncie, relatează CNBC.

Din acel moment, prețul a oscilat între 5.050 și 5.200 de dolari pe uncie, fără să depășească un nou prag semnificativ. Anul trecut, prețul aurului a atins un maxim istoric, depășind orice record precedent. În decembrie 2025, meralul s-a apreciat cu 67%.

Citește și: Motorina ar urma să ajungă la 10 lei pe litru până la sfârșitul lunii martie. Avertismentul lui Dumitru Chisăliță, președintele AEI: „România are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs”

Expertul Ross Norman, directorul general al platformei Metals Daily, a explicat pentru sursa citată că această stagnare a aurului este influențată de mai mulți factori.

Printre aceștia se numără întărirea dolarului american și creșterea randamentelor obligațiunilor de stat din SUA, două elemente care reduc atractivitatea metalului prețios.

„Mișcările prețurilor aurului și argintului par lipsite de energie în acest moment, dar poate că aceasta este reacția normală după fluctuațiile spectaculoase din ultimele luni”, a declarat Norman.

Un alt factor care influențează piața este creșterea prețului petrolului, care poate alimenta inflația pe termen lung.

În eventulitatea unei închiderii Strâmtorii Ormuz, un punct esențial pentru transportul global de petrol și gaze, băncile centrale ar putea fi nevoite să majoreze ratele dobânzilor pentru a contracara efectele economice. Această măsură ar crește atractivitatea obligațiunilor guvernamentale, în detrimentul aurului, care nu produce venituri.

De asemenea, volatilitatea ridicată a aurului a determinat unii investitori instituționali să fie mai precauți cu privire la deținerea de aur fizic.

Citește și: Vine criza imobiliară? Au scăzut vânzările apartamentelor, ce se întâmplă cu prețul locuințelor

Amer Halawi, șeful departamentului de cercetare al Al Ramz, a subliniat că reacția inițială a piețelor la conflicte geopolitice poate include vânzări masive din panică.

„Dacă apare o criză de lichiditate, totul este vândut până când investitorii înțeleg situația și capitalul se reorientează către activele potrivite. În mod tradițional, atunci când apare un șoc, chiar și aurul poate scădea inițial, iar abia ulterior începe să urce”, a explicat Halawi.

În ciuda acestor fluctuații, previziunile pe termen lung pentru aur rămân optimiste. Analiștii de la J.P. Morgan estimează că prețul aurului ar putea ajunge la 6.300 de dolari pe uncie până la finalul anului 2026.

Deutsche Bank prognozează un preț de aproximativ 6.000 de dolari pe uncie până la finalul anului 2026, menținând încrederea în metalul prețios ca un activ de refugiu pe termen lung.

SUA au emis o licență care autorizează livrarea şi vânzarea de ţiţei şi produse petroliere ruseşti încărcate pe nave începând cu 12 martie şi este valabilă până la miezul nopţii, ora Washingtonului, pe 11 aprilie, conform textului licenţei publicat pe site-ul web al Departamentului Trezoreriei.

Preţurile petrolului au scăzut vineri dimineaţă în Asia, după anunţul derogării din partea SUA.

Această măsură este cea mai recentă încercare a administraţiei preşedintelui Donald Trump de a tempera preţurile energiei, după ce atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului şi răspunsul ulterior al Teheranului au amplificat tensiunile regionale şi au paralizat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, perturbând fluxurile vitale de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu şi determinând creşterea preţurilor energiei.

Miercuri, Washingtonul a anunţat că va elibera 172 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică de petrol, în efortul de a reduce prețurile exorbitante ale petrolului în urma războiului din Iran. Această eliberare a făcut parte dintr-un angajament mai amplu al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, formată din 32 de ţări, de a elibera 400 de milioane de barili de petrol.

Citește și: Maduro este aproape să-şi piardă minţile în închisoarea de maximă siguranţă din SUA. Ce urlă noaptea fostul preşedinte al Venezuelei

AIE a declarat joi că războiul din Orientul Mijlociu a creat cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie.

Ridicarea sancţiunilor asupra Rusiei reflectă îngrijorarea Casei Albe că creşterea preţurilor petrolului după aproape două săptămâni de atacuri ale SUA şi Israelului asupra Iranului va afecta companiile şi consumatorii americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie, când colegii republicani ai lui Trump speră să păstreze controlul asupra Congresului.

Bessent, într-o declaraţie publicată pe X la câteva ore după ce preţurile de referinţă ale petrolului au depăşit 100 de dolari pe baril, a afirmat că măsura este „adaptată cu precizie” şi „pe termen scurt” şi nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus.

„Creşterea temporară a preţurilor petrolului este o perturbare pe termen scurt şi temporară, care va aduce beneficii enorme naţiunii şi economiei noastre pe termen lung”, a afirmat Bessent în declaraţie, repetând afirmaţiile lui Trump.

Joi, existau aproximativ 124 de milioane de barili de petrol de origine rusă pe apă în 30 de locaţii diferite la nivel global, a relatat Fox News, adăugând că licenţa SUA ar asigura aproximativ cinci-şase zile de aprovizionare, luând în considerare pierderea zilnică de petrol care nu mai poate fi transportat prin strâmtoare.

Chiar dacă se preconizează că suspendarea sancţiunilor va stimula aprovizionarea mondială cu petrol, aceasta ar putea complica eforturile Occidentului de a priva Rusia de veniturile pentru războiul din Ucraina şi ar putea crea tensiuni între Washington şi aliaţii săi.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a participat miercuri la o conferinţă telefonică cu liderii G7 pentru a discuta despre impactul războiului din Iran asupra pieţelor de petrol şi gaze, a declarat că nu este momentul să se relaxeze sancţiunile împotriva Rusiei.

Trezoreria SUA a emis o derogare de 30 de zile special pentru India

Joi, trimisul prezidenţial rus Kirill Dmitriev a declarat că a discutat în Florida despre actuala criză energetică cu o delegaţie americană din care făceau parte trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Trezoreria SUA a emis anterior, pe 5 martie, o derogare de 30 de zile special pentru India, permiţându-i să cumpere petrol rusesc blocat pe mare.

Trump a ordonat, de asemenea, Corporaţiei Financiare Internaţionale pentru Dezvoltare din SUA să ofere asigurări împotriva riscurilor politice şi garanţii financiare pentru comerţul maritim în Golf şi a declarat că Marina SUA ar putea escorta navele din regiune.

Într-o altă încercare de a controla preţurile, administraţia Trump ia în considerare renunţarea temporară la o regulă de transport maritim cunoscută sub numele de Jones Act, pentru a se asigura că produsele energetice şi agricole pot circula liber între porturile americane, a declarat Casa Albă. Renunţarea la această regulă ar permite navelor străine să transporte combustibil între porturile americane, ceea ce ar putea reduce costurile şi accelera livrările.

„Preşedintele ia toate măsurile posibile pentru a reduce preţurile şi veţi vedea din ce în ce mai multe în zilele următoare”, a declarat joi Stephen Miller, şeful adjunct al personalului Casei Albe, în cadrul emisiunii „Primetime” de la Fox News.

Pragul psihologic de 9 lei pe litru de motorină a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu este departe, ci un scenariu foarte posibil chiar la finalul lunii martie.

Motorina ar urma să atingă 10 lei pe litru la finalul lunii martie

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), trage un semnal de alarmă cu privire la prețul combustibilului și arată că România, stat cu un deficit structural de motorină, este afectată, motiv pentru care aceasta este mai scumpă decât benzina în țara noastră.

„Când apar astfel de crize, primul combustibil care reacționează este motorina. Motivul este simplu: Europa, inclusiv România, are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs decât pentru benzină.

Citește și : Vine criza imobiliară? Au scăzut vânzările apartamentelor, ce se întâmplă cu prețul locuințelor

În același timp, există o întârziere tehnică în transmiterea scumpirilor de pe piața petrolului către pompă. Rafinăriile procesează țiței achiziționat cu câteva săptămâni înainte, iar acest lucru creează o fereastră temporară în care benzina rămâne relativ stabilă, în timp ce motorina începe deja să reflecte tensiunile din piață. De aici și diferența tot mai mare dintre cele două prețuri.”, transmite președintele AEI.

Motorina este esențială pentru transportul de marfă, agricultură și logistică, motiv pentru care va rămâne sub presiune în perioada următoare.

„Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus.

De aceea, pragul de 9 lei nu este doar o cifră simbolică. El marchează intrarea într-o zonă în care presiunea asupra economiei devine vizibilă pentru toată lumea: transportatori, fermieri, comercianți și, în final, consumatori.”, mai arată Chisăliță.

Citește și : Preț carburanți 13 martie. Motorina a trecut de 9 lei în unele benzinării, carburanții continuă să se scumpească

Asociația pe care o conduce estimează că prețul motorinei va ajunge la 10 lei chiar la finalul lunii martie.

„În realitate, întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. Estimarea AEI este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/l”, mai punctează președintele Asociației Energia Inteligentă.

Vine criza imobiliară? Potrivit datelor ANCPI analizate de jurnaliștii de la Economica.net, la început de 2026 s-au vândul aproape 17.500 de apartamente, cu 21% mai puține față de anul trecut.

Vine criza imobiliară? Ce se întâmplă cu prețurile apartamentelor după ce au scăzut vânzările

Confor celor mai recente date publicat de ANCPI, dacă în ianuarie 2026 s-au vândut cu 25% mai puține apartamente față de aceeași lună a anului trecut, în februarie s-au vândut cu 20% mai puține față de februarie 2025. Această tendință de scădere vine odată cu reducerea consumului, care în ianuarie a fost de aproape 10%.

Analiștii se așteaptă la o nouă scumpire, odată ce prețul carburanților va ajunge la 10 lei pe litru. Inflația și salariile înghețate i-ar putea face pe români să amâne cumpărarea unui locuințe.

Citește și Cutremur pe piața imobiliarelor din România. Dezvoltatorii au ajuns să aibă datorii uriașe

În ce județe vânzările de apartamente s-au înjumătățit

Doar în cinci județe s-au vândut mai multe apartamente față de începutul lui 2025. Este vorba despre Alba, Ialomița, Olt, Sălaj și Vâlcea. În restul județelor, inclusiv în București, vânzările au scăzut dramatic în primele două luni ale anului.

În Constanța și Prahova vânzările de apartamente s-au înjumătățit la început de an. De exemplu, în Constanța, în primele două luni ale anului 2025 s-au vândut 1.729 de apartamente, în timp ce anul acesta s-au vândut numai 838.

În Prahova au fost vândute 239 de apartamente, față de 484 în lunile ianuarie și februarie din 2025.

În Suceava și Cluj vânzările au scăzut cu 35%, iar în Satu Mare și Timiș cu 20%. De asemenea, și în București s-au vândut cu 18% mai puține apartamente față de 2025, în timp ce în Neamț vânzările au scăzut cu 17%, iar în Brașov cu 14%. În Ilfov s-au vândut cu 10% mai puține apartamente, mai arată datele analizate de Economica.net.

Citește și Garsonieră de 11 metri pătrați, vândută cu 22.000 de euro. Anunțul unei agenții imobiliare a ajuns rapid subiect de glumă pe internet: ”Bucătăria e în baie”

Cercetătorii au analizat în studiu date din zeci de orașe europene, luând în calcul viața de noapte, populația de celibatari, gradul de incluziune și fericire, evaluările romantice de pe TripAdvisor și vizibilitatea apusului de soare. Madridul a ieșit pe primul loc în fața unor destinații consacrate precum Paris, Veneția sau Roma.

Citește și: STUDIU – Jumătate dintre români ies mai rar în oraș, iar consumul s-a prăbușit. Valoarea medie a notei de plată a scăzut cu 13%

STUDIU: Madrid, cel mai romantic oraș din Europa

Capitala spaniolă seduce prin combinația dintre farmec istoric și atmosferă intimă. Restaurante confortabile, baruri elegante, hoteluri boutique și spectacole de flamenco pline de energie compun un decor greu de egalat. Străzile orașului sunt împodobite cu grafitti colorate, flancat de cafenele și completate de o arhitectură impresionantă.

Una dintre cele mai apreciate activități este închirierea unei bărci cu vâsle pe lacul din Parcul El Retiro. De asemenea, plimbările prin parcul El Capricho sau prin grădinile Sabatini de la Palatul Regal sunt la fel de captivante.

Madridul se mândrește cu unele dintre cele mai spectaculoase puncte de observație pentru apusul de soare din Europa. Cel mai iubit loc rămâne Templo de Debod, un templu egiptean antic, în jurul căruia bazinele reflectante creează efecte vizuale de neuitat.

Potrivit aceluiași studiu, unul din zece britanici consideră călătoriile cea mai bună modalitate de a-și găsi un partener și că foarte mulți s-au îndrăgostit în timpul unui zbor.

Primele cinci orașe din clasament sunt Madrid, Praga, Lisabona, Barcelona și Zurich. Urmează Amsterdam, Helsinki, Viena, Copenhaga și Roma. Atena, Geneva, Oslo, Berlin și Reykjavik completează lista celor mai romantice destinații europene.

Salariul minim brut pe țară va fi majorat! Ministerul Muncii informeazăcă în luna luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună. Majorarea reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută în seamnă 275 de lei în sumă brută. În valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei, majorarea pe net fiind de 125 de lei.

Citește și: Bolojan anunță că proiectul de buget va pleca vineri dimineață la parlament, pentru dezbatere și adoptare. ”Am propus un buget echilibrat”. S-au aprobat și creșterea salariului minim de la 1 iulie, și schema de ajutor pentru transportatori

„Am luptat pentru creșterea salariului minim pentru că știu că, pentru sute de mii de români, acesta nu este doar un indicator economic, ci venitul de care depinde viața de zi cu zi. Vorbim despre oameni care muncesc cinstit și care merită să trăiască cu demnitate din munca lor.

Majorarea salariului minim înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva abuzurilor și a muncii la negru. Am susținut această măsură pentru că eu cred că munca trebuie respectată, nu exploatată.

Iar rolul nostru este să fim de partea celor care muncesc, să le oferim protecție și șansa la un trai mai bun”, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, într-un comunicat.

De majorarea salariului minim de bază brut pe țară vor beneficia 1.759.027 salariați.

Citește și: Culmea austerităţii la Guvern: Ce angajaţi primesc spor de 12,5% la salariu ca să fie cinstiţi