Noul film „Joker”, denumit oficial „Joker: Folie à Deux”, apare vineri și în cinematografele din România. Însă primele semne legate de unul dintre cele mai așteptate lungmetraje ale anului nu sunt neapărat încurajatoare.

Primul film Joker din 2019 al regizorului american Todd Phillips s-a bucurat de un succes uriaș în cinematografe, depășind ușor pragul de un miliard de dolari în ceea ce privește vânzările de bilete la nivel mondial. Până recent el a fost filmul cu Rating R cu cele mai mari încasări din istoria box office-ului.

Filmele cu Rating R sunt cele desemnate în SUA ca fiind adresate preponderent unui public matur, neputând fi văzute de minorii sub vârsta de 17 ani decât cu un adult însoțitor. Drept urmare, așteptările privind încasările sunt de regulă considerabil mai mici decât pentru alte categorii de lungmetraje.

Joker și-a păstrat acest titlu până recent, când noul lungmetraj Deadpool & Wolverine, a ajuns la încasări totale de 1,32 miliarde de dolari. Cifrele publicate însă de site-ul de specialitate boxofficemojo.com, nu țin însă cont de inflația galopantă din ultimii 5 ani, ceea ce favorizează noul film Marvel.

Pe lângă succesul uriaș de care s-a bucurat în cinematografe, filmul cu Joaquin Phoenix în rolul unuia dintre cei mai emblematici antagoniști din universul de benzi desenate DC a primit cele mai multe nominalizări la Premiile Oscar din 2020, nu mai puțin de 11.

Joker avea să meargă acasă în cele din urmă cu doar două Oscaruri după o gală la care marea vedetă a fost filmul Parasite al regizorului sud-coreean Bong Joon-ho.

Însă pentru Joaquim Phoenix a fost un triumf personal, el câștigând pentru prima oară Premiul Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol principal, după două nominalizări anterioare grație interpretării sale din filmele Walk the Line și The Master. El fusese nominalizat, de asemenea fără succes, și pentru Premiul Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol secundar grație interpretării din Gladiatorul.

Așteptările pentru noul lungmetrajul Joker sunt, așadar, cât se poate de mari.

Ce e nou în „Joker: Folie à Deux”

Începem cu ce nu e nou: Joaquin Phoenix se întoarce în rolul titular, în timp ce Todd Phillips a ocupat din nou scaunul regizoral al lungmetrajului.

Marea noutate în schimb este că Folie à Deux este un film musical, un lucru pe care Phoenix l-a descris într-un interviu acordat Reuters că „în unele privințe a părut ca o extensie naturală [a lungmetrajului din 2019], dar în același timp a părut ca ceva cu totul nou”.

Cealaltă noutate majoră este că în noul film lui Joker i se alătură Harley Quinn, prezentată în lungmetraj ca o pacientă internată la Azilul de Stat Arkham, unde sunt ținute persoane cu probleme mintale. Cei doi se întâlnesc în timp ce Arthur Fleck, personajul lui Phoenix, este ținut la același ospiciu înaintea începerii procesului în care urmează să fie judecat pentru crimele comise sub „masca” lui Joker.

Titlul filmului este o referință directă la poveste, Folie à Deux fiind un termen medical ce desemnează o psihoză care afectează doi indivizi sau mai mulţi, în general membrii aceleiaşi familii. Modul în care distribuitorul din România a ales să traducă numele filmului, Joker: Delir în doi, este sugestiv.

Întrucât noul film Joker este un musical, producătorii și-au asigurat pentru rolul lui Harley Quinn unul dintre cele mai mari nume de pe piață: cântăreața americană Lady Gaga.

De altfel, Joker: Folie à Deux a câștigat Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră la ediția de anul acesta a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, unde a fost prezentat în premieră mondială.

Recenziile sugerează că noul film „Joker” nu se ridică la nivelul predecesorului său

Întrucât filmul a avut premiera la Veneția pe 4 septembrie, avem deja destul de multe recenzii publicate de criticii de film.

„Deși Lady Gaga se alătură lui Joaquin Phoenix, de data aceasta în închisoare, noul episod semnat de Todd Phillips este o copie palidă a primului”, scrie Le Figaro, care amintește totodată că primul film a câștigat în 2019 Leul de Aur, marele premiu decernat la Festivalul de Film de la Veneția, nu doar cel pentru coloana sonoră.

„Continuarea filmului lui Todd Phillips, care a câștigat Leul de Aur la Festivalul de Film de la Veneția în 2019 și a devenit un fenomen global, merită aplauze pentru libertatea sa creativă, dar și-a pierdut o mare parte din substanță”, scrie și El Pais.

Cotidianul Libération dă un verdict dur:

„Todd Phillips se străduiește să creeze o continuare a succesului său condus de actorul său american. Era de așteptat să fie un eșec, și este. Lady Gaga, în rolul lui Harley Quinn, din păcate, nu ridică nivelul.

Unii au văzut un film „genial”, dar nici pe IMDb recenziile nu sunt strălucite

Evident, au existat și păreri contrare, criticii de film punându-se rareori de acord. De exemplu, Tori Brazier de la ziarul britanic Metro consideră că Joker: Folie à Deux este „genial” și „reușește acolo unde atât de multe filme au eșuat înainte”.

„Folie à Deux reușește două lucruri remarcabile. El actualizează filmul muscal, folosind genul într-o manieră inspirată care nu ar trebui să înspăimânte fanii căruia nu îi plac. El este de asemenea acel sequel rar care atinge – dacă nu depășește – calitatea predecesorului său”, mai scrie acesta.

Însă, per total, noul Joker are o rată a aprobării din partea criticilor de film de doar 47% pe agregatorul Rotten Tomatoes.

El apare vinerea aceasta în cinematografele din România, concomitent cu premiera din America de Nord. Însă Joker 2 a fost lansat în anumite țări încă de miercuri, 2 octombrie. Asta înseamnă că el a fost văzut deja și de unii spectatori obișnuiți, nu doar de către criticii de film.

Iar pe IMDb, unde votul e democratic, Joker: Folie à Deux are o notă medie de 5,6 / 10 în momentul scrierii acestui articol. Numărul de recenzii însă e deocamdată relativ mic pentru standardele IMDb, de sub 10.000.

Cert este că toată lumea își va putea forma acum propria părere despre cât de bun este sau nu noul Joker, dată fiind apariția sa în cinematografele de la noi.

Biroul Electoral Central (BEC) pentru pentru alegerea preşedintelui României din anul 2024 a respins joi înregistrarea candidaturii independente a lui Miron Cozma la prezidenţiale, informează Agerpres.

Potrivit deciziei BEC, Miron Cozma a depus, în termen, doar o cerere de admitere a candidaturii independente.

BEC a menționat în decizie că Miron Cozma a susţinut că lista susţinătorilor necesară în vederea înregistrării candidaturii la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 a fost lăsată în custodia Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 şi a precizat că aceasta cuprinde 311.436 de semnături organizate în 50 de dosare.

Miron Cozma a solicitat valorificarea acestei liste din 2019, iar BEC menţionează că lista susţinătorilor depusă la scrutinele precedente nu poate reprezenta îndeplinirea condiţiei prevăzută de lege.

De asemenea, Miron Cozma nu a depus, pe lângă lista susţinătorilor, nici declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese, declaraţia pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţi sau de colaborator al acesteia, se mai arată în decizie.

Miron Cozma, supranumit „Luceafărul huilei”, are drept să depună contestaţie la Curtea Constituţională (CCR) în termen de 24 de ore de la momentul publicării deciziei BEC.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale Mircea Geoană a afirmat joi seară că donația de 14.000 de euro pe care au făcut-o Rareș și Ramona Mănescu către Fundația Renașterea, condusă chiar de Mihaela Geoană, reprezintă „un gest făcut de oameni onorabili”.

„Acum un an de zile a existat o gală de fund raising cu 120 de oameni. S-au licitat 12 obiecte, au fost cumpărate, au plecat acasă și banii au fost donați fundației. (…) Doamna Ramona Mănescu sau familia Mănescu a cumpărat atunci, a licitat și a cumpărat”, a declarat Geoană, în emisiunea moderată de Cosmin Prelipceanu, la Digi24, potrivit site-ului acestei televiziuni.

„Dacă mie îmi spune cineva (…) că un gest făcut de niște oameni onorabili în acel moment de a face un gest frumos care se duce către femeile de la țară care au nevoie de sprijin medical din partea fundației pe care o soția mea a înființat acuma 23 de ani, dacă asta este o problemă și este o acuză din partea presei, înseamnă că suntem pe două planete diferite”, a continuat fostul secretar general adjunct al NATO.

Geoană a precizat și că în prezent nu mai are are legături cu Rareș Mănescu.

Fundația Renașterea, a cărei președinte este Mihaela Geoană, a primit în 2023 suma de 14.200 de euro printr-un contract de donație de la soții Ramona Mănescu, conform digi24.ro.

În cadrul evenimentului au fost licitate 16 produse. Soții Mănescu au licitat două obiecte, pentru care au plătit acești bani, potrivit sursei citate. 

„Ca urmare a acestei licitații s-a făcut o donație de 14200 euro, reprezentând ambele obiecte licitate, având ca temei contractul de donație 350/09.10.2023”, se arată într-un răspuns transmis Digi24.ro.

De asemenea, soția lui Mircea Geoană sublinia că Fundația nu a primit „donații, sponsorizări cash sau prin virament bancar” de la cetățeni ruși.

Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project, din care face parte și Context.ro, au dezvăluit recent că Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO.

Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor.

Cum răspunde Geoană dacă există bani pe filieră rusească pentru campania lui electorală

Anterior în cursul zilei de joi, Mircea Geoană a susținut că Rareş Mănescu nu a avut nicio contribuţie financiară la campania sa electorală.

„Nu există nicio contribuţie a domnului Mănescu la campania prezidenţială şi acest lucru este extrem de clar”, a spus fostul număr 2 din NATO, întrebat despre finanţarea campaniei sale.

De asemenea, Geoană a catalogat drept „tendenţioasă” o întrebare a unui jurnalist care l-a chestionat dacă există bani pe filieră rusească pentru campanie.

„Există un fel de capacitate a Federaţiei Ruse care să creeze aparenţe care să conducă la comentarii de acest gen”, a adăugat Geoană, în acest context, citat de News.ro.

Tot joi, după depunerea candidaturii sale pentru funcţia de preşedinte al ţării, Mircea Geoană a vorbit și despre relaţia lui cu soţii Rareş şi Ramona Mănescu.

El a explicat că Rareş Mănescu a avut „o relaţie episodică cu Mişcarea România Renaşte din care o fost solicitat să o părăsească, după o anumită perioadă”.

„Relaţia domnului Mănescu cu aşa-zişi oameni de afaceri, reali sau imaginari, este problema dânsului şi dacă există vreun lucru necurat în relaţia domniei sale cu cineva din Rusia este obligaţia statului român şi voi veghea să fim siguri că dacă există ceva necurat voi fi primul care voi acţiona în această direcţie. Ceva îmi spune că este parte dintr-o acţiune de compromitere pe model FSB”, a mai afirmat Geoană.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susţine că este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, în contextul în care  crescătorii de păsări din România au solicitat interzicerea importurilor de produse avicole din Ucraina, relatează Agerpres.

El a argumentat faptul că fermierilor autohtoni le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor. 

„Este nevoie de o intervenţie a Comisiei Europene în privinţa importurilor ucrainene de ouă şi carne de pasăre, ţinând cont de faptul că fermierilor noştri le sunt impuse anumite condiţionalităţi cu privire la creşterea păsărilor, care presupun costuri mult mai mari în comparaţie cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene. Aşteptăm o decizie rapidă a Comisiei Europene, însă le transmit fermierilor că noi suntem pregătiţi să aplicăm mecanismul de licenţiere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zahăr şi făină” a declarat ministrul Barbu, citat în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Precizările vin ca urmare a solicitării crescătorilor de păsări din România cu privire la interzicerea importurilor de produse avicole din Ucraina.

Potrivit MADR, ministrul Florin Barbu a susţinut încă din data de 23 septembrie a.c., în Consiliul AgriFish, propunerea Bulgariei cu privire la interzicerea importului de ouă din Ucraina şi a solicitat deja Comisiei Europene o soluţie pentru protejarea fermierilor europeni de preţurile de dumping practicate de Ucraina.

Ministerul reaminteşte că Uniunea Europeană a ridicat restricţiile de import pentru produsele agricole din Ucraina, ca urmare a ofensivei militare declanşate de Rusia, cu precizarea că, pentru statele membre aflate la graniţa cu Ucraina au fost stabilite excepţii şi derogări, inclusiv introducerea licenţierii pentru anumite categorii de produse agroalimentare.

Fermierii români cer interzicerea produselor avicole din Ucraina

Crescătorii de păsări din România au solicitat autorităţilor interzicerea unilaterală a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre din vecinătatea acestei ţări, în condiţiile în care aceste importuri pun fermierii din ţara noastră într-o situaţie dificilă, diminuându-le competitivitatea, precum şi viabilitatea fermelor.

Potrivit unui comunicat al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), transmis miercuri AGERPRES, măsura este necesară pentru stabilizarea pieţei ouălor şi a cărnii de pasăre şi prevenirea unor şocuri economice şi mai grave, cu efect pe termen lung.

Fermierii reclamă, totodată, faptul că unele produse avicole, dar şi material biologic (ouă de incubaţie sau păsări vii), ridică suspiciuni şi pot pune în pericol întreaga industrie avicolă prin răspândirea de zoonoze.

Potrivit UCPR, liberalizarea totală a importului de carne de pasăre şi ouă consum încă din anul 2022 a dus la o creştere semnificativă a cantităţilor importate. Conform datelor Eurostat, importul total de ouă de găină proaspete pentru consum din Ucraina spre UE, în perioada ianuarie – iunie 2024, a crescut cu 42,7% anual.

Cât a crescut importul de ouă și carne de pasăre din Ucraina

Astfel, importul de ouă de consum proaspete în România din Ucraina, în primele şase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu preţuri de import sub cele ale ouălor româneşti, dar cu o tendinţă descrescătoare pe parcursul perioadei, de la o medie de 0,12 eurocenţi pe ou în luna ianuarie 2024 la circa 0,6 – 0,7 eurocenţi pe ouă în lunile iulie – august 2024, din informaţiile primite de la fermieri.

Totodată, volumul în creştere al importurilor de ouă din Ucraina, la preţuri scăzute şi de calitate slabă, exercită presiuni grave asupra preţurilor la poarta fermei.

Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, importul de carne de pasăre, refrigerată şi congelată, în România din Ucraina, în primele 6 luni din anul 2024, a ajuns la circa 4.000 tone, faţă de 78 tone importate în aceeaşi perioadă a anului 2021, cu potenţial de creştere semnificativă în semestrul II 2024. 

Ministerul de Externe din Ungaria a convocat-o joi pe ambasadoarea Germaniei la Budapesta, Julia Gross, acuzând-o că a „încălcat” suveranitatea ţării după unele comentarii critice pe care le-a făcut mai devreme în cadrul unei recepții, scrie AFP.

„S-a amestecat grav în afacerile interne ale Ungariei şi a încălcat suveranitatea ţării noastre”, a afirmat ministrul de externe, Peter Szijjarto, într-un mesaj publicat pe Facebook, referindu-se la ambasadoarea Julia Gross.

„Ne aşteptăm la respect din partea ambasadorilor detaşaţi în ţara noastră, motiv pentru care discursul ei este total inacceptabil”, a adăugat șeful diplomației ungare, potrivit News.ro.

Vorbind cu ocazia Zilei unităţii germane, Julia Gross a declarat că „încrederea” pe care Ungaria a câştigat-o istoric în cadrul UE şi NATO „a fost erodată tot mai mult în ultima vreme”.

„Mă refer (…) la o serie întreagă de incidente, teorii, măsuri şi provocări care nu par să aibă alt scop decât să pună la îndoială fiabilitatea Ungariei”, a spus ea.

Ambasadoarea s-a referit la „misiunea de pace” autoasumată de premierul naţionalist Viktor Orban, care a „provocat iritare în cadrul UE”.

De asemenea, Gross a criticat guvernul ungar pentru întârzierea cu luni de zile a ratificării candidaturii Finlandei şi Suediei la NATO, numind atitudinea o „farsă”.

„Presupun că pentru voi – alegătorii maghiari, indiferent de convingerile voastre politice – acest lucru duce din ce în ce mai mult la întrebarea: cum îmi serveşte asta interesele şi cum îmi îmbunătăţeşte asta viaţa de cetăţean?”, a adăugat Julia Gross.

În ciuda legăturilor economice strânse, relaţiile politice dintre cele două ţări au devenit recent tensionate.

Pe 5 iulie, Ungaria a amânat o vizită a ministrului german de externe, Annalena Baerbock, cu trei zile înainte de termen, invocând „motive tehnice”.

Anularea a avut loc în aceeaşi zi în care Viktor Orban s-a deplasat la Moscova pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat joi că, în opinia lui, informaţiile privind investiţiile făcute la vila prezidenţială de protocol de la Neptun trebuie să fie desecretizate.

Şeful Guvernului a participat la recepţia de Ziua Naţională a Germaniei. Ulterior, el a fost întrebat referitor la posibilitatea constituirii unei comisii de anchetă în Parlament la care şeful RA-APPS să dea detalii privind investiţiile făcute la respectiva vilă de protocol, unde presa a relatat că a fost amenajat un teren de golf, scrie Agerpres.

„În primul rând, cred că nu vorbim despre infractori. Vorbim de bani publici şi este normal să ştim cum s-au cheltuit aceşti bani publici. Când vorbim de o anchetă, deja ducem într-o zonă de infracţiune. Nu îmi place acest lucru, eu sunt un om mai practic”, a spus Ciolacu.

„Părerea mea e că trebuie desecretizat şi cu asta s-a terminat. Era o vorbă în Parlament – «Când vrei să lungeşti ceva, faci o comisie de anchetă»”, a adăugat liderul PSD.

Conform unor imagini suprinse de G4Media.ro, grădina vilei de protocol de la Neptun, folosită de președintele Klaus Iohannis, a fost dotată cu un miniteren de golf.

Publicația a scris marți că pe terenul din jurul lacului din fața Vilei Nufărul, construită în perioada comunistă pentru soții Ceaușescu și folosită după Revoluție de președinții României, a fost amenajat un miniteren cu trei găuri de golf.

Pasiunea pentru golf a președintelui Klaus Iohannis este bine-cunoscută. În septembrie 2021, când a participat în comuna Pianu de Sus din judeţul Alba, la un eveniment organizat cu prilejul decernării premiilor Cupei de Golf „Paul Tomiţă”, Iohannis spunea că acest sport „nu este deloc exclusivist și oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură”. „Golful se poate practica la orice vârstă și încurajez pe cât mai mulți să descopere acest frumos sport, care oferă multe satisfacții”, susținea atunci șeful statului.

Miercuri, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a comentat informaţia, afirmând că „i se pare prea mult” ca un „tăpșan cu iarbă, pe care au făcut unii trei găuri” să fie considerat teren de golf.

„Golful nu-i un sport de masă, în România. Dar să spui că (…) tăpşanu’ cu iarbă, pe care au tăiat unii iarba mai scurt şi au făcut trei găuri, de zici că le-au făcut trei cârtițe lângă malul mării, (…) e teren de golf, mi se pare prea mult. Un teren de golf are 70 de hectare, dacă are 9 găuri, are minim 25 de hectare. Terenul de la Breaza are 22 de hectare, care-i cel mai mic teren de golf pe care eu am jucat vreodată golf”, a spus Rareș Bogdan, într-o emisiune TV, potrivit News.ro.

„Acolo, în jurul lacului ăla făcut în anii ’60, între plajă şi vilă, pur şi simplu iarba a fost tăiată în trei locuri mai scurt. (…) E o chestie de antrenament. Pot să-mi fac şi eu în curte”, a susținut Rareş Bogdan.