Principalii doi congresmeni republicani care conduc comisiile de supraveghere a Pentagonului în Congresul SUA au emis miercuri o declaraţie comună rară, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la o posibilă reorganizare a comandamentelor militare americane de către administraţia Trump, care ar putea include inclusiv o renunţare la comanda NATO în Europa, relatează Reuters, citat de news.ro.

Declaraţia din partea birourilor senatorului Roger Wicker şi al reprezentantului Mike Rogers citează relatări de presă care se referă la faptul că administraţia Trump ia în considerare inclusiv să renunţe la rolul SUA de Comandant suprem al forţelor aliate în Europa. Această poziţie, care supervizează toate operaţiunile NATO în Europa, a fost ocupată de un general american de patru stele de la crearea sa în 1950.

Surse familiarizate cu această chestiune au declarat pentru Reuters că o astfel de posibilitate a fost discutată, dar în cele din urmă s-ar putea să nu fie viabilă şi că niciun anunţ în acest sens nu este iminent.

„Nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituţional riguros, coordonare cu comandanţii de luptă şi cu Statul Major Întrunit şi în colaborare cu Congresul”, au declarat Wicker şi Rogers în declaraţie.

„Astfel de mişcări riscă să submineze descurajarea americană în întreaga lume şi să diminueze poziţiile noastre de negociere cu adversarii Americii”, avertizează cei doi proeminenţi membri ai Congresului.

Orice mişcare de îndepărtare de Europa ar alimenta şi mai multe îndoieli în rândul aliaţilor

NBC News a relatat pentru prima dată despre posibila renunţare a SUA la funcţia de SACEUR, aşa cum este cunoscută poziţia, susţinând că ar putea fi prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample pentru reducerea costurilor cu comandamentele militare, în cazul cărora ar putea avea loc, de asemenea, mai multe comasări de poziţii.

Orice mişcare de îndepărtare de Europa ar alimenta şi mai multe îndoieli în rândul aliaţilor cu privire la angajamentele SUA faţă de securitatea europeană sub preşedintele Donald Trump. Apropierea lui Trump de Rusia i-a pus deja pe jar pe aliaţii NATO, la fel ca şi avertismentele SUA potrivit cărora securitatea europeană nu mai poate fi obiectivul principal al Washingtonului, notează Reuters.

Pe fondul actualei crize energetice ce bântuie Europa, conservatorii germani par tot mai dornici să repornească fluxul de gaz rusesc, informează energypress.gr.

„Dacă într-o zi se va stabili o pace justă și sigură (cu Ucraina), atunci ar trebui să putem discuta din nou despre cumpărarea gazului rusesc”, a spus Jan Heinisch, un politician CDU.

„Niciodată în aceeași dependență ca înainte, nu sub dictarea prețurilor, dar Rusia este unul dintre mulți furnizori din lume”, a spus el pentru POLITICO.

Heinisch a fost însărcinat cu modelarea politicii energetice pentru guvernul german condus de CDU și cancelarul de așteptare Friedrich Merz.

Comentariile sale urmează unei postări recente pe LinkedIn a lui Thomas Bareis, șeful politicii de infrastructură al viitoarei coaliții, care a sugerat că Europa s-ar putea întoarce în cele din urmă la gazul rusesc prin controversatul conductă Nord Stream 2 care leagă Germania de Rusia.

O investigație recentă realizată de Business Insider a dezvăluit că, timp de mai multe decenii, compania Coca-Cola a implementat strategii sofisticate pentru a modela percepția publicului asupra impactului consumului de băuturi îndulcite cu zahăr. Prin campanii de marketing, finanțarea unor studii științifice și colaborări cu experți din domeniul sănătății, gigantul băuturilor răcoritoare a încercat să minimalizeze riscurile asociate cu zahărul și să influențeze discursul public pe această temă.

Datele științifice indică o corelație semnificativă între consumul de băuturi carbogazoase îndulcite și probleme grave de sănătate.

Un studiu publicat în Nature Medicine arată că în anul 2020, băuturile cu zahăr au fost asociate cu 2,2 milioane de cazuri noi de diabet de tip 2 și 1,2 milioane de cazuri de boli cardiovasculare la nivel global.

În Statele Unite, în ciuda unei scăderi generale a consumului de băuturi carbogazoase începând cu anii 2000, statisticile arată că un american consumă în medie 355 ml de băuturi îndulcite zilnic.

Pentru fiecare persoană care renunță la consumul acestor băuturi, există alta care consumă cel puțin 710 ml pe zi. Investigația dezvăluie modul în care Coca-Cola a implementat o strategie sistematică de influențare a opiniei publice.

Compania a finanțat studii științifice

Compania a finanțat studii științifice care au minimizat riscurile consumului de zahăr și a promovat conceptul conform căruia toate caloriile sunt identice din punct de vedere metabolic, indiferent de sursă.

Cercetările științifice independente demonstrează însă că organismul procesează diferit caloriile provenite din zahăr față de cele din alimente bogate în fibre și nutrienți.

În 2014, Coca-Cola a finanțat înființarea Global Energy Balance Network, o organizație care susținea că sedentarismul, nu dieta, reprezintă cauza principală a obezității. The New York Times a dezvăluit ulterior că această organizație era finanțată direct de Coca-Cola.

Compania a investit resurse considerabile în activități de lobby pentru a preveni implementarea taxelor pe băuturile îndulcite în diverse regiuni.

În paralel cu aceste acțiuni, Coca-Cola a anunțat în 2013 reducerea cantității de calorii din produsele sale, continuând însă să lanseze băuturi noi cu conținut ridicat de zahăr.

Compania și-a menținut prezența în conștiința publică prin campanii publicitare extensive, reușind să-și păstreze o imagine corporativă pozitivă în ciuda controverselor legate de efectele produselor sale asupra sănătății.

O înșelătorie românească, veche de când lumea, revine în forță: Țeapa clasică a românilor, noul coșmar al italienilor

Timp de aproape 75 de ani, un general american de patru stele a fost responsabil de supravegherea tuturor operațiunilor militare NATO în Europa, o tradiție care a început cu Dwight D. Eisenhower, eroul celui de-Al Doilea Război Mondial și viitor președinte al SUA. Administrația Trump analizează acum posibilitatea de a renunța la această practică, potrivit unor oficiali din domeniul apărării și unei note interne a Pentagonului consultate de NBC News, potrivit news.ro.

Mişcarea este discutată ca parte a unei posibile restructurări a comandamentelor de luptă, care să ajute Departamentul Apărării să-şi reducă costurile.

Pentagonul întreprinde o restructurare semnificativă a comandamentelor de luptă şi a cartierelor generale ale armatei americane. Iar unul dintre planurile avute în vedere, au declarat cei doi oficiali din domeniul apărării, ar implica renunţarea la rolul de Comandant Suprem al NATO în Europa – cunoscut în limbajul militar drept SACEUR.

Generalul care deţine acum acest rol, care este şi şeful Comandamentului european al SUA, a fost principalul comandant care a supervizat sprijinul acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

Nu este clar cât timp ar putea dura o astfel de reorganizare, care ar putea suferi modificări până în momentul în care va fi finalizată. Congresul ar putea, de asemenea, să intervină, folosindu-se de prerogativele pe care le are în cazul în care membrii s-ar opune oricărui aspect al iniţiativei, notează NBC.

Renunţarea la SACEUR ar reprezenta o schimbare simbolică majoră în raportul de forţe din cadrul NATO, alianţa care a definit securitatea şi pacea europeană de la al Doilea Război Mondial. „Pentru Statele Unite, renunţarea la rolul de comandant suprem al forţelor aliate ar fi văzută în Europa ca un semnal semnificativ de îndepărtare de alianţă”, a declarat într-un e-mail amiralul în retragere James Stavridis, care a fost SACEUR şi şeful Comandamentului European al SUA din 2009 până în 2013. „Ar fi o greşeală politică de proporţii epice, iar odată ce renunţăm, ei nu o vor da înapoi”, a scris el. „Am pierde o enormă influenţă în cadrul NATO, iar acest lucru ar fi văzut, în mod corect, ca fiind probabil primul pas către părăsirea Alianţei cu totul”, a avertizat Stavridis.

SACEUR, O FUNCŢIE DEŢINUTĂ DE NUME CELEBRE

De când Eisenhower a inaugurat funcţia, aceasta a fost deţinută de unii dintre cei mai proeminenţi lideri militari ai ţării. Pe lângă Stavridis, printre aceştia se numără Alexander Haig, care a fost, de asemenea, şef de Stat Major în mandatele a doi preşedinţi şi secretar de stat pentru un al treilea; John Shalikashvili, care a devenit preşedinte al Şefilor de Stat Major Întrunit; şi Wesley Clark, care a fost candidat pentru nominalizarea democrată la preşedinţia SUA în 2004, reaminteşte NBC.

Propunerea de restructurare vine în contextul în care administraţia Trump a redus cheltuielile şi personalul în întregul guvern federal, iar preşedintele Donald Trump şi secretarul apărării Pete Hegseth au afirmat clar că noua administraţie doreşte ca partenerii europeni să îşi asume mai multe responsabilităţi pentru apărarea Europei.

Dacă SUA renunţă la SACEUR, celelalte ţări NATO vor trebui probabil să aleagă între ele ce ţară va propune comandantul.

Trump a criticat în repetate rânduri membrii NATO pentru că nu îndeplinesc un obiectiv pe care alianţa l-a stabilit pentru procentul din PIB pe care fiecare ţară ar trebui să îl cheltuiască pentru apărare. El ia în considerare, de asemenea, o schimbare majoră de politică, conform căreia SUA ar putea să nu mai apere un alt membru NATO dacă acesta este atacat – un principiu de bază al alianţei – în cazul în care ţara respectivă nu îndeplineşte pragul cheltuielilor de apărare.

Calendarul deciziei în privinţa SACEUR, în cazul în care va avea loc, este încă nedeterminat. Generalul de armată Chris Cavoli, actualul SACEUR, are un mandat de trei ani care se va încheia în această vară.

REORGANIZARE, COMASARE, ECONOMII

Cinci din cele 11 comandamente de luptă ale armatei SUA ar putea fi comasate în cadrul planului discutat, au mai declarat cei doi oficiali din domeniul apărării familiarizaţi cu planificarea. Şi CNN a scris, pe surse, despre asemenea planuri. Potrivit CNN, Pentagonul ia în considerare fuzionarea Comandamentului European şi a Comandamentului Africii într-un singur comandament cu sediul la Stuttgart, în Germania, şi comasarea comandamentelor Nordic şi Sudic din SUA într-un singur comandament, AMERICOM.

Comasarea comandamentelor ar permite armatei să economisească bani prin reducerea personalului cu responsabilităţi care se suprapun, potrivit oficialilor familiarizaţi cu planificarea. Dacă toate schimbările avute în vedere sunt puse în aplicare, în primul an ar putea fi economisite până la 270 de milioane de dolari, conform unei informări a Pentagonului văzute de NBC News. Aceste economii s-ar ridica la aproximativ 0,03% din bugetul anual de 850 de miliarde de dolari al Departamentului Apărării.

O potenţială reorganizare de această natură, luată în considerare după două luni de administraţie, pare să fie motivată de reducerea costurilor, nu de o nouă strategie militară cuprinzătoare, a declarat Ben Hodges, general de trei stele în retragere, care ultima dată a fost comandant superior al armatei din Europa. Mişcările preconizate în Europa ar putea reduce influenţa americană acolo, deoarece SUA ar putea pierde o parte din accesul la bazele navale şi aeriene cheie din Italia, Germania, Polonia şi Spania – baze ce avantajează SUA prin faptul că o plasează mai aproape de misiunile potenţiale şi îi oferă mai multă influenţă şi acces la oficialii militari regionali, nu doar la aliaţii săi, a explicat Hodges. „Ce analiză strategică i-a determinat să vrea să facă acest lucru? Acest lucru s-a întâmplat atât de devreme, încât miroase mai degrabă a reducere de costuri decât a analiză strategică”, a declarat generalul Hodges pentru NBC.

Pe de altă parte, comasarea comandamentelor din Europa şi Africa ar putea fi problematică deoarece regiunile sunt prea masive şi prezintă o multitudine de probleme, a declarat Stavridis. Aceste comandamente erau comasate până când Comandamentul pentru Africa a fost creat în 2007 sub preşedintele George W. Bush tocmai din aceste motive.

„Combinarea Comandamentului european al SUA şi a Comandamentului african al SUA într-o singură unitate creează un mega-comandament de luptă care este într-adevăr prea mare pentru ca o singură persoană să îl poată gestiona în mod realist”, a punctat Stavridis. „Este mai bine să avem aceste două comandamente separate şi să avem ofiţeri de patru stele individuali de înaltă calitate concentraţi pe conducerea fiecăruia dintre ele în mod individual”, a adăugat Stavridis.

Dar Stavridis, care este şi fostul comandant al Comandamentului de Sud, a adăugat că, în opinia sa, combinarea Comandamentului de Sud şi a Comandamentului de Nord „are foarte mult sens”. „Intervalul de control este mai mic, iar eficienţa obţinută este mai mare”, a arătat el.

În cazul în care Pentagonul decide să combine AFRICOM şi EUCOM într-un singur comandament, aceasta va fi o parte din justificarea eliminării rolului SACEUR, au declarat cei doi oficiali din domeniul apărării, deoarece supravegherea unei zone atât de mari este deja o sarcină destul de mare pentru o singură persoană, fără ca acea persoană să supravegheze şi operaţiunile militare ale NATO.

Potrivit NBC, şi comandamentul spaţial al SUA ar putea să îşi vadă componenta de apărare antirachetă eliminată în cadrul restructurării. Informarea Departamentului Apărării susţine că misiunea de apărare antirachetă este deja îndeplinită de servicii şi de alte comandamente de luptă şi, ca urmare, poate fi eliminată fără a afecta operaţiunile. Dar închiderea va implica probabil o pierdere de expertiză, avertizează raportul.

O înșelătorie românească, veche de când lumea, revine în forță: Țeapa clasică a românilor, noul coșmar al italienilor