Elon Musk lansează o critică dură la adresa proiectului Stargate, inițiativa de 500 de miliarde de dolari susținută de Donald Trump pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, notează Mediafax.

Pe X, Musk a susținut că proiectul nu are finanțarea necesară, dezvăluind că SoftBank ar fi garantat doar 10 miliarde de dolari, nu 100 de miliarde cum s-a anunțat inițial, conform Adnkronos.

Proiectul Stargate reprezintă o colaborare între Oracle, SoftBank și OpenAI, cu Masayoshi Son, directorul SoftBank, anunțând planuri de a investi 100 de miliarde de dolari imediat, urmând să ajungă la 500 de miliarde în patru ani.

Sam Altman, directorul OpenAI, i-a răspuns lui Musk pe X, apreciindu-i realizările și numindu-l „cel mai inspirat antreprenor al timpului nostru”. Relația dintre cei doi este tensionată de când Musk, co-fondator OpenAI, îl critică frecvent pe Altman pentru că s-ar fi îndepărtat de misiunea inițială a companiei.

În paralel, Musk își dezvoltă propriile proiecte în domeniul inteligenței artificiale. Compania sa, xAI, lansată în 2023, planifică construcția unui supercomputer în Memphis, Tennessee. Această mișcare vine în contextul în care președintele Joe Biden a semnat recent un ordin pentru accelerarea construcției de centre de date specializate în inteligență artificială în SUA.

Musk a investit 277 de milioane de dolari în campania electorală a lui Trump și a primit o misiune specială de reducere a cheltuielilor guvernamentale.

Perchezițiile declanșate miercuri dimineață la primăria Sinaia, domiciliul edilului Vlad Oprea (PNL), și la alte persoane s-au încheiat după aproape 18 ore, iar mai multe persoane urmează să fie aduse la DNA central pentru audieri, informează pe autorul acestui material surse judiciare.

Conforma acestora se pre că înainte de încheierea procesului verbal de finalizare a percheziției domiciliare de la locuința edilului Oprea, acesta ar fi început să acuze dureri în piept și mâna stângă.

Sursele citate arată că edilul încearcă astfel să se eschiveze preluării de către anchetatori în baza mandatului de aducere emis de către procurorul de caz.

Cu toate acestea, arată sursele autorului, primarul Oprea va fi escortat la spitalul din Sinaia unde există UPU pentru o verificare medicală amănunțită.

Anterior acestui episod, mai arată sursele autorului, se pare că sora lui Vlad Oprea, ar fi lovit o polițistă la momentul la care omul legii încerca să preia telefonul femeii în vedere confiscării sale pentru o viitoare percheziție informatică.

Pentru gesturile sale sora lui Vlad Oprea s-ar fi ales cu dosar penal pentru ultraj.

DNA în „regatul„ lui Oprea

Surse judiciare au informat în dimineața zilei de miercuri că anchetatorii DNA central au descins la Primăria Sinaia și la mai multe locații în cadrul unui dosar penal de luare de mită în formă continuată, trafic de influență, spălare de bani și abuz în serviciu.

În acest dosar ar fi vizați primarul Vlad Oprea, managerul orașului Sinaia, șefa poliției locale, un apropiat al fostului ministru Lucian Bode și un interpus al primarului, Beniamin Gonț.

Faptele penale vizează mai multe paliere, una dintre ele fiind legată de felul în care edilul din Sinaia ar fi cumpărat prin interpusul său un castel în Franța.

O altă faptă ar fi legată de felul în care primarul incasa profit dintr-un restaurant lăsat să funcționeze în ilegalitate.

Primarul staţiunii Sinaia, Vlad Oprea, ar fi pretins de la Vladimir Ciorbă şi ar fi primit, indirect, de la reprezentanţii firmei SC Nordis Best Construct mită în valoare de aproape 240.000 euro pentru a facilita obţinerea documentaţiei necesare construirii în oraş a unui hotel/aparthotel, au precizat, miercuri, surse judiciare citate de Agerpres.

Potrivit acestora, Vlad Oprea ar fi acuzat de luare de mită în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, abuz în serviciu şi spălare a banilor.

Edilul ar fi cerut şi primit, în două tranşe, suma totală de 238.000 euro pentru a facilita obţinerea de către Nordis Management SRL a aprobării PUZ-ului necesar pentru construirea unui hotel/aparthotel în Sinaia, dar şi pentru a facilita emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, precum şi a celorlalte avize necesare realizării investiţiei, arată sursele citate.

Conform acestora, o parte din suma de 238.000 euro încasată de Privacons, firmă controlată decizional de Oprea Vlad Gheorghe, ar fi fost folosită pentru achiziţionarea de către acesta a unei staţii de betoane din Turcia, în valoare de 133.800 euro.

De asemenea, în perioada 2021- 2024, Vlad Oprea ar fi deţinut şi administrat în fapt, prin intermediul unor persoane interpuse firma Privacons SRL şi ar fi efectuat în mod repetat operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, fapte incompatibile cu funcţia deţinută, obţinând astfel, pentru sine şi pentru altul, foloase necuvenite, arată sursele judiciare indicate.

Totodată, Vlad Oprea este acuzat că, în perioada iulie 2019-ianuarie 2024, ar fi permis desfăşurarea activităţii neautorizate de prestare a serviciilor de alimentaţie publică pentru un restaurant din Sinaia în scopul obţinerii de către Privacons de foloase necuvenite.

Procurorii DNA au efectuat, miercuri dimineață, percheziții la primarul din Sinaia, la șefa poliției locale și la apropiați ai acestora, conform unor surse judiciare, într-un dosar de abuz în serviciu, luare de mită și trafic de influență.

Vlad Oprea (PNL) este primar al orașului Sinaia din anul 2004, fiind la al șaselea mandat consecutiv.

Preşedintele SUA Donald Trump „a semnat un decret pentru (desfăşurarea) a 1.500 de militari suplimentari la graniţa” cu Mexicul, a declarat miercuri purtătoarea sa de cuvânt Karoline Leavitt, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Ea a indicat, în cursul unui scurte conferinţe cu jurnaliştii la Casa Albă, că această măsura survine în urma deciziilor luate luni de republican chiar după învestirea sa, între care declararea stării de urgenţă la graniţa de sud a Statelor Unite.

Autorităţile mexicane au început să ridice adăposturi de corturi gigantice în localitatea de graniţă Ciudad Juarez spre a se pregăti pentru un posibil val de mexicani deportaţi, după ce preşedintele american Donald Trump a promis expulzări masive, notează Reuters.

Donald Trump a promis că va întreprinde cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, prin care ar fi scoşi din ţară milioane de imigranţi. Totuşi, o operaţiunea de asemenea amploare ar necesita probabil ani şi ar presupune costuri enorme.

Aproape 5 milioane de mexicani trăiesc în SUA fără forme legale, potrivit unei analize a think-tank-ului mexican El Colegio de la Frontera Norte (COLEF), pe baza datelor din cel mai recent recensământ american.

Mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile au susținut demersul lui Ilie Bolojan de a face concedieri în rândul funcționarilor de la Senat, considerând măsura necesară. Cu toate acestea, problema nu ar fi doar la Senat, crede profesorul universitar Cristian Preda care consideră că premierul Marcel Ciolacu este primul care ar trebui să se conformeze.

„Salut concedierile făcute de Ilie Bolojan la Senat, în rândul celor care toacă frunze la câini. Sper ca și Ciolacu să-i urmeze exemplul. Premierul a promis că reduce numărul de secretari de stat. Nu a făcut-o.

Ba, mai mult, și-a mai angajat de curând o secretară de stat, pe fosta ministră Odobescu, deși are deja o consilieră pentru afaceri europene – R. Ivan – și un consilier pentru afaceri externe – ambasadorul B. Majuru.

Odobescu e o profesionistă, a fost și șefa Reprezentanței noastre la UE, nu ea e problema, ci Ciolacu, care are 28 de consilieri, fie cu rang de demnitari – unul de ministru, ceilalți de secretari sau consilieri de stat -, fie cu mandate de deputați la București sau la Strasbourg”, a scris pe Facebook Cristian Preda.

Bolojan și-a întrerupt conferința de presă din cauza huiduielilor angajaților din Senat: ‘Dacă strigați, nu veți rezolva nimic’

Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), a fost nevoit miercuri să-și întrerupă conferința de presă susținută la sediul instituției în urma vociferărilor și a huiduielilor îndreptate împotriva sa, după anunțurile privind reducerea numărului de angajați.

Sindicaliștii de la Senat anunță că îl vor da în judecată pe Ilie Bolojan după ce acesta a anunțat că va reduce schema de personal cu circa 25%.

Autorităţile mexicane au început să ridice adăposturi de corturi gigantice în localitatea de graniţă Ciudad Juarez spre a se pregăti pentru un posibil val de mexicani deportaţi, după ce preşedintele american Donald Trump a promis expulzări masive, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Adăposturile temporare din Ciudad Juarez vor avea o capacitate de mii de persoane şi ar urma să fie gata în câteva zile, a declarat Enrique Licon, un responsabil local.

Corturile din Ciudad Juarez, despărţit de Rio Grande de oraşul texan El Paso, fac parte din planul guvernului mexican de a pregăti adăposturi şi centre de primire în nouă oraşe din nordul ţării.

Autorităţile de la faţa locului le vor oferi mexicanilor deportaţi hrană, găzduire temporară, îngrijiri medicale şi asistenţă în vederea obţinerii de acte de identitate, potrivit unui document guvernamental ce prezintă această strategie, sub titlul ‘Mexicul vă îmbrăţişează’.

Guvernul mai are în plan o flotă de autobuze gata să transporte mexicani de la centrele de primire spre oraşele de unde provin aceştia.

Donald Trump a promis că va întreprinde cea mai mare campanie de deportări din istoria Statelor Unite, prin care ar fi scoşi din ţară milioane de imigranţi. Totuşi, o operaţiunea de asemenea amploare ar necesita probabil ani şi ar presupune costuri enorme.

Aproape 5 milioane de mexicani trăiesc în SUA fără forme legale, potrivit unei analize a think-tank-ului mexican El Colegio de la Frontera Norte (COLEF), pe baza datelor din cel mai recent recensământ american.

Mulţi dintre ei sunt originari din zone din centrul şi sudul Mexicului devastate de violenţe şi sărăcie. Conform studiului COLEF, în jur de 800.000 de mexicani fără acte vin din Michoacan, Guerrero şi Chiapas, unde luptele înverşunate între grupări de crimă organizată au forţat mii de oameni să plece în ultimii ani, lăsând uneori în urmă oraşe întregi abandonate.

Administraţia Trump a pus capăt luni unui program, cunoscut sub numele de CBP One, care le permitea unor migranţi aflaţi în aşteptare în Mexic să intre legal în SUA prin obţinerea unei programări pe o aplicaţie guvernamentală. Marţi, noua administraţie a anunţat că restabileşte Protocoalele de protecţie a migranţilor (MPP), o iniţiativă care îi obliga pe solicitanţii de azil non-mexicani să aştepte în Mexic decizia în dosarul lor în SUA.

‘Mexicul va face tot ce este necesar pentru a avea grijă de compatrioţii săi şi va aloca tot ce este necesar pentru a-i primi pe cei care sunt repatriaţi’, a declarat luni ministrul de interne Rosa Icela, într-o conferinţă de presă.

Însă, în condiţiile unei creşteri economice lente anticipate pentru acest an, Mexicul ar putea avea probleme în a absorbi milioanele de cetăţeni ce ar putea fi deportaţi din SUA, în vreme ce o scădere semnificativă a remitenţelor ar putea provoca ‘grave perturbări economice’ în oraşele şi satele care depind de astfel de venituri, a fost de părere Wayne Cornelius, profesor la Universitatea California-San Diego.