Statul, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), are de plătit penalități de peste 22,5 milioane de euro către Unicredit, după ce a pierdut definitiv procesul în care a cerut suspendarea plății licențelor Microsoft. Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a cerut alocarea acestor bani la rectificarea bugetară și e de urmărit dacă litigul se va încheia în acest an sau dacă datoria se va accentua.

Bogdan Ivan, ministrul Digitalizarii si Dragos Vlad, presedinte ADRFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministerul spune că a solicitat Ministerului de Finanțe, la finele lunii iulie din acest an, suplimentarea bugetului ADR pe anul 2023 cu suma de peste 115,3 milioane de lei, din care peste 112,9 milioane de lei vizează închiderea acestui litigiu.

• „Suma solicitată la rectificare reprezintă penalități de întârziere stabilite de la data de 10.01.2017 și până la data de 18.12.2020, conform prevederilor contractului de furnizare produse (..), reclamant UniCredit Bank, respectiv suma de 22.588.042 euro, echivalentul în lei la data plății (..).
• Având în vedere numărul factorilor decizionali, data închiderii definitive a litigiului nu se poate determina cu exactitate”, se arată în răspunsul Ministerului Digitalizării.

Scandalul licențelor Microsoft. Cum a pierdut statul definitiv procesul în 2020

Este vorba de controversatul contract dintre Ministerul Comunicațiilor și D-Con.Net AG, care a fost cesionat în 2009 către UniCredit.

Pe motiv că era un contract extrem de oneros, în decembrie 2014, Ministerul Comunicațiilor, condus la acea vreme de actualul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a cerut suspendarea plății a 100 milioane de lei pentru licențe Microsoft.

Suma reprezenta tranșele pe 2014 și 2015 aferente unui act adițional încheiat în anul 2013, la acordul-cadru din anul 2004 (n.r.- acord semnat cu Microsoft în Guvernul Năstase).

Printr-o decizie definitivă și executorie, Curtea de Apel București a decis în 18 noiembrie 2020 să admită recursul făcut de Unicredit în privința plăților pe care le are de făcut statul (prin ADR, în locul fostului ministru al Comunicațiilor) în contul licențelor Microsoft.

Instanța a obligat ADR să plătească peste 22,1 milioane de euro (reprezentând ultimele două tranșe egale din prețul contractului de furnizare produse nr. 37/30.04.2013). În plus, a fost obligată și la plata a 13,7 milioane de euro, reprezentând penalitățile calculate de la data scadenței până la 10 ianuarie 2017, și în continuare până la data plății efective a debitului principal. În plus, ADR a fost obligată și la plata unor cheltuieli de judecată de peste 83.000 de lei.

Surse apropiate acestui proces au declarat pentru HotNews.ro că statul a plătit în 18 decembrie 2020 debitul principal de peste 22,1 milioane de euro – astfel încât să nu mai curgă penalități -, iar în decembrie 2021 a plătit și penalitățile de întârziere de 13,7 milioane de euro până la data de 10 ianuarie 2017.

În ianuarie 2022, ADR a plătit și cheltuielile de judecată în valoare de peste 83.000 de lei.

Au mai rămas însă de plătit penalități de întârziere în acest litigiu din 1 ianuarie 2017 și până în 18 decembrie 2020, când statul a plătit debitul principal.

Din decizia definitivă a Curții de Apel București nu îți poți da seama însă cât mai are de plătit de fapt statul.

Situația este însă lămurită acum de răspunsurile transmnise de Ministerul Digitalizării, condus de Bogdan Ivan.

Cum a respins statul propunerile Unicredit de eșalonare și reducere a datoriei

HotNews.ro a scris în exclusivitate în luna iulie din acest an că în urma negocierilor dintre oficialii ADR și ai Unicredit, banca a propus semnarea unor acorduri de reducere a datoriei și eșalonare a plăților, atât în anul 2021, cât și în anul 2022.

De asemenea, la cererea Unicredit, instanța de judecată a încuviințat executarea silită împotriva ADR în luna iulie a anului 2021.

În 24 noiembrie 2021, în urma negocierilor, Unicredit a propus remiterea parțială a datoriei, în cuantum de 25% din suma totală datorată conform hotărârii judecătorești din 18 noiembrie 2020, sub rezerva efectuării de către ADR a sumelor datorate, asttfel:

• plata sumei de 13,7 milioane euro – cel târziu până la data de 17 decembrie 2021
• plata sumei de 20,4 milioane euro – integral în anul 2022 sau eșalonat pe parcursul anilor 2022 și 2023 în două tranșe egale.

ADR este ordonator terțiar de credite, în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), și pentru aprobarea bugetului are nevoie de avizul acestui Minister.

ADR a trimis această propunere de acord către Ministerul Digitalizării, dar nu a reușit să plătească decât suma de 13,7 milioane de euro la data de 20 decembrie 2021. În noiembrie 2021, ministru al Digitalizării a fost Florin Roman (PNL), care a demisionat în 15 decembrie 2021, în urma acuzațiilor de plagiat, fiind succedat de liberalul Marcel Boloș.

Din data de 3 mai 2022, la conducerea Ministerului Digitalizării a venit liberalul Sebastian Burduja.

Unicredit a trimis somație de plată în august 2022. ADR riscă executarea silită

În luna mai 2022, Unicredit a transmis către ADR o nouă propunere îmbunătățită, care viza reducerea cu 25,5% a penalităților totale de peste 45,6 milioane de euro stabilite în instanță, respectiv peste 11,6 milioane de euro.

Unicredit a impus două condiții pentru această reducere de 25,5%:

• 1. confirmarea în scris de către ADR a bugetării corespunzătoare, inclusiv cu ocazia procesului de rectificare bugetară aferent anului 2022, a sumei necesare pentru plata diferenței de peste 20,2 milioane de euro.
• 2. achitarea de către ADR a sumei de peste 20,2 milioane de euro până cel târziu la finalul lunii octombrie 2022.

De observat că reducerea de 25,5% propusă de Unicredit viza suma de 45,6 milioane euro decisă în 2020 de instanță, din care între timp ADR plătise 13,7 milioane de euro în decembrie 2021.

În lipsa unui răspuns din partea ADR, Unicredit a transmis în data de 23 august 2022 atât către președintele ADR, Dragoș Cristian Vlad, cât și către ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, o somație de plată, document obținut de HotNews.ro.

În somație, Unicredit cerea plata de îndată a sumei rămase neachitate în valoare de 31,8 milioane de euro, debit supus actualizării cu rata corespunzătoare a inflației, al cărei calcul estimativ la acel moment indica obligații de plată suplimentare care ajungeau la aproximativ 33,1 milioane de lei, ce curg în continuare, până la data plății/recuperării efective a datoriei.