Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a lansat o serie de acuzații grave la adresa candidatului prezidențial Călin Georgescu, calificându-l drept „un risc de securitate națională”. Într-o postare publică pe Facebook, Pricopie a adus în discuție legături externe suspecte, declarații controversate și un profil ideologic care, în opinia sa, pune în pericol parcursul democratic al României.

Legături externe și influențe străine

Potrivit rectorului SNSPA, Georgescu ar beneficia de sprijin din partea unor „puteri străine, statale și non-statale”, detaliu confirmat, spune el, de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În acest context, Pricopie a menționat implicarea lui Alexander Nix, fostul președinte al Cambridge Analytica, cunoscut pentru operațiunile de manipulare electorală, inclusiv Brexit. Se pare că Nix ar fi călătorit la Izvorani pentru a consilia echipa lui Georgescu, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența campaniei acestuia.

„Declarațiile sale privind «zero costuri» implicate în campania electorală sunt o sfidare a oricărei gândiri logice”, a subliniat Pricopie, atrăgând atenția asupra dimensiunii financiare și logistice necesare unei campanii prezidențiale.

Ideologie controversată și „capitulare în fața Moscovei”

În postarea sa, rectorul SNSPA a criticat în termeni duri pozițiile lui Călin Georgescu față de Rusia, modelul său de dezvoltare socio-economică și promovarea misticismului ca alternativă la știință. Pricopie consideră că astfel de abordări ar împinge România către „faliment” și ar transforma țara într-o „pradă a influențelor străine, cu ancore în est”.

„Suveranismul pe care îl proclamă este, de fapt, o capitulare necondiționată în fața Moscovei”, a adăugat Pricopie, punând sub semnul întrebării viabilitatea viziunii lui Georgescu pentru România.

Apel la unitate și susținerea pentru Elena Lasconi

În ciuda criticilor aduse altor actori politici, precum USR, Pricopie și-a exprimat sprijinul pentru Elena Lasconi în cursa pentru Cotroceni. Acesta a făcut un apel la unitate, adresându-se atât românilor din țară, cât și celor din diaspora, pentru a vota în favoarea „continuării parcursului democratic al țării noastre” la alegerile prezidențiale din 8 decembrie 2024

„Votul meu nu va fi pentru USR-ism, pe care nu-l împărtășesc, mai ales în formele sale necizelate, ci pentru o Românie Liberă, pentru o Românie Euro-Atlantică”, a concluzionat rectorul.

Un suporter al echipei Le Havre, în vârstă de doar 6 ani, a primit interdicţie de a intra pe stadion până la începutul anului viitor pentru că a aruncat pahare de hârtie şi hârtie mototolită din tribune, la meciul cu Reims, din Ligue 1.

Este o sancţiune neobişnuită. Potrivit lequipe.fr, Le Havre a impus recent o interdicţie de stadion unui suporter în vârstă de… 6 ani. Acesta a fost acuzat că a aruncat cu obiecte în teren la jumătatea celei de-a doua reprize a meciului cu Reims, scor 0-3, la începutul lunii noiembrie.

„Proiectilele” în cauză nu erau altceva decât pahare goale de carton şi bile de hârtie, probabil trimise în direcţia unui prieten al copilului Acestea au aterizat la marginea terenului, dincolo de panourile publicitare, dar nu pe suprafaţa de joc, şi nu au lovit pe nimeni.

În orice caz, acest fapt a fost inclus în raportul delegatului. Camerele de supraveghere video au fost apoi utilizate pentru identificarea minorului, care a primit o interdicţie de a merge pe un stadion timp de mai multe luni, la fel ca şi persoana care îl însoţea (care cumpără şi deţine biletele). Părinţii săi au fost notificaţi prin scrisoare cu privire la decizie, pe care, potrivit HAC, nu au contestat-o. Suspendarea acoperă meciurile cu Angers de duminica trecută, precum şi cu Strasbourg (în decembrie) şi Lens (în ianuarie).

Clubul subliniază că regulile stadionului şi ale competiţiei se aplică tuturor, adulţi şi copii deopotrivă, şi că sancţiunea ar fi putut acoperi întregul sezon actual.

„Este un pic dureros, dar suntem obligaţi să luăm măsuri în aceste probleme şi în faţa unui comportament exacerbat. Trebuie să sensibilizăm personalul de sprijin şi să arătăm că stadionul trebuie să rămână un loc de sărbătoare, nu un loc în care să ne descărcăm furia”, au precizat persoane din cadrul clubului Le Havre.

Magneții de frigider, omniprezenți în casele din România, par să fie mai mult decât suveniruri inofensive din vacanțe sau cadouri simpatice. Cercetătorii avertizează că aceștia pot reprezenta un pericol real pentru sănătate, în special pentru persoanele care utilizează dispozitive medicale precum stimulatoare cardiace. Câmpurile magnetice generate de acești mici obiecte decorative ar putea interfera cu funcționarea normală a unor aparate vitale, expunând utilizatorii la unele riscuri serioase.

Rezultatele cercetărilor făcute despre magneții de frigider

Studiile realizate de cercetătorii de la Universitatea din Zurich, Elveția, arată că magneții de frigider pot avea efecte nocive asupra sănătății persoanelor cu stimulatoare cardiace. În special, magneții puternici din neodim-fier-bor, cunoscuți și ca magneți de pământuri rare, pot interfera cu funcționarea normală a dispozitivelor medicale.

Când o persoană cu stimulator cardiac se apropie la mai puțin de 3 centimetri de un astfel de magnet, riscul de a deregla funcționarea stimulatorului crește semnificativ. Această interferență poate duce chiar la un infarct, avertizează specialiștii.

Expunerea prelungită poate cauza daune permanente

Oamenii de știință au efectuat experimente pe 70 de pacienți cu afecțiuni cardiace, dintre care 41 aveau stimulatoare cardiace și 29 defibrilatoare cardioverter implantabile. Magneții din neodim, de dimensiuni mici (aproximativ 8 grame), au provocat interferențe în funcționarea tuturor dispozitivelor atunci când au fost plasați la o distanță de maxim 3 centimetri.

Deși dispozitivele și-au revenit la normal după îndepărtarea magnetului, cercetătorii avertizează că expunerea prelungită poate cauza daune permanente. Un exemplu menționat este purtarea insignei magnetice pentru perioade lungi de timp, ceea ce poate amplifica riscurile.

Magneții, o sursă de risc

Nu doar magneții de frigider reprezintă o sursă de risc. Telefoanele mobile, insignele magnetice și alte dispozitive electronice conțin aceleași tipuri de magneți puternici, din neodim, care pot avea efecte similare asupra dispozitivelor medicale.

Reprezentanții din domeniul medical subliniază că producătorii de astfel de produse ar trebui să informeze mai bine consumatorii despre posibilele riscuri. Totuși, specialiști precum June Davidson, de la Fundația Inimii din Marea Britanie, asigură că pacemakerele moderne sunt concepute să reziste la fluctuațiile magnetice și sunt supuse unor teste riguroase pentru a minimiza astfel de probleme.

În concluzie…

Deși magneții de frigider pot părea inofensivi, este important să înțelegem că anumite tipuri de magneți puternici pot prezenta riscuri reale pentru sănătate, în special pentru cei care depind de dispozitive medicale. Dacă aveți astfel de dispozitive, este recomandat să evitați contactul apropiat cu magneții puternici și să vă informați despre materialele din care sunt realizați. Pentru ceilalți, magneții pot rămâne o metodă creativă și practică de a decora frigiderul, fără griji majore.

Deputatul PNL Alexandru Muraru susţine că poziţia PSD de a lăsa simpatizanţii şi membrii de partid să hotărască singuri ce este mai bine pentru România la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie este „foarte problematică” şi pare că social-democraţii „s-au întors în anii ’90”.

„Foarte problematică. Pare că PSD s-a întors în anii ’90”, a afirmat Muraru, marţi, înainte de şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL care are loc la Palatul Parlamentului, informează Agerpres.

El a fost întrebat despre decizia PSD de a-i lăsa pe simpatizanţii şi membrii de partid să hotărască singuri ce este mai bine pentru România în data de 8 decembrie.

Alexandru Muraru a reiterat că PNL o susţine necondiţionat pe Elena Lasconi la prezidenţiale.

„Nu există dubii. (…) Partidul s-a poziţionat pentru susţinerea necondiţionată a doamnei Lasconi”, a spus el.

Declarația lui Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu a declarat luni că PSD şi-a asumat din nou să fie „un liant în societate şi un factor de echilibru” şi a decis să lase simpatizanţii şi membrii de partid să hotărască singuri ce este mai bine pentru România în data de 8 decembrie.

„Va trebui în perioada următoare să ne aşezăm la masă, de aceea am şi luat decizia că, indiferent ce voi spune eu, ce va spune un preşedinte de Consiliu judeţean PSD, un primar al PSD sau un membru de partid, oamenii vor decide singuri ce este mai bine pentru România pe data de 8 decembrie”, a afirmat Ciolacu, după şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD.

Preţurile petrolului au crescut marţi cu peste 1,5%, investitorii aşteptând decizia OPEC+ privind prelungirea reducerilor de producţie. În acelaşi timp, un armistiţiu fragil între Israel şi Hezbollah din Liban oferă un sprijin suplimentar pieţei, transmite Reuters, citat de news.ro.

Contractele futures Brent au crescut cu 1,16 dolari, sau cu 1,6%, ajungând la 72,99 dolari pe baril, în timp ce contractele West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 1,16 dolari, sau cu 1,7%, la 69,26 dolari pe baril.

OPEC+ analizează prelungirea reducerilor de producţie

Surse din cadrul OPEC+ au indicat că alianţa este pregătită să extindă reducerile actuale ale producţiei până la sfârşitul primului trimestru din 2024, în cadrul reuniunii de joi. Grupul, care reprezintă aproximativ jumătate din producţia mondială de petrol, intenţionează să reducă treptat aceste restricţii până în 2025.

Tensiuni în Orientul Mijlociu

Tensiunile dintre Israel şi Hezbollah continuă să genereze incertitudine. Israelul a avertizat că ar putea reveni la conflict dacă armistiţiul cu Hezbollah se prăbuşeşte, o ameninţare care vine după cele mai grave confruntări de la stabilirea armistiţiului, săptămâna trecută.

UBS consideră că aceste tensiuni, combinate cu posibilitatea extinderii reducerilor OPEC+, sunt factori care susţin creşterea preţurilor petrolului.

Perspectiva cererii globale

Cu toate acestea, cererea globală de petrol rămâne slabă, iar importurile de petrol ale Chinei ar putea atinge un vârf anul viitor, pe măsură ce cererea de combustibil pentru transport scade, conform analiştilor.

Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial, este aşteptată să reducă preţurile petrolului pentru cumpărătorii asiatici la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, spun traderii.

Un fost ministru belgian, Didier Reynders, un fost comisar european însărcinat cu Justiţia, a fost audiat de către poliţia belgiană marţi, iar domiciliul de la Bruxelles i-a fost percheziţionat în cadrul unei anchete cu privire la spălare de bani, relatează AFP, citat de news.ro.

O sursă apropiată ădosarului a confirmat AFP această informaţie, dezvăluită marţi seara de cotidianul Le Soir.

Această anchetă, care se desfăşoară sub autoritatea procurorului general al Bruxellesului, a fost deschisă în 2023, în urma unor denunţuri ale Celulei de Prelucrare a Informaţiilor Financiare şi Loteriei Naţionale, potrivit aceleiaţi surse.

Didier Reynders, în vârstă de 66 de ani, este suspectat de activităţi de spălare e bani prin intermediul cumpărării unor jocuri de noroc în perioada în care încă era ministru în Guvernul belgiabn.

Nicio sumă nu a fost făcută publică.

Ample percheziții

La două zile după ce şi-a încheiat mandatul la Comisia Europeană (CE), Didier Reynders a fost audiat de către poliţie, fără să fie privat de libertate, potrivit sursei apropiate dosarului.

”Au avut loc mai multe percheziţii”, inclusiv una la domiciliul său în comuna Uccle, la Bruxelles.

Le Soir dezvăluie că locuinţa acestuia de la ţară, în Valonia, a fost de asemenea percheziţionată.

Comisarul european însărcinat cu Justiţia în primu mandat al Ursulei von der Leyen (2019-2024), Didier Reynders avea între competenţe problema apărării statului de drept în Uniunea Europeană (UE).

Anterior, acest liberal francofon a fost, timp de 20 de ani, o figură a guvernelor belgiene, în care a ocupat mult timp postul de ministru al Finanţelor (1999-2011), după care a fost ministru de Externe (2011-2019).

În 2024 el a candidat din nou la o funcţie de comisar european desemnat de către Belgia, însă Partidul său, Mişcarea reformatoare (MR, liberal), a preferat-o în locul său pe Hadja Lahbib, în vârstă de 54 de ani, care era şefa diplomaţiei belgiene din iulie 2022, care a devenit la 1 decembrie comisarul europeran însărcinat cu Gestionarea Crizelor.