Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut aproape 13 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 3,72%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a crescut cu 94,70%, în comparaţie cu săptămâna anterioară.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 335,619 miliarde de lei, în perioada 2 – 6 septembrie 2024, în scădere de la 348,576 miliarde de lei, în perioada 26 – 30 august. Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 259,057 milioane de lei, în creştere faţă de valoarea de 133,056 milioane de lei, în săptămâna anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost joi, 5 septembrie, când s-a înregistrat un rulaj de 86,034 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, luni, 2 septembrie, cu o valoare a tranzacţiilor de 31,113 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 17.388,74 puncte

Acţiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacţii de 49,881 milioane de lei şi o creştere a preţului cu 0,42%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 42,014 milioane de lei (-4,00%) şi cele ale OMV Petrom, cu 38,380 milioane de lei (-4,90%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile UCM Reşiţa (8,09%), Romcab (4,08%) şi ale Bittnet Systems (+2,62%).

La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile TTS, cu un declin de 21,05%, urmate de cele ale Conted (-17,34%) şi ale Prebet (-15,71%).

Foştii internaţionali Gheorghe Hagi şi Ilie Dumitrescu au dezvelit, duminică, monumentul dedicat Generaţiei de Aur, amplasat în imediata vecinătate a Arenei Naţionale din Bucureşti, în sensul giratoriu de pe strada Maior Coravu.

Momentul dezvelirii monumentului sub forma unei porţi uriaşe care aminteşte de toate golurile marcate de Generaţia de Aur pentru naţionala de fotbal a României, a fost reprezentat de o minge şutată de Gheorghe Hagi spre pânza care acoperea sculptura realizată de Costin Ioniţă.

Printre cei prezenţi s-au numărat Hagi, Ilie Dumitrescu, Florin Răducioiu, Jean Vlădoiu, Gheorghe Popescu, Emil Săndoi, Dorin Mateuţ, Bogdan Stelea. La eveniment au participat şi membri ai familiilor foştilor fotbalişti Michael Klein, Cătălin Hîldan şi Daniel Prodan şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria acestora, relateaza agerpres.

“Toţi venim şi plecăm, important este să lăsăm anumite lucruri în viaţă. Pe teren eu cred că noi ne-am făcut datoria. Important este că s-a făcut performanţă, am fost un grup extraordinar, o generaţie crescută în anii ’80 la Luceafărul. Ne cunoaştem bine, am crescut împreună şi am făcut performanţă. Văd că lumea ne apreciază şi ăsta este un lucru extraordinar”, a afirmat Gheorghe Hagi în cadrul evenimentului.

Ilie Dumitrescu a precizat că regretă şi acum ratarea calificării în semifinala Cupei Mondiale din 1994 din SUA.

“Rămân cu regretul că nu am făcut mai mult pentru fotbalul românesc, am fost foarte aproape de a ajunge într-o semifinală contra Braziliei. Nu m-am gândit niciodată că o să ajungem aici. Au fost două momente speciale anul acesta pentru mine, retragerea, care a fost ceva de vis, să fiu alături de colegii mei pe cel mai important stadion din România, şi această zi care o să rămână în sufletul nostru. Suntem nişte exemple şi orice performanţă poate fi depăşită, ăsta este mesajul meu către generaţia actuală”, a declarat Dumitrescu.

Fostul atacant Florin Răducioiu speră ca monumentul dezvelit duminică să reprezinte o sursă de inspiraţiei pentru noua generaţie de fotbalişti români.

“Am patru goluri, dar ceea ce contează este faptul că acel turneu a fost momentul culminant al carierei mele. Sperăm că acest monument să fie şi o sursă de inspiraţie pentru următoarea generaţie. Suntem foarte fericiţi. Nu mă gândeam că se va ajunge să avem un monument, toţi se gândeau la vremea când Hagi a spus că trebuie să ni se facă statuie că este nebun, dar uitaţi că după 30 şi ceva de ani această afirmaţie a lui a devenit realitate. Acest monument este un tribut al unei generaţii extraordinare, care a adus glorie României pe scena internaţională”, a spus Florin Răducioiu.

Direcţia artistică a monumentului a fost coordonată de sculptorul Costin Ioniţă. Monumentul reproduce o poartă de fotbal supradimensionată, înaltă de 4 metri şi lată de 10 metri. Dimensiunea este aleasă în funcţie de raportul păstrat în raport cu spaţiul în care este amplasată, în capătul străzii Maior Coravu, în imediata vecinătate a Arenei Naţionale. Obiectul sculptural propus sugerează momentul când mingea intră în plasa porţii şi toţi suporterii explodează în extaz. Acest moment nu este singular ci multiplu, plasa fiind împinsă în mai multe locuri şi din mai multe direcţii modelând suprafaţa, dându-i viaţă, transformând-o dintr-o suprafaţă plată într-una organică plină de dinamism, ce ajunge la diferenţe de volume convexe şi concave de aproximativ 2,5 metri. La construcţia propriu-zisă a monumentului a lucrat o echipă de 10 oameni timp de aproape două luni, plus alte echipe ce au ajutat la completarea proiectului.

“Din primul moment când s-a pus în discuţie realizarea monumentului m-am gândit că trebuie găsită o formulă în care să fie redată performanţa întregii echipe, şi nu reproducerea figurativă a celor care au fost vedetele, marcatorii etc. Totuşi reuşita în fotbal se bazează pe goluri. De aici a plecat întreaga construcţie a ideii. Desigur, este figurată ideea porţii şi a plasei de fotbal în modul cel mai echilibrat şi plăcut vizual. Pentru că avem de-a face cu un obiect tridimensional ce trebuie să se echilibreze atât vizual, cât şi fizic, plasa este împinsă din ambele direcţii, atât din faţă cât şi din spate, acest lucru sugerând şi regula celor două reprize şi schimbarea porţilor adică şi a direcţiei de tragere către poartă. Monumentul este realizat din inoxul pentru poartă şi cortenul pentru plasă. Atât cortenul, cât şi inoxul înseamnă oţel, adică forţă, putere”, a explicat Costin Ioniţă, sculptorul monumentului.

Fiecare membru al Generaţiei de Aur va primi o copie în miniatură a monumentului care a fost dezvelit duminică.

Monumentul dedicat Generaţiei de Aur este realizat la iniţiativa Rusu+Borţun în parteneriat cu Monument FOR, cu sprijinul financiar al Superbet România. Ideea creativă îi aparţine lui Cătălin Rusu, iar direcţia artistică sculptorului Costin Ioniţă.

Un bărbat în vârstă de 47 ani, aflat într-un scaun cu rotile, a fost accidentat pe o stradă din municipiul Piatra-Neamţ de un şofer care apoi a fugit de la faţa locului, a informat, duminică, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Neamţ.

“În timp ce un autoturism se deplasa pe strada Baltagului din Piatra-Neamţ, nu s-ar fi asigurat la efectuarea manevrei de mers înapoi şi ar fi acroşat un bărbat de 47 ani, care se deplasa pe partea carosabilă aflându-se într-un scaun cu rotile, după care şi-ar fi continuat deplasarea părăsind locul producerii accidentului. În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a bărbatului de 47 ani, care a fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ pentru investigaţii suplimentare”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, inspectorul Ramona Ciofu, potrivit Mediafax.

În urma investigaţiilor efectuate de poliţişti a fost identificat şoferul care a comis accidentul, un bărbat în vârstă de 56 ani, din Piatra-Neamţ.

Acesta a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind negativ.

Poliţiştii continuă cercetările într-un dosar deschis pentru vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei.

Diplomaţia sudaneză a denunţat un raport recent al unor experţi ai ONU care solicită desfăşurarea unei forţe “imparţiale” de protecţie a civililor, descriind Consiliul pentru Drepturile Omului ca fiind un “organism politic şi ilegal”, relatează France Presse.

“Guvernul sudanez respinge în întregime recomandările misiunii”, a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat emis sâmbătă seara, descriindu-le ca fiind o “încălcare flagrantă a mandatului său”.

Solicitând “desfăşurarea imediată” a unei forţe “independente şi imparţiale” pentru a proteja populaţia civilă, experţii ONU au declarat vineri că în Sudan au fost comise “crime de război şi crime împotriva umanităţii”.

Războiul, care a ucis zeci de mii de oameni, a izbucnit în aprilie 2023 între armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan şi forţele paramilitare de sprijin rapid (FSR), conduse de fostul său adjunct Mohamed Hamdan Daglo.

“Protecţia civililor rămâne o prioritate pentru guvernul sudanez”, a transmis Ministerul de Externe, acuzând “miliţiile că vizează sistematic civilii şi instituţiile civile”.

Ministerul a adăugat că “rolul” Consiliului pentru Drepturile Omului ar trebui să fie acela de a “sprijini procesul naţional, şi nu de a încerca să impună un mecanism extern diferit”, respingând apelul experţilor pentru un embargo asupra armelor.

Publicarea acestui raport cu câteva zile înainte de o sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului “este o demonstraţie a lipsei de profesionalism şi de independenţă a comisiei şi confirmă că este vorba de un organism politic şi ilegal”, a spus sursa.

Războiul, care a provocat strămutarea a peste 10 milioane de oameni, în special în ţările vecine, a provocat şi o criză umanitară foarte gravă, conform ONU.

„Asta este”, a declarat Marcel Ciolacu după ce cel puțin două drone rusești au încălcat spațiul aerian al României și este posibil ca una să se fi prăbușit pe teritoriul românesc. Atacurile vor continua pentru că Ucraina va începe iar să exporte cereale, a spus premierul.

„Am vorbit azi noapte cu ministrul (Apărării), am vorbit și azi dimineață cu domnul ministru, la cafea, cum era normal“, a spus Marcel Ciolacu potrivit imaginilor difuzate de Digi 24.

„Nu au fost probleme deosebite pe teren, (atacurile) vor continua, pentru că urmează iar exporturi de grâne. Asta este, noi avem un război lângă granița cu România”, a adăugat premieru.

Elena Lasconi, președinta USR și candidata partidului la prezidențiale, i-a criticat dur duminică pe premierul Marcel Ciolacu și pe liderul liberal Nicolae Ciucă, dar și pe președintele Klaus Iohannis.

„În primăvară, șeful Armatei ne cerea să modificăm legislația pentru a putea doborî dronele care intră pe teritoriul nostru. Domnule Ciolacu, aveți 60% din Parlament, faceți ceva? Generalul Ciucă are vreun cuvânt de spus sau nu-l lasă șeful lui, Klaus Iohannis?”, a declarat ea.

Reacțiile au venit după ce Ucraina a spus azi-noapte că drone Shahed rusești au trecut prin spațiul aerian românesc. MApN a confirmat informația, spunând că există și o „probabilitate de impact” în apropiere de Periprava.

Bucureștiul a reacționat oficial prin Ministerul Afacerilor Externe, care a cerut respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi a reiterat condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe fostul ministru al producţiei de armament Oleksandr Kamîşin în funcţia de consilier extern pentru probleme strategice, potrivit unui decret publicat pe site-ul prezidenţial. Săptămâna trecut Kamîșin demisionase din Guvern, asta pentru că Volodimir Zelenski a cerut o amplă remaniere guvernamentală, informează News.ro.

Oleksandr Kamîşin, care a fost ministru al industriilor strategice şi a supervizat producţia de armament, a demisionat săptămâna trecută ca parte a unei remanieri a guvernului ucrainean într-un moment critic al războiului cu Rusia.

Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de „energie nouă” şi a ordonat cea mai mare remaniere guvernamentală de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Nouă miniștri noi în Ucraina

Parlamentul ucrainean a votat zilele trecute numirea a nouă noi miniştri, inclusiv ministrul de externe şi doi viceprim-miniştri.

Duminică, Zelenski a luat mai multe măsuri pentru a-şi reseta echipa şi a publicat mai multe decrete privind noile numiri din biroul său.

„Voi continua să lucrez pentru industria noastră de apărare”, a declarat Kamîşin pe Telegram la scurt timp după numirea sa. El a spus că se va ocupa şi de alte direcţii de importanţă strategică, dar nu a dat detalii.

În mandatul lui Kamîşin, producţia internă de arme a Ucrainei a crescut în mod semnificativ în contextul luptelor. El a fost o forţă motrice în eforturile de a aduce mai multă finanţare, experienţă şi tehnologii occidentale în industria ucraineană de producţie de arme. În vârstă de 40 de ani, cu o aparenţă nonconformistă, Kamîşin este considerat un politician în ascensiune.

El a fost numit ministru în martie 2023, după ce, în primul an de la invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina, şi-a conturat o imagine de manager eficient al căilor ferate naţionale, o arteră logistică vitală atât pentru civili, cât şi pentru armată. De când a preluat conducerea producţiei de apărare, Ucraina a produs mii de drone cu rază lungă de acţiune pentru a ataca Rusia. Luna trecută, Zelenski a anunţat că Kievul a folosit pentru prima dată o nouă „rachetă-dronă” şi a testat, de asemenea, o nouă rachetă balistică.

Zelenski l-a numit, de asemenea, pe Viktor Mîkita, guvernatorul regiunii occidentale Zakarpattia, în funcţia de adjunct al şefului biroului său pentru supravegherea regiunilor. Mîkita a declarat că una dintre sarcinile sale cheie va fi să asigure activitatea eficientă a administraţiilor militare din regiuni şi să dezvolte comunicarea şi încrederea între autorităţi, comunităţile locale şi întreprinderi.