Deși mulți șoferi și pasageri consideră că locul cel mai sigur într-o mașină, în caz de accident, este în față, realitatea este diferită. Se presupune adesea că scaunele din față sunt cele mai protejate datorită airbag-urilor, însă acest lucru nu este întotdeauna adevărat, potrivit Gândul.

Specialiștii afirmă că bancheta din spate este locul cel mai sigur din mașină. Cercetările arată că partea din mijloc a banchetei oferă cel mai mare grad de protecție, deoarece pasagerul este situat la cea mai mare distanță față de orice alt punct din cabină cu care ar putea intra în contact în cazul unui accident.

În 2024, România continuă să fie țara europeană cu cele mai multe decese în accidente rutiere. Anul trecut, s-au înregistrat 86 de victime la 1.000.000 de locuitori. Printre principalele cauze ale accidentelor grave pe drumurile din România se numără indisciplina pietonilor, viteza excesivă și încălcarea regulilor de către bicicliști.

Pasagerii care stau pe bancheta din spate au cu 25-29% mai multe șanse de supraviețuire.

Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite la începutul anilor 2000 și citat de Newsweek, pasagerii care se află în mijlocul banchetei din spate au cele mai mari șanse de a scăpa nevătămați, întrucât au fost analizate zeci de mii de accidente rutiere fatale.

Ei trebuie să fie echipați cu centura de siguranță în trei puncte și să utilizeze scaune similare celor din față, pentru a asigura o fixare corectă a bazinului. Din acest motiv, specialiștii recomandă poziția centrală a banchetei din spate ca fiind cea mai sigură pentru amplasarea scaunului pentru copii. Al doilea loc ca siguranță este cel din spatele pasagerului, urmat de cel din spatele șoferului.

Pasagerii din al doilea rând au șanse de supraviețuire cu 29% mai mari decât cei din față, iar cei care se află pe scaunul din mijlocul banchetei beneficiază de șanse de supraviețuire cu 25% mai mari decât pasagerii sau șoferul care ocupă locurile din față.

Christopher Benjamin, actor legendar cunoscut pentru multiplele sale apariții în serialul Doctor Who, s-a stins din viață la vârsta de 90 de ani, la doar câteva zile după ce și-a sărbătorit ziua de naștere.

Decesul a survenit pe 10 ianuarie, conform anunțului făcut de familia sa, anunță luni Daily Mail, potrivit Mediafax.

În cariera sa impresionantă de șapte decenii, Benjamin a jucat trei roluri diferite în Doctor Who, alături de Tom Baker, Jon Pertwee și David Tennant.

Cel mai memorabil rol al său a fost Henry Gordon Jago, personaj pe care l-a interpretat pentru prima dată în 1977, în episodul „Talons of Weng-Chiang”, și pe care l-a reluat ulterior în numeroase producții audio, inclusiv în propria serie spin-off „Jago & Litefoot” (2010-2021).

Actor de școală veche, după cum îl descrie familia, Benjamin a excelat atât pe scenă, cât și în radio, televiziune și film. Una dintre ultimele sale apariții memorabile a fost rolul Falstaff în producția „The Merry Wives of Windsor” de la Globe Theatre în 2010. De-a lungul carierei, a apărut în numeroase producții celebre precum „The Avengers”, „The Prisoner”, „The Forsythe Saga” și „Pride and Prejudice” (1995).

Christopher Benjamin lasă în urmă soția, Anna Fox, cu care a fost căsătorit timp de 65 de ani, trei copii – Kate, Sebastian și Emilia, trei nepoți – Bertie, Madeleine și Sam, precum și pe câinele său iubit, Minnie.

Elon Musk, CEO-ul Tesla, a stârnit o mulțime de indignări online după ce a făcut un gest „ciudat” în timpul discursului său de luni de la Capitol One Arena pentru a sărbători inaugurarea mandatului președintelui Donald Trump.

După ce a devenit extrem de entuziasmat de perspectiva aterizării unui om pe Marte și a plantării unui steag american, proprietarul X s-a bătut cu pumnul în piept și a îndreptat drațul într-o mișcare unghiulară spre cer, care a semănat cu salutul nazist. De asemenea, el s-a întors cu spatele la public și a repetat gestul spre spatele scenei.

„Ovație în picioare pentru Elon Musk. De departe cea mai entuziasmată primire a zilei”, a notat Erin Burnett, prezentatoarea CNN. „L-ați văzut ieșind cu acel salut ciudat”.

„A fost ciudat”, a reiterat Burnett, subliniind că vor arăta telespectatorilor o captură de ecran a momentului.

Având în vedere spectacolul ciudat și asemănările cu o anumită altă mișcare controversată a mâinii, nu a durat mult până când criticii miliardarului care îl susține pe Trump și șeful DOGE au exclamat online ce credeau ei că face cel mai bogat om din lume în acel moment.

„Da, Elon a dat un Sieg Heil”, a postat un utilizator pe Bluesky, în timp ce alții l-au acuzat că a dat un «salut nazist».

„Noul nostru copreședinte Elon Musk face un salut nazist în prima zi a președinției Trump”, a scris pe Twitter strategul democrat Sawyer Hackett, în timp ce distribuia un clip cu gestul.

În același timp, în timp ce liberalii și detractorii MAGA au inundat rețelele sociale cu videoclipuri cu salutul provocator al lui Musk către mulțime, nu a existat nimic în discursul entuziast pro-Trump al lui Musk care să facă referire în mod explicit la fascism și nazism – și este aproape sigur că magnatul tehnologiei ar nega că a făcut acest gest.

Într-adevăr, mulți alți observatori au sugerat că Musk făcea în schimb un „salut roman” pe care soldații din imperiul antic îl foloseau pentru a-și saluta comandanții în semn de respect și loialitate. Cu toate acestea, salutul roman a fost ulterior adoptat în anumite forme de statele fasciste – inclusiv de Germania nazistă, după cum au remarcat unii.

Pe de altă parte, susținătorii miliardarului au insistat că Musk a fost denaturat și scos din context.

„Elon Musk era încântat și și-a întins mâna către mulțime. Fiecare om de stânga va încerca să caracterizeze acest lucru drept un salut nazist”, a scris un utilizator X, în timp ce un altul a cerut «Community Notes» să se implice și să sublinieze că el doar «își întindea inima către mulțime».

„Ca o persoană cu un istoric puternic de a-l critica pe Elon Musk, mă simt extrem de încrezător afirmând că acest lucru nu a fost un salut nazist. Elon Musk este un prieten al evreilor”, a insistat Batya Ungar-Sargon, editor de opinie la Newsweek. „Acesta este un om cu Asperger care își aruncă exuberant inima în mulțime. Nu trebuie să inventăm indignarea”.

Echipa italiană Como a învins luni seara, pe teren propriu, scor 4-1, gruparea Udinese, în etapa a 21-a din Serie A, potrivit news.ro

Gazdele au înscris încă din minutul 5, prin  Diao, care a înscris sub bara transversală. Tot Diao a şutat periculos în minutul 17, însă portarul român al lui Udinese, Răzvan Sava, a fost la post. Sava a fost însă învins în minutul 44 de Strefezza şi Como a intrat cu avantaj de două goluri la pauză. În partea secundă Payero a redus din diferenţă pentru Udinese, în minutul 50, iar Como a rămas în zece după eliminarea lui Edoardo Goldaniga, în minutul 57. Oaspeţii au avut şi ei un jucător eliminat, pe Solet, în minutul 63, şi astfel s-a restabilit echilibrul pe teren. Al treilea gol al gazdelor a fost de fapt un autogol, înscris în propria poartă de Bijol, în minutul 78, iar Paz a stabilit scorul final, în minutul 90. Como s-a impus cu 4-1 într-un meci în care Răzvan Sava a fost integralist pentru Udinese.

În clasament, Udinese e pe locul 10, cu 26 de puncte, în timp ce Como a urcat pe 13, cu 22 de puncte.

„Lumea occidentală are acum un preşedinte patriot, pro-pace, anti-migraţie şi pro-familie care preia puterea la Washington, iar în câteva ore chiar şi soarele va străluci diferit deasupra Bruxelles-ului”, a spus luni premierul ungar Viktor Orban despre inaugurarea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, relatează agenţiile MTI şi Reuters, potrivit Agerpres.

„Un nou preşedinte în America, un mare grup patriotic la Bruxelles, mare entuziasm, patrioţi care-şi iubesc ţara; deci, marele atac poate începe: lansez prin aceasta a doua fază a operaţiunii menite să ocupe Bruxelles-ul !”, a clamat premierul conservator ungar, într-un discurs la Budapesta pe tema rezultatelor preşedinţiei ungare a Consiliului UE.

Perioada următoare va intra în cărţile de istorie drept „una în care Donald Trump şi patrioţii europeni au reînceput reconstrucţia lumii occidentale”, crede Viktor Orban. Lumea este martoră la „ascensiunea Estului, a Asiei, iar ordinea globală creată şi dominată de anglo-saxoni s-a terminat”, şi principalele centre de putere mondiale sunt într-un proces de construire a unor noi cadre economice, politice şi culturale „în care vom trăi probabil decenii la rând”, anticipează el.

În acest timp, observă Orban, „Bruxelles-ul este singurul centru de putere unde nu sunt interesaţi de schimbările în politicile globale şi de efectele asupra noastră”, iar actualii lideri europeni au izolat Uniunea Europeană (UE), „care ar putea deveni perdantul absolut al noii ordini mondiale” şi, în plus, este incapabilă să garanteze pacea şi securitatea în Europa şi în vecinătatea sa imediată, nu poate asigura bunăstarea, nici să oprească migraţia ilegală sau să poată oferi o perspectivă agriculturii europene.

Dar birocraţii de Bruxelles nu pot fi convinşi, iar, în timp ce „UE cunoaşte eşec după eşec, instituţiile de la Bruxelles devin tot mai puternice şi încearcă să obţină noi puteri”, a mai remarcat Orban. „La Bruxelles ei nu cred absolut deloc că EU este bolnavă; ei cred că UE funcţionează aşa cum trebuie, întrucât acolo obiectivul integrării europene este integrarea în sine, adică să fie construită o birocraţie care să domnească peste statele naţionale”, a explicat el.

„Noi, Ungaria, suntem în opoziţie cu regimul de la Bruxelles”, unde conduce „o oligarhie stângist-liberală”, a indicat premierul naţionalist ungar, care crede că „tratamentul care să vindece UE” necesită schimbare ce poate fi obţinută „prin mijloace politice, din exterior, şi intrând în conflict cu Bruxelles-ul”.

Viktor Orban susţine totuşi că, în pofida ameninţărilor lui Trump cu impunerea de taxe vamale, revenirea acestuia la putere prefigurează o „epocă de aur” pentru relaţiile dintre SUA şi UE.

Temperaturile blânde din luna ianuarie şi lipsa unui strat consistent de zăpadă au determinat în unele zone apariţia ghioceilor, specialiştii atrăgând atenţia că în situaţia unor schimbări climatice cu fenomene care să persiste în timp, planta s-ar putea să nu mai fie considerată un vestitor al primăverii.

În curţile din mediul rural, de câteva zile au început să îşi facă apariţia florile mici, în formă de clopot, cu petale delicate albe suspendate pe tulpini subţiri, cu frunze de culoarea verde crud. Ghioceii, care de obicei apar la finalul lunii februarie, debutul lunii martie, prevestind venirea primăverii, au înflorit în acest an în prima jumătate a lunii ianuarie. Potrivit specialiştilor Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale (BRGV) Buzău, motivul pentru care plantele au înflorit mai devreme poate fi explicat printr-o dereglare generată de încălzirea vremii.

„Temperaturile au fost ridicate şi au plecat în vegetaţie. Rezistă bine la temperaturi scăzute, dar au înflorit prematur pe motiv că temperaturile au fost ridicate. În mod normal înfloresc din martie, este luna lor în calendarul nostru vechi, dar ca urmare a temperaturilor şi lipsei zăpezii au răsărit. Trebuiau să fie în faza de repaus ca majoritatea plantelor, oarecum calendarul lor, fenofazele lor s-au dereglat. Acum fazele acestea de repaus, încolţire, creştere, înflorire s-au dereglat, pentru că anotimpurile acestea nu mai sunt bine delimitate”, a declarat pentru AGERPRES directorul BRGV, Costel Vînătoru.

În situaţia în care schimbările climatice şi temperaturile ridicate vor deveni o constantă a iernii, ghioceii ar putea să nu mai fie consideraţi vestitori au primăverii. „Este o specie ameninţată oarecum de schimbările climatice. Ar putea să nu mai fie un reper ca altădată, când ne orientam după plante. Venirea primăverii era prevestită de comportamentul plantelor iar ghioceii erau văzuţi ca vestitori ai primăverii, dar acum suntem în ianuarie şi nu ştim ce vesteşte, venirea îngheţului sau venirea primăverii”, a precizat directorul BRGV.

Ghioceii sunt adesea cultivaţi în grădini şi parcuri ca flori ornamentale şi sunt îndrăgiţi pentru farmecul lor deosebit.