Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat ca ceea ce s-a întâmplat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe domeniul Culturii este „un pic de sabotaj la adresa identităţii naţionale sau dacă nu o neglijenţă crasă cu privire la identitatea naţională”.

„O prioritate la care ţin foarte mult este aceea de a găsi resurse şi de a investi în patrimoniul construit. Ce s-a întâmplat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe domeniul Culturii, mie mi se pare un pic de sabotaj la adresa identităţii naţionale sau dacă nu o neglijenţă crasă cu privire la identitatea naţională.

Aşa am perceput eu, pentru că ştiţi că în calitate de ministru al Muncii a trebuit să gestionez partea de PNRR pe Ministerul Muncii. Şi acolo m-am preocupat să fie două componente: una de reformă de care aveam nevoie pentru marile sisteme publice din România şi alta de investiţii, pentru că o dată la nu ştiu câţi ani ai ocazia să atragi fonduri europene pentru nişte investiţii care să rămână şi să îmbunătăţească servicii adresate oamenilor„, a afirmat Turcan, într-o emisiune la Digi24.

Ministrul Culturii a precizat că în PNRR se regăseau doar patru programe care urmau să fie finanţate, niciunul de investiţii în infrastructura de patrimoniu.

„M-am aşteptat, venind la Cultură, să găsesc acelaşi lucru: programe de investiţii în patrimoniu construit, în infrastructura culturală a României, pe care să le simţi o dată pentru 10 ani, sau 20 de ani de acum înainte. Singurele lucruri pe care le-am găsit în PNRR au fost următoarele: două programe de acces la cultură – importante, importante – astfel încât în mediul urban mediu, mic şi rural să creşti accesul la cultură prin nişte vouchere pe care le accesează fie ong-urile, fie şcolile.

Proiecte bune, sprijin pentru creşterea accesului la cultură. Mai exista o linie de finanţare pentru digitalizarea producţiei cinematografice – bună, necesară – şi mai exista un mare proiect de investiţii prin care să facem un Centru de analiză a materialelor reciclate în urma demolărilor clădirilor monument istoric. Un obiectiv bun. Dar vă întreb ce facem cu clădirile de patrimoniu care, multe dintre ele, sunt pe punctul de a se dărâma? În loc să le punem în valoare, să le creştem atractivitatea….„, a explicat ministrul Turcan.

Ea a arătat că „mai există o singură linie de proiecte culturale în infrastructura de patrimoniu, dar e gestionată de MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – n.r.), nu de Ministerul Culturii„.

„Asta a fost situaţia. Aşa au gândit unii Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Eu mă îndepărtez de această abordare şi m-aş fi folosit de PNRR să investesc în infrastructura de patrimoniu. O să găsim soluţii pentru că am luat la puricat Codul Fiscal şi fie sunt nişte articole care nu sunt aplicate, care puteau să optimizeze veniturile la Ministerul Culturii, fie unele care pot fi folosite pentru a aduce venituri şi vom lansa un program de investiţii în infrastructura de patrimoniu a României şi lucrul acesta se va vedea„, a precizat Raluca Turcan.

Ea a menţionat că Ministerul Culturii mai are o axă de finanţare foarte importantă în patrimoniul construit, care se derulează prin Unitatea de Management a Proiectelor, o subunitate a ministerului, care, pe un acord cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei face investiţii importante în România.

Întrebată cât investeşte statul român în cultură în comparaţie cu alte ţări europene din jur, precum Bulgaria, Ungaria, Raluca Turcan a arătat că bugetul actual al Ministerului Culturii este de 0,08% din PIB. „Cred că este penultimul buget pentru Cultură din rândul statelor europene„, a punctat ministrul Raluca Turcan, conform agerpres.ro.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a vorbit despre ziua limbii române la Universitatea de Stat din Republica Moldova.

Raluca Turcan a afirmat că limba română, pe care o sărbătorim astăzi pe ambele maluri ale Prutului, ne oferă ocazia să arătăm lumii aprecierea noastră pentru cei care au contribuit direct, cu sacrificii, cu determinare şi profesionalism, la promovarea bogăţiei culturale comune.

”Să arătăm lumii aprecierea noastră pentru oamenii care au contribuit la promovarea bogăţiei culturale comune”

„Este o onoare şi o bucurie imensă să mă aflu la Universitatea de Stat din Moldova în această zi deosebită, ziua limbii române în România şi Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât anul acesta a fost reafirmată ca limbă oficială în Republica Moldova. Această zi ne oferă ocazia să arătăm lumii aprecierea noastră pentru oamenii care au contribuit direct, cu sacrificii, cu determinare şi profesionalism la promovarea bogăţiei culturale comune. Am depus, împreună cu delegaţia Romaniei şi omologii noştri, un omagiu moştenirii marelui poet Mihai Eminescu, ale cărui versuri ne răsună în inimă la unison”, afirmă Raluca Turcan.

Ea subliniază că identitatea comună a rezistat vremurilor dificile, indiferent de provocările istorice, indiferent de greutăţile pe care le-a traversat poporul român, graţie oamenilor curajoşi si demni care s-au dedicat trup şi suflet păstrării limbii române şi promovării valorilor culturale europene.

„Limba română este patria mea”, spunea marele poet Nichita Stănescu.

”„Limba română este patria mea”, spunea marele poet Nichita Stănescu. Limba română, pe care o sărbătorim astăzi pe ambele maluri ale Prutului, ne oferă ocazia să arătăm lumii aprecierea noastră pentru oamenii care au contribuit direct, cu sacrificii, cu determinare şi profesionalism la promovarea bogăţiei culturale comune. Împreună, mulţumim astăzi celor care s-au luptat şi au reuşit să promoveze aceste valori şi promitem să rămânem cu toţii la fel de determinaţi şi dedicaţi valorilor noastre culturale şi limbii române”, conchide ministrul, conform news.ro.