Un român ar putea paraliza activitatea companiei aeriene ungare Wizz Air, dacă nu va primi cei peste 30.000 de euro cu titlul de daune, așa cum a stabilit instanța. Acesta spune că ar putea executa silit compania, lucru care ar duce la sechestrarea la sol a unui avion.

Un avocat din Oradea a obținut o victorie definitivă în instanță împotriva companiei aeriene Wizz Air, care a fost obligată să plătească daune totale de 30.600 de euro după ce a lăsat o familie blocată în Spania, fără asistență, în timpul unei vacanțe. Tribunalul Alba a confirmat parțial o sentință anterioară, stabilind că familia Ursuța a fost supusă unei experiențe traumatizante din cauza anulării zborului de întoarcere și a lipsei de suport din partea operatorului aerian.

O vacanță compromisă

Incidentul a avut loc la începutul anului 2021, când Mircea Ursuța, soția sa, copilul lor de trei ani și soacra au plecat într-o vacanță la Madrid, planificată încă din toamna anului 2020. Zborurile, achiziționate în avans, includeau o cursă Sibiu-Madrid pe 28 decembrie 2020 și întoarcerea pe 8 ianuarie 2021. Cu toate acestea, în ziua zborului de întoarcere, aeroportul din Madrid a fost închis din cauza unei furtuni de zăpadă.

Familia Ursuța a aflat despre anularea cursei de la angajații aeroportului, deoarece Wizz Air nu avea reprezentanți locali pe aeroportul din Madrid. După o noapte petrecută în aeroport, speranțele lor s-au năruit din nou când următoarea cursă spre România a aterizat la Barcelona, nu la Madrid. În lipsa altor opțiuni, familia a fost nevoită să își găsească cazare temporară.

Cinci zile de haos

Compania aeriană nu a oferit asistență pe durata următoarelor cinci zile, timp în care familia Ursuța a încercat să găsească un zbor alternativ. Informațiile disponibile pe site-ul Wizz Air erau fie contradictorii, fie incorecte, iar sesizările trimise operatorului au rămas fără răspuns sau au fost gestionate de roboți automatizați, care le oferea familiei Ursuța doar Sandviciuri și băuturi și nicio soluție. În cele din urmă, familia a reușit să se îmbarce pe un zbor spre Budapesta, abia după cinci zile, însă experiența a lăsat urme adânci.

Mircea Ursuța a deschis un proces împotriva Wizz Air la începutul anului 2022, invocând legislația europeană care protejează drepturile pasagerilor. Printre altele, aceasta prevede obligația companiilor aeriene de a oferi compensații financiare pentru zborurile anulate și de a asigura asistență în situații de criză.

În primă instanță, Judecătoria Alba Iulia a stabilit despăgubiri de 40.000 de euro, însă Tribunalul Alba, în urma apelului, a redus suma la 29.000 de euro pentru daune morale, plus 1.600 de euro compensații materiale. Decizia finală obligă Wizz Air să plătească sumele respective către fiecare membru al familiei, precum și 5.000 de lei pentru cheltuielile de judecată.

Sentința pronunțată miercuri de Tribunalul Alba este definitivă și executorie, Wizz Air fiind obligată să achite daunele stabilite de judecători. „Dacă nu o va face de bună voie, voi cere executarea silită a Wizz Air, care poate merge până la sechestrarea unui avion la sol”, a declarat BIHOREANUL Mircea Ursuța, care se așteaptă, totuși, ca firma ungară să achite sumele stabilite de justiția din România.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, joi, că ar putea avea loc restructurări „semnificative” de personal în sistemul bugetar, dacă nu se va pune în practică o reformă fiscală „consistentă”.

„Dacă nu facem o reformă consistentă în plan fiscal şi rămânem ancoraţi în acelaşi scenariu. Singurul drum de urmat pentru cei din sectorul public este acela al unor restructurări semnificative de personal. Avem această problemă, a unor angajamente clar asumate pe relaţia cu Comisia Europeană”, a spus Dumitru Costin, la lansarea studiului „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări”

Potrivit studiului BNS, realizat şi prezentat de Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi de Laura Braşoveanu, profesor universitar la ASE Bucureşti, Pilonul III (noua lege a salarizării Reforma 7 din Planul Bugetar Naţional) ar avea ca rezultat reducerea cheltuielilor cu personalul de la 9,3% din PIB la 8,9% din PIB în 2025 şi la 8,3% din PIB în 2031. De asemenea, se va avea în vedere revizuirea coeficienţilor de ierarhizare pentru familiile ocupaţionale, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală, limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază (în prezent 30%, aplicat când la salariul de bază, când la fondul întreg de salarii al instituţiei publice).

Preşedintele BNS a mai afirmat că „s-a ajuns la cel mai înalt nivel de angajare de persoane ocupate în administraţia publică” şi că există o mare problemă în ceea ce priveşte „structura lucrătorilor”.

„În ultima lună şi jumătate am avut ocazia să interacţionez cu una dintre cele mai bogate administraţii publice din România. Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică”, a arătat Dumitru Costin.

El a menţionat că în zona administraţiei publice sunt excese „atât în ocupare, cât şi în salarizare”. Conform liderului sindical, există în sistemul bugetar deficite cronice de forţă de muncă, acesta oferind ca exemplu administraţia penitenciarelor.

„Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe în care, pentru corectarea lor, vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari investiţiilor în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar”, a spus Costin.

El a menţionat că noul guvern trebuie să facă o analiză împreună cu sindicatele şi „să taie de acolo de unde trebuie tăiat”.

Potrivit liderului BNS, trebuie implementată o reformă fiscală pentru că, altfel, „banii care ar trebui să ajungă ca şi venituri bugetare se duc în alte buzunare şi vom rămâne impasibili la această problemă cronică a economiei româneşti”.

Dumitru Costin a mai afirmat că sunt „probleme cu salariile în plată, încadrarea unor salariaţi din sectorul public”. „Proiectul de lege al salarizării există. Este finalizat, dar n-a fost băgat în coaliţie. Această lege ar trebui în primul rând să facă unele corecţii pentru un număr semnificativ de persoane, dar care ar însemna creşteri de anvelopă salarială. Pe lângă aceasta, ar trebui făcute corecţii în interiorul macro sistemului, pentru că au apărut din haosul generat de ultima lege de salarizare în sectorul public, şi alte dezechilibre care au dus la zeci de mii de procese. Nu trebuie uitat că Guvernul a blocat, cu multă vreme în urmă, printr-o ordonanţă, o multitudine de procese în instanţele de judecată”, a precizat Costin.

Blocul Naţional Sindical a lansat joi studiul „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări”. Reforma salarizării, introdusă în PNRR ca obiectiv strategic, urmăreşte să elimine discrepanţele salariale, să restabilească ierarhiile funcţiilor şi să asigure o politică salarială echitabilă şi sustenabilă, conform BNS.

Executivul a aprobat joi, prin ordonanţă de urgenţă, asigurarea continuităţii facilităţilor de transport pentru anumite categorii sociale vulnerabile, inclusiv veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, precum şi pensionarii, prin prelungirea actualului mecanism de acordare până la data de 31 decembrie 2025.

„Prorogarea este necesară pentru a permite instituţiilor responsabile să asigure continuitatea emiterii şi gestionării documentelor de călătorie şi să evite dificultăţile logistice şi tehnice care ar putea apărea dacă termenele actuale nu ar fi extinse. De asemenea, întreruperea acestor facilităţi de transport ar afecta direct calitatea vieţii acestor persoane, în special pentru categoriile cu mobilitate redusă şi resurse financiare limitate”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Somalia și Etiopia au convenit asupra unei declarații comune pentru a rezolva disputa lor privind regiunea separatistă Somaliland și presiunea Etiopiei pentru accesul pe mare, a anunțat președintele turc, Recep Tayyip Erdogan.

Vorbind într-o conferință de presă comună la Ankara, Erdogan a mulțumit președintelui somalez Hassan Sheikh Mohamud și premierului etiopian Abiy Ahmed pentru „reconcilierea lor istorică”. Erdogan îi ținea de mână în cadrul conferinței de presă, după cum se vede pe imagini, un gest simbolic făcut de liderul de la Ankara.

Erdogan a spus că speră că acordul va fi „primul pas către un nou început bazat pe pace și cooperare între Somalia și Etiopia” și va asigura în cele din urmă că Etiopia – cea mai populată țară fără ieșire la mare din lume – va obține acces la mare. „Cred că odată cu întâlnirea de astăzi, în special cu cererile Etiopiei de a accesa marea, fratele meu, șeicul Mohamud, va oferi sprijinul necesar pentru accesul la mare”, a spus liderul turc. „Această declarație comună se concentrează pe viitor, nu pe trecut, și înregistrează principiile pe care aceste două țări prietene, care sunt foarte importante pentru noi, le vor construi de acum înainte”, a spus Erdogan mai târziu într-o postare pe rețelele de socializare.

Somali Cumhurbaşkanı Hasan Şeyh Mahmud ve Etiyopya Başbakanı Abiy Ahmed’i ülkemizde ağırlamaktan büyük bir memnuniyet duydum. ????????????????????????

Somali ve Etiyopya’nın ülkemize duyduğu güven neticesinde, yaklaşık 8 ay önce başlattığımız Ankara Süreci’nde bu akşam önemli bir aşamaya geldik.… pic.twitter.com/AhYmDKjsH4 — Recep Tayyip Erdoğan (@RTErdogan) December 11, 2024

Premierul etiopian Abiy și președintele somalez Mohamud au sosit la Ankara miercuri pentru discuții, care au fost cele mai recente după două întâlniri anterioare care au făcut puține progrese, relatează Al Jazeera

Potrivit textului acordului publicat de Turcia, părțile au convenit „să lase în urmă diferențele de opinie și problemele controversate și să avanseze cu hotărâre în cooperarea către prosperitatea comună”.

Ce spun cele două părți implicate în conflict

Vorbind alături de Erdogan, remarcile sale, traduse în turcă, etiopianul Abiy a spus: „Am abordat neînțelegerile care au avut loc în ultimul an. Dorința Etiopiei de a avea acces sigur la mare este o aventură pașnică și va aduce beneficii vecinilor noștri, este o aventură care trebuie văzută în spiritul cooperării, nu al suspiciunii”, a spus el.

Liderul somalez, ale cărui remarci au fost, de asemenea, traduse, a declarat că acordul a „pus capăt diferențelor lor” și că națiunea sa este „gata să lucreze cu conducerea etiopiană și poporul etiopian”. Turcia a mediat între cele două țări din iulie, conducând discuții menite să rezolve diferențele lor.

De la ce a început scandalul între Somalia și Etiopia

Cele două țări vecine din Cornul Africii au înregistrat o escaladare a tensiunilor de când Etiopia a încheiat un acord în ianuarie cu regiunea separatistă Somaliland din Somalia pentru a închiria o porțiune de coastă pentru un port etiopian și o bază militară în schimbul recunoașterii diplomatice, deși acest lucru nu a fost niciodată confirmat de Addis Abeba.

Mișcarea a provocat o dispută diplomatică și militară acerbă cu Somalia, care a catalogat acordul drept o încălcare a suveranității sale, dând semnale de alarmă internaționale cu privire la riscul unui nou conflict, în timp ce disputa a atras rivalii de lungă durată ai Etiopiei, Egipt și Eritreea.

Somaliland a decis să se separe de Somalia în urmă cu mai bine de 30 de ani, dar nu este recunoscut de Uniunea Africană sau de Națiunile Unite ca stat independent. Somalia consideră în continuare Somaliland parte a teritoriului său.

De-a lungul anilor, Somaliland și-a construit un mediu politic stabil, în contrast puternic cu luptele continue ale Somaliei cu insecuritatea pe fondul atacurilor mortale ale rebelilor al-Shabab, notează sursa citată.

„Distanţele se micşorează, iar graniţele dispar pentru suporterii tricolorilor”, este mesajul postat pe pagina oficială a naţionalei de fotbal după anunţul cu privire la aderarea completă a României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

“De azi, e sigur! România intră în Schengen la 1 ianuarie! Distanţele se micşorează, iar graniţele dispar pentru suporterii tricolorilor.

‘Drumul spre tribune va fi mai ușor’

Fie că vom juca la Munchen, Lisabona sau Milano, drumul către tribune va fi mai uşor ca niciodată! Cu voi alături, oriunde am fi, suntem mai puternici şi mai hotărâţi să ducem România mai departe!”, se arată pe pagina de Facebook Echipa naţională de fotbal a României.

Miniştrii de interne ai UE au adoptat, joi, decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria şi România, începând cu 1 ianuarie 2025.

O fetiţă de nouă ani s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier amplasat în afara zonei cu gheaţă, la o mică distanţă de balustrada patinoarului. În urma incidentului, fetiţa nu a fost grav rănită. Tatăl copilei a anunţat Poliţia care a constata deficienţe în ceea ce priveşte instalaţia electrică la care este conectat patinoarul, potrivit news.ro.

Incidentul a avut loc miercuri seară, în jurul orei 20:00, când un bărbat a anunţat Poliţia despre faptul că fiica sa s-a curentat în timp ce se afla la patinoarul din centrul municipiului Ploieşti.

„În baza sesizării, poliţiştii s-au deplasat la domiciliul apelantului, unde a fost identificată şi minora, de 9 ani, din primele verificări reieşind faptul că în timp ce se afla la patinoarul din centrul municipiului Ploieşti, s-ar fi sprijinit cu mâna de un indicator rutier, aflat la o mică distanţă de balustrada patinoarului, electrocutându-se. Tatăl minorei a solicitat un echipaj medical pentru acordarea de îngrijiri de specialitate, ulterior revenind asupra celor solicitate, sesizând că nu mai e nevoie sa se deplaseze echipajul la domiciliul acestora”; transmit, joi, oficialii Poliţiei judeţene Prahova.

Poliţiştii au mers şi la patinoar, l-au identificat administratorul acestuia, şi i-au adus la cunoştinţă ce s-a întâmplat aspectele. Aceştia i-au cerut bărbatului să ia măsuri, în regim de urgenţă, în condiţiile în care au constatat „deficienţe în ceea ce priveşte instalaţia electrică”.

„La momentul efectuării verificărilor de către administrator, patinoarul nu era în funcţiune şi nu au fost constatate deficienţe”, precizează Poliţia.