Primarul general Nicușor Dan anunță, marți, că a convocat ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) pentru data de 21 octombrie, pentru două proiecte privind referendumul din Capitală. Ședința CGMB a fost convocată de primarul general pentru luni, 21 octombrie, de la ora 10.00. Pe Ordinea de Zi se regăsesc cele două proiecte privind consultarea cetățenilor Bucureștiului prin referendum.

„Dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Cele două întrebări la care îi invit pe bucureșteni să se pronunțe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele:

1. ⁠Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?
2. Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”, spune, pe Facebook, Nicușor Dan.

Cartoful fierbinte din mâna lui Nicușor Dan

Chestiunea unui referendum în București aduce însă și întrebarea dacă ar avea efecte în plan administrativ, asta pentru că legile privind organizarea unui referendum local arată o situație dificilă pentru edil.

„Stabilirea în concret a problemelor de interes deosebit ce pot face obiectul referendumului local este atributul exclusiv al autorităţilor publice locale şi este foarte extins putând include orice problemă calificată de autorităţile publice ca fiind de interes deosebit”, se arată în doctrina juridică și în jurisprudența instanțelor pe această temă. Cu toate acestea, există anumite limite materiale determinate de competenţa autorităţilor publice locale putând face obiectul unui referendum local doar acele probleme care ţin de competenţa autorităţilor publice locale (o analiză pe această temă, pe larg, aici).

Administrația Biden a transmis Israelului că are la dispoziție o lună pentru a îmbunătăți situația umanitară din Gaza, altfel riscă să-și piardă sprijinul militar din partea Statelor Unite, scrie The Times of Israel, potrivit news.ro.

Într-o scrisoare adresată ministrului israelian al Afacerilor Strategice, Ron Dermer, secretarul de stat Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin au pus accent pe situația dramatică a ajutoarelor umanitare în ultimele luni.

Oficialii americani au explicat că evoluția pun sub semnul întrebării promisiunea Israelului de a nu restricționa intrarea ajutoarelor în Gaza și utilizarea armelor furnizate de SUA conform legislației internaționale.

Angajamentul scris a fost făcut în martie, pentru a asigura conformitatea Israelului cu un Memorandum de Securitate Națională (NSM) emis de președintele Joe Biden în februarie, care se aplică tuturor beneficiarilor asistenței de securitate din SUA.

Deși Israelul a introdus inițial măsuri pentru a îmbunătăți fluxul de ajutoare în Gaza, Blinken și Austin au menționat că volumul de ajutoare livrate a scăzut cu peste 50% și că septembrie a fost cea mai slabă lună din ultimul an în ceea ce privește ajutoarele.

„Pentru a inversa traiectoria descendentă a situației umanitare și în conformitate cu asigurările sale către noi, Israelul trebuie – începând de acum și în termen de 30 de zile – să acționeze în baza următoarelor măsuri concrete”, au scris aceștia, detaliind mai multe recomandări în scrisoare.

Printre cerințele formulate de Blinken și Austin se numără: creșterea furnizării de ajutoare umanitare înainte de începutul iernii, ușurarea rutelor de livrare a ajutoarelor prin Iordania și sfârșitul „izolării” nordului Gaza.

Rusia, care jefuieşte sau distruge numeroase situri istorice, caută „să şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei”, a estimat marţi Consiliul Europei, denunţând „intenţia genocidară a Moscovei”, informează AFP și Agerpres.

Într-o declaraţie asupra distrugerii patrimoniului cultural în Ucraina, Congresul puterilor locale şi regionale din Consiliul Europei „a condamnat din nou războiul de agresiune dus în prezent împotriva Ucrainei şi a reafirmat ataşamentul său de neclintit faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”.

Organizaţia continentală a deplâns „atacurile fără încetare ale Federaţiei Ruse asupra unor situri din patrimoniul cultural în Ucraina, cu încălcarea dreptului internaţional umanitar”.

„Dat fiind că peste o mie de situri culturale au fost avariate sau distruse de la începutul războiului, Congresul a subliniat că ţintirea şi jefuirea de situri culturale pare să reflecte o politică sistematică menită să şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei, semănând cu o intenţie genocidară”, insistă declaraţia adoptată marţi.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru distrugerile cauzate patrimoniului”

Rusia făcea şi ea parte din Consiliul Europei, însă a fost exclusă din organizaţie în martie 2022, la câteva săptămâni după agresiunea ei împotriva Ucrainei.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru distrugerile cauzate patrimoniului istoric, cultural şi religios”, mai aminteşte Consiliul Europei, care a înfiinţat la începutul lunii aprilie un Registru al distrugerilor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

În declaraţia sa, Congresul „îndeamnă autorităţile locale şi regionale din întreaga Europă să îşi intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina punând în funcţiune adevărate parteneriate pentru patrimoniul cultural”.

Creat în 1949, Consiliul Europei este o organizaţie internaţională cu sediul la Strasbourg ce reuneşte 46 de state semnatare ale Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Mihai Tudose a declarat marţi despre Cristian Popescu Piedone că este membru PSD şi aduce o plus-valoare, are bogată experienţa administrativă şi aduce voturi, are nişte oameni în spate. Despre prezenţa pe lista PSD a lui Victor Ponta, Tudose a spus că profesional, acesta a fost un prim-ministru foarte bun.

Mihai Tudose a fost întrebat de ce pe listele PSD sunt nume precum Piedone şi Victor Ponta

”Noi avem interesul să guvernăm bine România. Ca să guvernăm, trebuie să câştigăm alegerile. Oamenii care au venit alături de noi şi care aduc o plus-valoare sunt bineveniţi. Da, domnul Cristian Popescu Piedone aduce o plus-valoare, are bogată experienţa administrativă şi, după cum s-a şi demonstrat, aduce voturi, reprezintă nişte oameni, are nişte oameni în spate. E valabil şi la domnul Ponta”, a spus Mihai Tudose.

Întrebat de ce pe listele PSD se află membri PUSL, Tudose a precizat că Piedone este membru PSD, înscris la PSD şi că discuţiile cu acesta au început după alegerile locale. ”Şi atunci a fost o greşeală, toată lumea a recunoscut că a fost o greşeală”, a spus el, despre faptul că la alegerile pentru Primăria Generală au candidat separat.

Tudose a comentat şi prezenţa pe listele pentru parlamentare a fostului premier Victor Ponta

”Una e relaţia personală. Nu vorbim despre cu cine face în rebelionul sau Paştele, eu sau domnul Ciolacu sau domnul Romaşcanu. Vorbim despre partid. Profesional, a fost un prim-ministru foarte bun. Uitaţi-vă la ceea ce a însemnat România pe acea guvernare. Uitaţi-vă ce a însemnat România pe guvernarea 2017, că după aia nu mai discut. Uitaţi-vă la nivelul de trai, uitaţi-vă la ce a însemnat deficitul atunci. A fost un prim-ministru bun”, a spus Tudose despre Victor Ponta.

Orașul din România unde a fost emisă bancnota de zero euro. Aceasta are un scop clar și sunt mulți colecționari care ar vrea să o dețină. Unde o poți găsi?

Bancnota de zero euro a fost emisă în orașul Sibiu și conține elementele Muzeului Brukenthal. Aceasta este disponibilă la magazinul instituției din Piața Mare, potrivit anunțului managerului interimar Alexandru Constantin Chituță. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Prim-ministrul libanez a declarat marţi că Libanul este gata să majoreze efectivele armatei în sudul ţării în cazul unui armistiţiu cu Israelul, afirmând că armata israeliană întreprinde scurte incursiuni în această regiune de frontieră, bastion al Hezbollah, informează AFP, potrivit Agerpres.

Într-un interviu pentru AFP, Najib Mikati a informat cu privire la “eforturi serioase” ale comunităţii internaţionale în vederea impunerii unui armistiţiu, în condiţiile în care Israelul a lansat în urmă cu peste trei săptămâni un război deschis împotriva Hezbollahului pro-iranian.

“Statul libanez este gata să îşi impună suveranitatea asupra întregului teritoriu libanez” în virtutea rezoluţiilor internaţionale, printre care 1701, care prevede că doar armata şi Căştile Albastre pot fi desfăşurate în sudul ţării, a spus Najib Mikati.

“În prezent, avem 4.500 de militari în sud şi vrem să ajungem la (efective) între 7.000 şi 11.000”, a adăugat el.

În timp ce armata israeliană spune că desfăşoară incursiuni terestre în Liban începând cu 30 septembrie, prim-ministrul Mikati a afirmat că “există acolo înaintări şi retrageri, (soldaţii israelieni) intră şi ies” de pe teritoriul libanez.

El a mai anunţat că guvernul a luat măsuri de securitate sporite la aeroportul internaţional din Beirut pentru a “elimina orice pretext” al Israelului de a-l viza.

La sfârşitul lui septembrie, armata israeliană a acuzat Iranul că încearcă să trimită arme Hezbollahului, aliatul său, via aeroportul din Beirut, şi a afirmat că va dejuca aceste tentative.

La începutul lui octombrie, ministrul libanez al transporturilor Ali Hamie a respins acuzaţiile israeliene conform cărora arme sunt trimise Hezbollah prin aeroportul şi posturile de frontieră libaneze.